„O vară cu Isidor” (fragment), de Veronica D. Niculescu

Front

Sunt indici spațio-temporali ai textului-suport:

Back

vara, București

Front

Isidor, cel mai bătrân locatar al grădinii zoologice din Băneasa, este:

Back

un condor

Front

Isidor apare personificat în structura: lumina roșiatică a apusului scălda pereții camerei, covorașul rotund, cu inele galbene și maro, din dormitor, El m-a privit, a înghițit în gol, s-a îmbujorat, s-a oprit și a sărit pe pervaz., Aș fi vrut să-l îmbrățișez, mă gândeam că n-o să-l mai văd niciodată.

Back

El m-a privit, a înghițit în gol, s-a îmbujorat, s-a oprit și a sărit pe pervaz.

Front

Cine este naratorul acestui text?

Back

Subiectiv, ceea ce înseamnă că există o unică perspectivă asupra evenimentelor și cititorul descoperă atât cât naratorul-personaj este dispus să îi comunice.

Front

O trăsătură a fetiței, desprinsă indirect din încercarea ei de a-i reda lui Isidor libertatea:

Back

mărinimoasă

Front

Fragmentul „gândul că n-o să-l mai văd mă întrista cel puțin la fel de tare pe cât mă bucura libertatea pe care avea să și-o câștige” trădează ideea că:

Back

fetița se atașase de prietenul necuvântător, dar știa că libertatea l-ar fi făcut fericit;

Front

Serena deschide fereastra, Isidor pășește pe pervaz, numai că „fâlfâia din aripi stând pe loc”, ceea ce înseamnă că:

Back

Isidor nu mai știa să zboare.

Front

Momentele petrecute alături de Serena îl ajută pe Isidor să înțeleagă:

Back

sentimentul de siguranță și iubirea necondiționată

Front

„O vară cu Isidor” este un text literar, ficțional, deoarece:

Back

prezintă o realitate posibilă și are scop estetic;