FISE KOMBAT 689

Front

Scăderea drastică a timpului de joc în ultimele decenii: - timp acasă ↓ 55% - timp de joacă ↓ 25% - timp la TV ↓ 19% - timp la școală ↓ 18% - teme ↑ 145% - timp cu părinții ↑ 168%

Back

Consecințe: - Creșterea anxietății și depresiei la copii și adolescenți (de 5–8 ori mai mare între 2000–2007 față de 1938–1955). - Reducerea jocului liber afectează dezvoltarea emoțională, socială și cognitivă.

Front

Tipologia jocului conform lui Piaget:

Back

- Joc de exersare - Joc simbolic - Joc cu reguli

Front

Categoria principală de joc: Joc socio-dramatic

Back

Roluri și scenarii.

Front

Evoluția ontogenetică a RAT la copii

Back

- Debut la 2 ani (cu părinții). - La 4 ani: 8% din interacțiuni. - Între 6–10 ani: 10–20% din jocurile cu semeni.

Front

Forme de angajament în jocul de luptă: Lupta fragmentată

Back

- În picioare, fără luptă la sol. - Împingeri, trageri, lovituri ușoare. - Frecventă în pauzele școlare.

Front

Diferențe între jocul de luptă și lupta reală: Mimica

Back

- Joc de luptă: Mimică veselă. - Luptă reală: Față încruntată.

Front

Valoarea adaptativă a jocului

Back

Jocul dezvoltă abilități sociale, îmbunătățește reglarea emoțională, crește supraviețuirea și contribuie la maturarea creierului (neocortex, cortex frontal).

Front

Pregătirea pentru situații neprevăzute

Back

Jocul pregătește organismul pentru evenimente imprevizibile, dezvoltă flexibilitatea comportamentală și îmbunătățește reacțiile la stres.

Front

Concluzie generală despre jocul de luptă (RAT)

Back

Jocul de luptă este o componentă naturală și necesară a dezvoltării copilului, un instrument de socializare, reglare emoțională și dezvoltare cognitivă, o formă de pregătire pentru situații reale și un mecanism evolutiv cu beneficii majore.

Front

Baza tehnică a artelor marțiale și sporturilor de contact.

Back

Tehnicile de lovituri și blocaje formează baza tehnică a artelor marțiale și sporturilor de contact.