Structura socială

Structura socială

Definiții

Caracteristici

Evoluția structurilor sociale

Jean Piaget

„vom spune că există structură, atunci când elementele sînt reunite într-o totalitate care prezintă anumite proprietăţi în calitate de ansamblu unitar şi atunci cînd proprietăţile elementelor depind în întregime sau parţial de caracterele întregului”

Mircea Agabrian

Structura socială se referă la pattern-urile organizate ale interacţiunii care există într-un grup sau o societate.

A.R.Radcliffe-Brown

"Structura reprezintă reţeaua complexă de relaţii sociale reale care reunesc fiinţele umane individuale într-un anumit mediu natural."

„Structură socială” este utilizat ca sinonim pentru organizare socială: ansamblu de modalităţi de organizare a unui grup social şi de tipuri de relaţii care există în cadrul şi între diferite domenii ale oricărei societăţi 

Structura socială reprezintă căile și modurile în care indivizii și grupurile relaționează în interiorul unei societăți. Structura socială se compune din:

· instituții sociale

- roluri sociale

- statusuri sociale (care pot fi înnăscute și dobândite).

Studiul structurii sociale

încearcă să explice organizarea şi funcţionarea sa, îmbinarea diferitelor sale părţi (grupuri şi instituţii), coerenţa sa internă, diviziunile şi contradicţiile sale, evoluţia şi schimbările sale. 

Structura socială rezultă din procesul interacţiunii oamenilor. Constituirea colectivităţilor sociale stabile este condiţionată de cristalizarea unei anumite structuri. În societate se întâlnesc şi „grupuri” nestructurate, dar existenţa lor este de scurtă durată (mulţimea). Pentru a supravieţui şi mai ales pentru a acţiona ca entitate, orice grup uman are nevoie să dezvolte un minimum de structurare socială . 

Multiple Choice

Identifică intrusul

• instituții sociale

• comunități

• clase

• competența profesională

• relații sociale

Multiple Select

Sinonime pentru structură socială

• Organizare socială

• Mecanism social

• Status social

• Sistem social

Evoluția structurilor sociale

familia de culegători-vânători

familia agricolă

societatea preindustrială

societatea industrială

societatea post-industrială

Familia preistorică, de culegători-vânători

Căsătoria era informală, părinții aveau roluri specifice.

Bărbatul vâna și aducea vânatul acasă. Femeia creștea copiii și împreună colectau ierburi, nuci, fructe, legume.

Multiple Choice

Ce instituție exista la acel moment?

• Biserica

• Școala

• Parlamentul

• Cultul morților

Familia agricolă

Familiile agricole au început să se formeze când vânătorii-culegători au găsit teren fertil și multe animale într-o zonă. Hrana era cultivată la fermă, iar animalele erau domesticite, eliminând astfel nevoia de vânătoare și pescuit. Cuplurile au început să aibă mai mulți copii pentru a crea o forță de muncă și pentru a lucra cu succes terenurile agricole. Căsătoriile aranjate și poligamia permiteau excedent demografic, util în ferme.

Familia agricolă

Structură socială relativ închisă, în care individul părăseşte greu grupul de origine, familiile devin extinse (cu foarte mulți membri din generații diferite), predominând procesele de autoreproducere. Autoritatea paternă prevalează în relație cu soția și copiii. Muncile agricole domină.

Multiple Choice

De ce renunță oamenii la vânătoare?

• Pentru că se epuizează vânatul

• Pentru că domesticesc animale și le sacrifică pe cele de lângă casă

Multiple Choice

Cine are ultimul cuvânt în familia agricultorilor?

• Mama

• Tata

• Primul născut

• Ultimul născut

Societatea preindustrială

Mulți oameni s-au mutat de la ferme la sate și orașe, și au înființat afaceri. Căsătoria a devenit o necesitate economică, deoarece rareori femeile singure obțin locuri de muncă. Cuplurile devin monogame și au mai puțini copii, deoarece nu mai erau utili pentru muncă. Locuința este mai mică. Copiii rămân o necesitate, mortalitatea depășind 50%.

Multiple Select

Ce tipuri de activități se puteau desfășura de acasă?

• Comerț

• Meșteșuguri

• Agricultură

• Artă

• Servicii medicale

Societatea

industrială

Societatea industrială

Când tinerii s-au căsătorit, s-au îndepărtat de familiile lor, deoarece acum erau capabili să se întrețină. 

Bărbații au început să lucreze în afara casei, datorită producției de fabrici în orașe. Forța de muncă era plătită cu salarii. Femeile au rămas acasă pentru a avea grijă de casă și copii. Femeile erau dependente financiar de salariile soțului lor. 

Schimbări sociale în timpul revoluției industriale

Revoluția industrială a impus creșterea populației și a urbanizării, precum și noi clase sociale (muncitorimea).

Tendința proprietarilor de fabrici de a considera muncitorii ca mărfuri și nu ca un grup de ființe umane.

Noua clasă de muncitori industriali îi includea pe toți bărbații, femeile și copiii care lucrau la fabricile de textile, la ceramică și la mine.

Salariile erau mici, orele erau lungi, iar condițiile de muncă neplăcute și periculoase

Femeile și copiii, indiferent de locul în care au lucrat, au avut cea mai exploatatoare condiție de lucru și cele mai mici rate de salarizare.

Multiple Choice

Ce clasă socială nu apare în perioada industrială?

• Muncitorimea

• Burghezia

• Agricultorii

• Clasa de mijloc

Schimbări sociale în timpul revoluției industriale

Oamenii au inundat orașele în speranța că vor găsi locuri de muncă. Cartiere exclusive au fost construite pentru burghezia bogată, în timp ce lucrătorii săraci au fost obligați să trăiască în ghetouri. Săracii au fost obligați să tolereze intruziunile chiar și în cele mai intime momente. Ziua de lucru a variat între 12 și 16 ore. Casele erau construite în rânduri sau în pătrate cu o curte comună, în care putea exista un robinet de apă și o toaletă comună. A existat un acces redus la aer proaspăt și puține resurse pentru apa curată sau îndepărtarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor umane. Angajatorii au impus amenzi și sancțiuni pentru întârziere, pentru întreruperi la locul de muncă și pentru absenteism.

Schimbări sociale în timpul revoluției industriale

Creșterea nivelului de trai a rezultat în cele din urmă în urma urbanizării. Decalajele dintre clase bogate și muncitoare au rămas enorme.

Dezvoltarea industrială și urbană a făcut societatea mai diversă și mai puțin unificată.

În clasa de mijloc au început să apară elemente de diversitate

Clasa mijlocie superioară: bancheri, lideri industriali, comerț la scară largă.

Clasa mijlocie diversificată: oameni de afaceri, profesioniști, comercianți, medici și avocați

Clasa mijlocie inferioară: negustori independenți și mici comercianți

Schimbări sociale în timpul revoluției industriale

Clasa muncitoare: aproximativ 80% din populație

Mulți erau țărani și angajați (în special în Europa de Est)

Mai puțin unificată și omogenă, în comparație cu clasele de mijloc

Muncitorii cu înaltă calificare se aflau în fruntea clasei muncitoare (aproximativ 15% din pop.)

Muncitori semi-calificați: tâmplărie, zidărie, muncitori fabricați de succes

Muncitorii necalificați și servitorii casnici se aflau în partea de jos.

Schimbări sociale în timpul revoluției industriale

Schimbarea familiei

Dragostea romantică a fost cel mai important motiv pentru căsătorie până în 1850

După 1850, munca majorității soțiilor le-a făcut din ce în ce mai distincte și separate de soții lor.

Femeile din clasa mijlocie au început să se organizeze și să reziste statutului lor de clasa a doua față de soți

Creșterea copiilor a fost mai mult centrată pe copil, soția dominând domeniul de acasă.

Multiple Select

Ce institutii noi apar în societatea industrială?

• Instituții feroviare

• Cinematograful

• Instituțiile de telegrafiere prin fir

• Fotograful

• ONG-urile

Societatea post-industrială

Femeile au început să lucreze în afara casei, alături de bărbați. Rata natalității copiilor a început să scadă constant. Femeilor li s-au acordat mai multe drepturi, cum ar fi concediul de maternitate, care permite mamei să părăsească temporar forța de muncă pentru a-și crește copiii. Au apărut instituții sociale noi.

Societatea post-industrială

- Forța economiei este concentrată pe servicii, aceasta fiind zona economiei cu cea mai rapidă creștere. Activitățile economice ale sectorului terțiar (transport și servicii publice), sectorul cuaternar (comerț, finanțe, asigurări și imobile) și cele quinale (sănătate, educație, cercetare și recreere) sunt cele mai importante în această etapă.

Societatea post-industrială

Societatea se învârte în jurul informațiilor. Dacă în societatea industrială generarea de energie electrică a fost motorul schimbării, în societatea postindustrială informațiile și sistemele de transmitere a informațiilor devin unghiulare ale progresului. Prezența tehnologiilor informației și comunicațiilor și rolul lor fundamental în structura socială postindustrială au determinat unii teoreticieni să se refere la această perioadă ca la "vârsta informației".

Multiple Choice

Care este motorul dezvoltării în societatea post-industrială?

• Energia electrică

• Informația

• Agricultura

Societatea post-industrială

- Cunoașterea este cel mai prețios bun. Dacă în epoca industrială puterea a apărut din capitalul proprietății și al capitalului financiar, în societatea postindustrială există o schimbare în natura puterii și posesia cunoștințelor devine resursă strategică. Prin urmare, unii autori, cum ar fi Peter Ducker, au formulat termeni precum "societatea cunoașterii".

Societatea post-industrială

- Ca urmare a transformărilor anterioare, structura profesioniștilor din societățile postindustriale este radical diferită. Pe de o parte, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în societatea industrială, majoritatea angajaților nu mai sunt implicați în producția de bunuri materiale, ci în realizarea de servicii.

Societatea post-industrială

- În timp ce în epoca industrială s-au apreciat cunoștințele practice, în etapa postindustrială cunoștințele teoretice și științifice sunt extrem de importante. În acest context, universitățile devin piese cheie pentru a răspunde nevoilor unui sistem cu o cerere ridicată de profesioniști cu cunoștințe avansate, care permit să profite de revoluția tehnologică.

Multiple Select

Priorități ale societății post-industriale

• Cunoașterea teoretică

• Accesul la informație

• Capacitatea de a înțelege informația

• Cultivarea obedienței

Finally, the end

LY