EXERC.L.C.n6

LEGĂTURA COVALENTĂ 

LEGĂTURA COVALENTĂ 

LEGĂTURA COVALENTĂ ESTE LEGĂTURA CHIMICĂ ÎN CARE ATOMII SUNT LEGAŢI ÎNTRE EI PRIN PERECHI DE ELECTRONI PUSE ÎN COMUN, ATOMII AVÂND POZIŢII FIXE UNII FAŢĂ DE ALŢII. ACEASTA APARE DOAR ÎNTRE ATOMII NEMETALELOR, IAR REZULTATUL LEGĂRII SE NUMEŞTE MOLECULĂ.

LEGĂTURA COVALENTĂ POATE FI DE TREI FELURI, DUPĂ MODALITATEA DE PUNERE ÎN COMUN A ELECTRONILOR. ASTFEL, EA ESTE:

-NEPOLARĂ - H₂, Cl₂, O₂, N₂.

-POLARĂ - EXEMPLE DE MOLECULE POLARE SUNT MOLECULELE DE NH₃ GAZOS SAU LICHID, H₂O şi de HCl GAZOS SAU LICHID ETC.

LA FORMAREA MOLECULEI POLARE DE NH₃ DIN CEI 5 ELECTRONI DE PE ULTIMUL STRAT AL ATOMULUI DE AZOT, NUMAI 3 DIN EI PARTICIPA LA FORMAREA CELOR 3 LEGĂTURI COVALENTE , RĂMÂNÂND ATOMULUI DE AZOT ÎNCĂ DOI ELECTRONI DISPONIBILI (PERECHE DE ELECTRONI NEPARTICIPANŢI). ÎN MOD ASEMĂNĂTOR SE FORMEAZĂ MOLECULELE POLARE de H₂O şi de HCl. 

-COORDINATIVĂ -

Multiple Choice

LEGĂTURA COVALENTĂ ESTE LEGĂTURA CHIMICĂ ÎN CARE ATOMII SUNT LEGAŢI ÎNTRE EI PRIN PERECHI DE ELECTRONI

• CEDAŢI

• PRIMIŢI

• PUŞI ÎN COMUN

• DE SPIN

VALENŢA

VALENŢA = CAPACITATEA UNUI ATOM DE A LEGA SAU SUBSTITUI PRIN REACŢII CHIMICE UN ANUMIT NUMĂR DE ALŢI ATOMI.

VALENŢA ESTE DETERMINATĂ DE NUMĂRUL ELECTRONILOR CARE PARTICIPĂ LA LEGĂTURA CHIMICĂ. NUMĂRUL GRUPEI PRINCIPALE INDICĂ VALENŢA MAXIMĂ A ELEMENTELOR.

VALENŢA SE POATE RAPORTA LA HIDROGEN SAU LA OXIGEN. VALENŢA ELEMENTELOR RAPORTATĂ LA HIDROGEN CREŞTE ÎN PERIOADĂ DE LA GRUPA Ia LA GRUPA IVa, APOI SCADE. PENTRU ELEMENTELE DIN GRUPELE V-VII VALENŢA FAŢĂ DE HIDROGEN SE STABILEŞTE CU AJUTORUL RELAŢIEI:

VALENŢA = NR. GRUPEI-8

COVALENŢA REPREZINTĂ VALENŢA EXPRIMATĂ PRIN NUMĂRUL DE ELECTRONI PE CARE UN ATOM ÎI PUNE ÎN COMUN CU ELECTRONII ALTUI ATOM. COVALENŢA SE NOTEAZĂ CU CIFRE ROMANE SCRISE ÎN PARANTEZĂ ÎN DREAPTA SIMBOLULUI CHIMIC. DE EXEMPLU: H(I), O(II). 

Multiple Choice

PROPRIETĂȚILE LEGĂTURII COVALENTE

• ATOMII OCUPĂ POZIȚII MOBILE

• ATOMII OCUPĂ POZIȚII FIXE

• ATOMII NU AU POZIȚII

• ATOMII SUNT NEGATIVI

LEGĂTURA COVALENTĂ-CLASIFICARE

-NEPOLARĂ - APARE LA ATOMII DIN ACEEAŞI SPECIE SAU LA ATOMII DIN SPECII DIFERITE CARE AU ELECTRONEGATIVITĂŢI FOARTE APROPIATE (ACEŞTIA FIIND CARBONUL ŞI HIDROGENUL). FIECARE DINTRE CEI DOI ATOMI PUNE ÎN COMUN CÂTE UN ELECTRON, ŞI FIECARE ATRAGE LA FEL DE MULT PERECHEA ASTFEL FORMATĂ.

-POLARĂ - EXISTĂ DOAR ÎNTRE ATOMI AI NEMETALELOR DIN SPECII DIFERITE. FIECARE DINTRE CEI DOI ATOMI PUNE ÎN COMUN CÂTE UN ELECTRON, DAR ATOMUL CARE ARE ELECTRONEGATIVITATEA MAI MARE ATRAGE MAI PUTERNIC PERECHEA FORMATĂ. ATOMUL CU ELECTRONEGATIVITATEA MAI MICĂ DEVINE ASTFEL DEZVELIT DE ELECTRONI.

-COORDINATIVĂ - ESTE O LEGĂTURĂ COVALENTĂ POLARĂ SPECIALĂ. ÎN ACEST CAZ, DOAR UN ATOM PUNE ÎN COMUN CEI DOI ELECTRONI NECESARI FORMĂRII LEGĂTURII (ACESTA NUMINDU-SE DONOR), IAR CELĂLALT DOAR ACCEPTĂ PERECHEA OFERITĂ (ACESTA NUMINDU-SE ACCEPTOR)

Multiple Choice

VALENŢA ESTE DETERMINATĂ DE NUMĂRUL ELECTRONILOR CARE PARTICIPĂ LA LEGĂTURA CHIMICĂ; NUMĂRUL GRUPEI PRINCIPALE INDICĂ VALENŢA MAXIMĂ A ELEMENTELOR.

• FALS

• ADEVARAT

O MOLECULĂ ESTE NEPOLARĂ SAU POLARĂ ?

O MOLECULĂ ESTE NEPOLARĂ CÂND REZULTĂ DIN UNIREA A DOI ATOMI IDENTICI, PRIN PUNERE ÎN COMUN DE ELECTRONI CU PARTICIPARE EGALĂ. EXEMPLE DE MOLECULE NEPOLARE SUNT MOLECULELE DE : H₂, Cl₂, O₂, N₂.

CA EXEMPLE DE MOLECULE NEPOLARE MAI POT FI DATE MOLECULELE DE METAN CH₄, CCl₄, DIFERIŢI, DAR AVÂND O STRUCTURĂ SIMETRICĂ.

       MOLECULA ESTE POLARĂ CÂND REZULTA DIN UNIREA A DOI ATOMI DIFERIŢI TOT PRIN PUNERE ÎN COMUN DE ELECTRONI. ÎNTR-O MOLECULĂ FORMATĂ DIN ATOMI DIFERIŢI, PERECHEA DE ELECTRONI CARE FORMEAZĂ LEGĂTURA COVALENTĂ NU MAI APARŢINE ÎN EGALĂ MĂSURA AMBILOR ATOMI, CI ESTE DEPLASATA MAI MULT SPRE UNUL DIN ATOMI ŞI ANUME SPRE ACEL ATOM LA CARE ESTE MAI ACCENTUAT CARACTERUL ELECTRONEGATIV.   EXEMPLE DE MOLECULE POLARE SUNT NH₃ GAZOS SAU LICHID, H₂O şi de HCl ,                                   

Multiple Choice

VALENŢA ESTE CAPACITATEA UNUI ATOM DE A

• A SE DESCOMPUNE

• LEGA SAU SUBSTITUI PRIN REACŢII CHIMICE UN ANUMIT NUMĂR DE ALŢI ATOMI.

• A SE OXIDA TOTAL

• A SUBLIMA

MOLECULA ESTE POLARĂ 

ÎNTR-O MOLECULĂ FORMATĂ DIN ATOMI DIFERIŢI, PERECHEA DE ELECTRONI CARE FORMEAZĂ LEGĂTURA COVALENTĂ NU MAI APARŢINE ÎN EGALĂ MĂSURA AMBILOR ATOMI, CI ESTE DEPLASATA MAI MULT SPRE UNUL DIN ATOMI ŞI ANUME SPRE ACEL ATOM LA CARE ESTE MAI ACCENTUAT CARACTERUL ELECTRONEGATIV.

EXEMPLE DE MOLECULE POLARE SUNT MOLECULELE DE NH₃ GAZOS SAU LICHID, H₂O şi de HCl GAZOS SAU LICHID ETC.

LA FORMAREA MOLECULEI POLARE DE NH₃ DIN CEI 5 ELECTRONI DE PE ULTIMUL STRAT AL ATOMULUI DE AZOT, NUMAI 3 DIN EI PARTICIPA LA FORMAREA CELOR 3 LEGĂTURI COVALENTE ÎMPREUNĂ CU CEI 3 ATOMI DE HIDROGEN, RĂMÂNÂND ATOMULUI DE AZOT ÎNCĂ DOI ELECTRONI DISPONIBILI (PERECHE DE ELECTRONI NEPARTICIPANŢI). ÎN MOD ASEMĂNĂTOR SE FORMEAZĂ MOLECULELE POLARE de H₂O şi de HCl.

SUBSTANŢELE CU LEGĂTURI COVALENTE SE NUMESC MOLECULE ŞI POT FORMA REŢELE ATOMICE ŞI REŢELE MOLECULARE.

Multiple Choice

MOLECULA ESTE POLARĂ CÂND REZULTA DIN

• ATOMI DE ACELASI FEL

• UNIREA A DOI ATOMI DIFERIŢI TOT PRIN PUNERE ÎN COMUN DE ELECTRONI

• DOI ATOMI DE HIDROGEN

• ATOMI DE METAL

MOLECULA ESTE NEPOLARĂ 

O MOLECULĂ ESTE NEPOLARĂ CÂND REZULTĂ DIN UNIREA A DOI ATOMI IDENTICI, PRIN PUNERE ÎN COMUN DE ELECTRONI CU PARTICIPARE EGALĂ. EXEMPLE DE MOLECULE NEPOLARE SUNT MOLECULELE DE : H₂, Cl₂, O₂, N₂.

CA EXEMPLE DE MOLECULE NEPOLARE

MAI POT FI DATE MOLECULELE DE METAN CH₄, TETRACLORURA DE CARBON CCl₄, FORMATE DIN ATOMI DIFERIŢI, DAR AVÂND O STRUCTURĂ SIMETRICĂ.                                     

LEGĂTURA COORDINATIVĂ 

LEGĂTURA COORDINATIVĂ SE DEOSEBEŞTE DE LEGĂTURA COVALENTĂ PRIN ACEEA CĂ AMBII ELECTRONI DIN PERECHEA DE ELECTRONI CARE FORMEAZĂ LEGĂTURA COORDINATIVĂ, PROVIN DE LA ACELAŞI ŞI NU UNUL DE LA FIECARE ATOM.

EXEMPLE DE COMBINAŢII CARE SE FORMEAZĂ PE BAZA LEGĂTURII COORDINATIVE SUNT : IONUL HIDRONIU (HIDROXONIU) ŞI IONUL AMONIU. ÎN CAZUL FORMĂRII IONULUI HIDRONIU [H₃O]⁺, PROTONUL H⁺ REZULTAT PRIN DISOCIEREA ELECTROLITICĂ A UNUI ACID, NEPUTÂND EXISTA ÎN STARE LIBERĂ CI NUMAI LEGAT DE ALTE MOLECULE, SE FIXEAZĂ LA UNA DINTRE PERECHILE DE ELECTRONI NEPARTICIPANŢI AI OXIGENULUI DIN APĂ ;

IONUL H⁺ (PROTONUL) ADUCE CU SINE O SARCINĂ POZITIVĂ, CARE DEVINE SARCINA IONULUI HIDRONIU.

         ÎN MOD ASEMĂNĂTOR, LA FORMAREA IONULUI AMONIU [NH₄]⁺ PROTONUL H⁺ SE FIXEAZĂ COORDINATIV LA PERECHEA DE ELECTRONI NEPARTICIPANŢI AI AZOTULUI DIN MOLECULA POLARĂ DE AMONIAC, ŞI SARCINA ĂA PROTONULUI DEVINE SARCINA ÎNTREGULUI ION AMONIU.

      

Multiple Choice

COVALENŢA REPREZINTĂ VALENŢA EXPRIMATĂ PRIN NUMĂRUL DE ELECTRONI PE CARE UN ATOM ÎI …

• ACCEPTA DE LA ALT ATOM

• CEDEAZA ALTUI ATOM

  ACCEPTA DE LA ALT

• PUNE ÎN COMUN CU ELECTRONII ALTUI ATOM.

• ARE IN INVELIS

LEGĂTURA COORDINATIVĂ

ATOMUL CARE PUNE LA DISPOZIŢIE PERECHEA DE ELECTRONI PENTRU FORMAREA LEGĂTURII COORDINATIVE SE NUMEŞTE DONOR, IAR CEL CARE O FOLOSEŞTE ACCEPTOR.

         ÎN EXEMPLELE MENŢIONATE, DONORUL ESTE ATOMUL DE OXIGEN SI CEL DE AZOT, IAR ACCEPTORUL PROTONUL (H⁺). UNEORI LEGĂTURA COORDINATIVĂ SE REPREZINTĂ PRINTR-O SĂGEATA ÎNDREPTATĂ DE LA DONOR LA ACCEPTOR.

         COMBINAŢIILE COMPLEXE,COMPUŞII DE COORDINAŢIE SAU, SIMPLU, COMPLECŞI SUNT COMBINAŢIILE CARE CONŢIN UN ATOM SAU UN ION CENTRAL (DE OBICEI UN METAL) DE CARE SUNT LEGAŢI PRIN LEGĂTURI COVALENTE COORDINATIVE MOLECULE NEUTRE SAU IONI (AŞA-NUMIŢII LIGANZI).

        ÎN FUNCŢIE DE SUMA SARCINILOR IONULUI CENTRAL ŞI A GRUPĂRILOR CARE-L ÎNCONJOARĂ, COMBINAŢIA COMPLEXĂ POATE FI UN ANION SAU UN CATION : ; [Fe(CN)₆]⁴ ; [NH₄]⁺.

         NUMĂRUL DE MOLECULE SAU IONI (LIGANZI) CARE SE LEAGĂ DE IONUL CENTRAL POARTĂ NUMELE DE NUMĂR DE COORDINAŢIE. ÎN GENERAL, NUMĂRUL DE COORDINAŢIE ARE VALORI CUPRINSE ÎNTRE 2 ŞI 6 ŞI FOARTE RAR VALOAREA 7 SAU 8.

Multiple Choice

CALCUL (SUB)MULTIPLI; INMULTESC CU FRACTIA: SUS( NUMARATOR) CE SA OBTINEM, JOS(NUMITOR) CE AVEM;

V=5L; V mL=? V=5L* 1000mL/1L = 5000 mL ( se simplifica L cu L)

• 30 L=300 mL

• 30 L=3 000 mL

• 30 L=30 000 mL

• 30 L=300 000 mL

LEGĂTURA COORDINATIVĂ

ÎN FUNCŢIE DE SUMA SARCINILOR IONULUI CENTRAL ŞI A GRUPĂRILOR CARE-L ÎNCONJOARĂ, COMBINAŢIA COMPLEXĂ POATE FI UN ANION SAU UN CATION : ; [Fe(CN)₆]⁴ ; [NH₄]⁺.

         NUMĂRUL DE MOLECULE SAU IONI (LIGANZI) CARE SE LEAGĂ DE IONUL CENTRAL POARTĂ NUMELE DE NUMĂR DE COORDINAŢIE. ÎN GENERAL, NUMĂRUL DE COORDINAŢIE ARE VALORI CUPRINSE ÎNTRE 2 ŞI 6 ŞI FOARTE RAR VALOAREA 7 SAU 8.

          CA ATOM CENTRAL POATE FUNCŢIONA APROAPE ORICARE DIN ELEMENTELE SISTEMULUI PERIODIC, DAR CEA MAI MARE TENDINŢĂ DE A FORMA COMPLECŞI O AU METALELE TRANZIŢIONALE; LA RÂNDUL LOR, LIGANZII POT FI FOARTE DIFERIŢI, DE LA IONI MONOATOMICI SIMPLI PÂNĂ LA SUBSTANŢE ORGANICE CU STRUCTURI FOARTE COMPLICATE. CA LIGANZI ÎN ACEŞTI COMPUŞI APAR FIE

-        MOLECULE NEUTRE: NH₃ , H₂O, H₂N - H₂C⁻ - CH₂ - NH₂ (etilendiamina)

-        FIE IONI  : F⁻, Cl⁻ , Br ⁻, SO₃ ²⁻ , SCN⁻. 

Multiple Choice

CALCUL (SUB)MULTIPLI; INMULTESC CU FRACTIA: SUS( NUMARATOR) CE SA OBTINEM, JOS(NUMITOR) CE AVEM;

m=500 mg; m (g) =? m=500mg* 1g/1000mg = 0,5 g ( se simplifica mg cu mg)

• 50 mg=0,5 g

• 50 mg=0,05 g

• 50 mg=0,005 g

PROPRIETĂȚILE LEGĂTURII COVALENTE

PROPRIETĂȚILE LEGĂTURII COVALENTE

-ATOMII OCUPĂ POZIȚII FIXE ( LEGĂTURA ESTE RIGIDĂ)

-LEGĂTURA ESTE ORIENTATĂ ÎN SPAȚIU

-ESTE SATURATĂ (NUMĂR LIMITAT DE COVALENȚE)

-ESTE FOARTE PUTERNICĂ