Prevenirea traficului de persoane

EVENIMENT NAȚIONAL

Prevenirea traficului de persoane

*Timp alocat: aproximativ 60 minute

*activitate cu elevii (segment de vârstă 8 – 18 ani)

*activitate la care pot participa și părinții

Mesaje cheie

„Poţi alege să priveşti în cealaltă parte, însă nu vei putea spune niciodată că nu ai ştiut ceea ce se întâmplă.”- William Wilberforce

„Victimele traficului de persoane merită dreptate și protecție, nu blamare și pedeapsă.” – Ambasada SUA în România

Obiective

Până la finalul întâlnirii, participanții:

- vor înțelege ce este traficul de persoane;

- vor cunoaște formele traficului de persoane;

- vor conștientiza importanța prevenirii traficului de persoane;

- vor descoperi instrumetele de prevenire a traficului de persoane;

- vor afla cum pot evita o situație de trafic de persoane. 

Elevii și părinții sunt rugați să spună ce cred ei că înseamnă traficul de persoane. 

Vor accesa link-urile:

1. elevii: https://classroom.google.com/u/2/c/MzM5ODc5NzE2MjBa/sa/MjYxMDc3NTYwMjE5/submissions/by-status/and-sort-last-name/all

2. părinții: https://classroom.google.com/u/2/c/MzM5ODc5NzE2MjBa/sa/MjYxMDc3NzYwNzA5/submissions/by-status/and-sort-last-name/all

 Traficul de persoane – delimitări conceptuale

„Recrutarea, transportul, transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în cauză, efectuate sub amenințare sau prin uz de forță sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.”

(Directiva UE 2011/36/UE)

Formele traficului de persoane

1. Sclavia

➢ punerea unei persoane în stare de sclavie;

➢ ţinerea în stare de sclavie;

➢ traficul de sclavi. 

2. Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia

➢ prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;

➢ profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;

➢ prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane.

3. Supunerea la muncă forţată, obligatorie sau “la negru”

fapta de a supune o persoană, în alte cazuri decât cele prevăzute de dispoziţiile legale, la prestarea unei munci împotriva voinţei sale, la o muncă obligatorie sau ilicită. 

4. Proxenetismul

determinarea, înlesnirea sau constrângerea în vederea practicării prostituţiei (privită ca întreţinerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obţinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru o terță persoană) ori obţinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicării prostituţiei de către una sau mai multe persoane. Prostituția și îndeosebi cea infantilă este aspru sancționată și în formele ei moderne, virtuale - producerea de material pornografic, videochat etc.

5. Exploatarea cerşetoriei 

 fapta unei persoane sau a unui grup organizațional criminal care determină, folosește sau constrânge un minor sau o persoană cu dizabilităţi fizice ori psihice să apeleze în mod repetat la mila publicului pentru a cere ajutor material sau beneficiază de foloase patrimoniale de pe urma acestei activităţi.

6. Determinarea, înlesnirea sau constrângerea în vederea săvârșirii unor infracțiuni de către minori

Speță prezentată de dl. judecător Cristi Danileț în cartea sa: „un copil cu înălțime mică este folosit pentru a pătrunde pe geamul strâmt de la baia unei locuințe ca apoi să deschidă hoților ușa de la apartament. Evident, aceasta nu este muncă, ci delincvență. Într-un astfel de caz, minorul este considerat complice la comiterea unei infracțiuni și trebuie să răspundă: dacă încă nu are 14 ani împliniți va fi luat în evidență de serviciul de delincvență juvenilă de la Primărie, iar dacă are vârsta între 14 și 18 ani i se va face dosar penal de către Poliție. Scuza că nu ar fi știut ce comite nu poate invocată – de exemplu, că adultul care l-a pus să intre pe geam i-ar fi spus copilului că el e proprietarul casei și că a pierdut cheile. Dacă se poate demonstra însă că minorul a fost amenințat în mod grav sau chiar agresat și singura soluție ca să scape era să ajute adultul la comiterea faptei, judecătorul va considera că a fost vorba de o constrângere fizică sau morală și va decide să nu aplice pedeapsa cu o condiție: copilul să nu fi avut posibilitatea de a anunța un adult sau autoritățile de ceea ce i se întâmplă”. 

7. Determinarea, înlesnirea sau constrângerea unei persoane/minor în vederea prelevării de organe

 indiferent că această faptă se săvârșește prin răpire, fraudă, înşelăciune, abuz de putere sau situaţie de vulnerabilitate, sau prin oferirea sau acceptarea de plăţi sau foloase pentru obţinerea consimţământului, etc.

Internetul și traficul de persoane

1. Internetul ca mijloc de recrutare 

Izolarea din timpul pandemiei de CoronaVirus din anul 2020 a adus cu sine o creștere substanțială și în rândul traficanților de persoane, întrucât timpul petrecut în fața calculatorului, pe internet a crescut. Conform Analizei Succinte Privind Traficul de Persoane în Semestrul 1 2020 realizat de ANTIP, recrutarea prin internet s-a dublat față de aceeași perioadă a anului 2019.

Un alt aspect identificat de ANTIP este profilul recrutorului. Dacă până acum recrutorul făcea parte din grupul de cunoștințe/cercul de prieteni, având o relație de încredere cu victima, în prima jumătate a anului 2020, 40,4% din victime au fost recrutate de persoane necunoscute.

Internetul este un facilitator pentru traficul de persoane cu un impact asupra întregului lanț de trafic, de la recrutare și transport la adăpostirea victimelor și exploatarea lor efectivă.

Conform Intelligence Notification 15/2014, EUROPOL, recrutarea victimelor are loc tot mai mult în mediul online. Traficanții ademenesc victimele cu reclame promițătoare pentru locuri de muncă sau călătorii pe site-uri generale de publicitate sau distribuite prin agenții de dating, agenții de căsătorie internaționale. În plus față de reclame, traficanții se adresează direct victimelor în camerele de chat sau pe rețelele sociale, cum ar fi: Facebook, Instagram, etc. 

2. Internetul ca mijloc de prevenire

Deși mediul online este folosit pentru recrutarea și exploatarea victimelor traficului de persoane, acesta poate fi utilizat și ca instrument pentru a preveni traficul de ființe umane, prin campanii online de informare și conștientizare în mass-media și rețele sociale, organizarea de seminarii și webinarii, etc. Pentru prevenirea exploatării prin muncă, ”internetul poate fi folosit şi ca un instrument pentru a proteja împotriva recrutării abuzive. Între exemplele de astfel de bune practici se numără campaniile de conştientizare adresate instituţiilor guvernamentale; platformele de comunicare on-line create de comunităţile de lucrători migranţi într-o ţară de destinaţie care au ca scop diseminarea informaţiilor legate de oportunităţile de angajare legale şi avertizarea asupra recrutării prin oferte de muncă false; informarea on-line oferită de agenţiile de recrutare serioase care evidenţiază practicile acceptabile; serviciile de informare on-line ale sindicatelor destinate lucrătorilor migranţi, cum este portalul https://unionmigrantnetportal.eu.” 

Profilul psiho-social al unui traficant

1. Vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani

„Potrivit stadiilor de dezvoltare propuse de psihologul american Erik H. Erikson, acest grup de vârstă se caracterizează prin dezvoltarea capacităţii de a întreţine relaţii intime ca urmare a formării identităţii personale în stadiul anterior (12-18 ani). Această etapă de vârstă se caracterizează din punct de vedere psihosocial prin orientarea vocaţională şi structurarea carierei. În cazul recrutorilor, experienţele de viaţă, valorile socio-culturale accesibile au determinat orientarea spre activităţi cu caracter ilicit ca rezultat al lipsei unor modele alternative şi a suportului necesar unei bune dezvoltări a identităţii personale”(Asociația Alternative Sociale, 2006, p. 23).

2. Aspect fizic îngrijit

- Imaginea succesului garantat este oferită de aceste persoane, cu ajutorul vestimentației și accesoriilor conforme cu valorile socio-culturale ce promovează gusturile pentru produsele „de marcă”. 

3. Nivel de educaţie mediu

- Majoritatea traficanţilor sunt absolvenţi de licee sau şcoli profesionale, deşi acesta nu constituie un criteriu universal valabil, mulți dintre ei s-au „educat” datorită experiențelor trăite în anturaje infracționale. 

4. Istoric de abuz în familie

- Potrivit cercetărilor psihologice în domeniu, se confirmă teoria conform căreia abuzatorul a fost, la rândul său, victimă a unor abuzuri fizice/emoționale în familie trăite în perioada copilăriei sau manifestări violente în cadrul familiei la care a fost martor în copilărie, pot contribui la nevoia de a controla persoanele cu care întră în contact.

5. Inteligenţă emoţională

– Reprezintă o caracteristică întâlnită în special în cazul traficanților care folosesc tehnici de manipulare mai subtile, sugerând abilitatea unei persoane de a empatiza cu ceilalţi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor celor din urmă, prin aceasta asigurându-şi atingerea scopului final: recrutarea. 

6. Face parte dintr-o reţea de traficanţi

– Întregul proces al traficului de persoane este unul complex ce necesită construirea unor relaţii care să faciliteze parcurgerea tuturor etapelor, de la recrutare, transportare, vânzare, adăpostire până la exploatarea propriu-zisă, însă în unele situații traficantul poate acționa și pe cont propriu, apelând la anumite relaţii ce nu ţin neapărat de o structură organizată.

7. Manifestă comportament violent

- Acest comportament este specific traficanților ce folosesc agresiunile fizice și/sau verbale ca metodă de control.

8. Este foarte bine organizat

- Deşi în faza de recrutare poate da impresia că acceptă dreptul persoanei de a se răzgândi, adaptându-se la situaţie, în realitate, traficantul urmează un plan prestabilit, cu date şi rute exacte, evenimentele neprevăzute fiind de cele mai multe ori anticipate sau combătute prin folosirea unor tehnici de manipulare.

 Instrumente de prevenire, descurajare și luptă împotriva traficului de persoane

➢ Informarea publicului larg despre aceste pericole prin toate modalitățile de informare – mass media, social media etc.;

➢ Organizarea de întâlniri, lecții, webinar-uri, între specialiști din varii domenii de impact în această materie – sociologi, asistenți sociali, juriști, psihologi etc., pe de o parte, și copii, părinți și educatori, de cealaltă parte;

➢ Implicarea societății civile, în general și a ONG-urilor de profil, în special, în activități și acțiuni de prevenire, descurajare și luptă împotriva traficului de persoane;

➢ Colaborarea între ONG-uri care au activități în domeniul social, juridic, educațional pentru a transmite în comun, mesaje integrate, formând astfel voci puternice ale societății civile, care pot influența pozitiv deciziile publice ale diferitelor autorități administrative, politice, jurisdicționale etc.;

➢ Înăsprirea sancțiunilor în materia traficului de persoane sub toate formele sale, mai ales în cazul în care aceste fapte reprobabile sunt săvărșite de către persoane care ar trebui să acționeze sau să monitorizeze creșterea, educarea, îngrijirea, ocrotirea copilului sau a persoanei vulnerabile. Includem aici părinți, asistenți maternali, tutori, funcționari, educatori, etc.;

➢ Imposibitatea ca răspunderea persoanei care săvârșește traficul sub orice formă să poată fi înlăturată, chiar dacă aceasta va „demonstra” că ar fi avut acordul sau consimțământul minorului, persoanei vulnerabile, în general, sau al reprezentantului acestuia.

➢ Pedepsirea inclusiv a tentativei, chiar nematerializată (deci și numai a intenției) de traficare în orice modalitate. 

Helpline antitrafic

 Dacă aveți cunoștință despre un posibil caz de trafic de persoane, apelați linia telefonică gratuită a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane HELPLINE 0 800 800 678, de Luni/Vineri, în intervalul 08:00-16:00.