Digurile. Rolul digurilor

Digurile. Rolul digurilor

In natură, nu există

nici recompense,

nici pedepse,

există consecinţe.

Robert Ingersoll (1833-1899) 

Digurile

Digurile sunt lucrări hidrotehnice speciale cu înălţime redusă şi lungime mare, executate de obicei, din pământ în scopul apărării localităţilor, obiectivelor economice şi terenurilor învecinate împotriva inundaţiilor. Înălţimea şi profilul digului sunt calculate în funcţie de importanţa obiectivelor de apărat şi valorile maxime ale inundaţiilor anterioare cunoscute.

Clasificarea digurilor:

• După durata retenţiei;

  
  

• După forma traseului;

• După soluţia constructivă;

După durata retenţiei:

- Diguri cu retenţie permanentă; acestea se execută pe conturul lacurilor de acumulare, în scopul limitării suprafeţei ocupate de apă;

- Diguri cu retenţie de lungă durată; acestea sunt diguri executate pentru apărarea împotriva inundaţiilor pe cursurile mari de apă, pe care undele de viitură au durată mare – de la câteva zile la câteva săptămâni;

- Diguri cu retenţie temporară, de scurtă durată – sunt digurile executate pe cursurile de apă a căror viitură are durata de la câteva ore la câteva zile.

După forma traseului:

• Diguri în lungul cursului principal;

• Diguri în lungul afluenţilor – numite şi diguri de remuu;

• Diguri în lungul lacului sau al mării;

• Diguri inelare sau de incintă;

• Diguri de compartimentare.

După soluţia constructivă:

•  Diguri de pământ;

• Ziduri parapet;

• Lucrări mixte, dig de pământ continuat cu zid parapet.

Elementele constructive ale unui dig

• Taluzurile digului 

• Coronamentul digului

• Bombamentul

• Corpul digului 

• Zona de încastrare în fundaţie 

• Banchetele

Taluzurile digului 

• - cele două pante ale digului, văzute în secţiune transversală;

  • exterior – pe partea dinspre amonte , adică spre apă;

  • interior – pe partea dinspre aval, adică opusă apei.

Coronamentul digului 

– reprezintă partea superioară a construcţiei, vârful digului;

. Bombamentul

- are rolul de a asigura scurgerea apelor de precipitaţie, evitând stagnarea lor pe coronament. Poate fi simetric sau asimetric.

Corpul digului 

- reprezintă materialul din care digul este construit; de regulă digurile se realizează din materiale pământoase fără conţinut de materiale organice sau de materiale solubile în apă.

Zona de încastrare în fundaţie 

- este zona decapată de pe terenul pe care creşte digul şi de la care începe construcţia fundaţiei digului.

Banchetele

– reprezintă terase construite pe dig, atât pe taluzul interior cât şi pe cel exterior, 

Solicitările digurilor

În timpul inundaţiilor, digurile sunt supuse unor presiuni mari din cauza apelor care se acumulează între ele. 

Digurile trebuie protejate împotriva acţiunii apei sau altor factori naturali care pot determina degradarea acestora:

• Valurile;

• Eroziunea provocată de apele scurse pe taluzuri;

• Scurgeri şi infiltraţii;

• Variaţii de temperatură şi umiditate;

• Acţiunea elementelor biotopului.

Măsuri de protecţie a digurilor

• Înierbarea;

  
  

• Perdele forestiere de protecţie;

  
  

• Îmbrăcăminte de protecţie realizată din piatră sau beton (pereere).