MONARHIA EGIPTERANĂ

MONARHIA EGIPTERANĂ

PROIECT DIDACTIC

 

PROIECT DIDACTIC

 

 

 

UNITATE DE INVATAMANT: Liceul

Tehnologic BrătianuPROPUNATOR: PROF. Chiriță Maria

DATA: 29.03.2021

CLASA: a IX-a

OBIECTUL: ISTORIE

UNITATE DE INVATARE: CIVILIZAȚII ALE ANTICHITĂȚII – ORIENTUL ANTIC

DETALIERI DE CONTINUT: Regatul Egiptean

TIPUL LECTIEI: MIXT ( predare – invatare ).

TIMP: 1 ORA

SPATIUL DE INSTRUIRE: SALA DE CLASĂ

SCOPUL:

q INFORMATIV: - sa dobandeasca cunostinte despre contextul si conditiile in care s-a realizat statul egiptean și despre organizarea acestuia.

q FORMATIV: - dezvoltarea capacitatilor cognitive si de a stabili analogii, corelari, sistematizari, de a generaliza principalele evenimente produse in mileniile IV – I i. Hr.

NIVELUL INITIAL AL CLASEI: - clasa se prezinta la nivelul programei; majoritatea elevilor participa activ la dezbateri.

MIJLOACE:

VALENTIN BALUTOIU, CONSTANTIN VLAD, Istorie. Manual pentru clasa a V-a , Ed. ALL, Bucuresti, 2001.

MIHAI MANEA, ADRIAN PASCU, Atlas scolar de istorie universala., Grupul editorial Corint., Bucuresti, 2003.

CALCULATORUL.

MAPA DE LUCRU:

C.D. cu schema modulara ale temei

Fise de lucru

Fise de evaluare

Chestionar de autoevaluare

Competenţe specifice

3.1. Identificarea şi clasificarea surselor istorice

3.2. Stabilirea, pe baza surselor istorice, a elementelor evoluţiei grupurilor umane şi civilizaţiei omeneşti;

3.3. Localizarea în timp şi în spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice;

3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere;

4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare le timp si spaţiu.

 

VI. SCENARIUL DIDACTIC  

NR. CRT.  

SECVENTELE

INSTRUIRII

  

OB. OP.

Conținutul informațional-formativ 

Strategia

didactica

Metode/mijloace/evaluare

ACTIVITATEA PROFESORULUI

ACTIVITATEA ELEVILOR

I.

 ASIGURAREA CONDITIILOR DE DESFASURARE A

ACTIVITATII.

 

2` 

1.     

Notarea absentelor.

2.     

Verificarea materialului

didactic necesar.

3.     

Organizarea colectivului de

elevi in trei grupe.

1.     

Se incadreaza in atmosfera de

lucru.

2.     Aseaza mobilierul ergonomic in forma de

“ U”, pentru a putea avea vizibilitate la calculator.

 AREA

SI REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR.

 

 

 3.     Ofera elevilor care au dat raspunsuri

corecte “coroane”, pentru aprecierea acestora, anuntandu-i ca vor fi transformate

in puncte de notare și ca fiecare coroană simbolizează ceva fiind legate de

conținutul lecției noi.

 

 

 

 

 

 

1.     

Plaseaza corect, in spatiul geografic

popoarele Orientului Antic.

 

 

2.     

 Definesc termenul de oras – stat si prezinta necesitatea aparitiei

statului in Orientul antic:

-       

pentru coordonarea

eforturilor oamenilor in producerea de bunuri;

-       

pentru

reglementarea relatiilor intre clasele si categoriile sociale.

3. Plaseaza corect, in casutele libere de pe axa cronologică,

informatiile corecte cu privire la orasele state sumeriene ( Ur, Uruk, Lagas,

Umma), orasele –state feniciene ( Tyr, Biblos, Sidon); plasarea informatiilor

in functie de cele doua ere delimitate de la anul 1 – anul nasterii lui Iisus

Hristos.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

      

      Verifica si reactualizeaza cunostintele din

tema anterioara: “CONSTITUIREA ORASELOR - STATE”

METODE:

Ø “ lucru cu harta”

1.     Cere elevilor sa identifice zonele de

formare ale popoarelor Orientului Antic, să le identifice corect pe harta de

la tablă și să definească termenul de oraș-stat.

Ø 

 “axa cronologică”

2.     Cere elevilor să definească termenul de “oraș-stat”, să menționeze

perioada de timp când au apărut

primele orașe-state, spațiul geografic, să le identifice la hartă și să

prezinte necesitatea apariției statului.

 

 

 

 

 

 

 

Lucrul cu izvoare

istorice

Lectura explicativă

Expunerea

Explicaţia

Manuale

Atlas

istoric

Calculator

Flip-chart

Videoproiector

Harta

Activitate

de grup

Axa cronologica

 

 

 

 

 

 

 

  CAPTAREA

ATENTIEI. ANUNTAREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR.

 

Realizeaza trecerea la tema noua:

1.      Cere elevilor să parcurgă jocul Labirint și să identifice civilizația

ascunsă.

2.      Prezinta cu ajutorul calculatorului

titlul temei noi: “REGATUL EGIPTEAN”.

3.      Comunica elevilor principalele obiective

ale lectiei sub forma succesiva si cu ajutorul calculatorului.

1.     Parcurg labirintul și la capătul acestuia descoperă cartonașul cu termenul “egiptenii”. Pozitionează cartonașul pe harta in zona geografică corespunzătoare formarii statului egiptean.

2.     Privesc cu atentie secventele prezentate de catre profesor cu ajutorul calculatorului .

Recepteaza, devin interesati de tema noua. Noteaza in caiete titlul lectiei: “REGATUL EGIPTEAN”

PREZENTAREA NOULUI CONTINUT SI CONDUCEREA

INVATARII. 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

O1

 

 

 

 

O5

 

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

O2

O4

O5

q METODE:

Ø “ explicația”

1.   Explică elevilor că în același timp cu

orașele-state a luat ființă și cel mai vechi regat – regatul Egiptului.

2.   Prezinta elevilor definitia termenului: “regat”, o notează la tablă și cere elevilor sa o noteze in

caiete;

Ø “ învățarea prin

descoperire folosind analiza izvoarelor istorice” și “conversația euristică”

3.   Imparte fisa de lucru nr. 1 “

Egiptul –un dar al Nilului”, cerandu-le elevilor sa citeasca cu

atentie textul și să răspundă la următoarele cerințe: “a.Mentionati principala ocupatie a egiptenilor”; “b. Precizaţi, pe baza

textului, trei operaţii agricole, în ordinea cronologică a defăşurării lor”.

Ø “ învățarea prin

descoperire folosind simularea animată”

4.   Afișează secvența animată “Egiptul un

dar al Nilului – legenda revărsării Nilului” și cere acestora să participe

virtual la muncile câmpului. Notează la tablă/flip-chart perioadele

revărsării.

Ø “ învățarea prin

descoperire folosind harta istorică”

5.   Imparte fisa de lucru nr. 2 “ Harta Egiptului Antic”

și cere acestora ca în urma analizei să identifice cele 2 denumiri ale

regatelor egiptene împreună cu simbolurile acestora. Amintește elevilor care

au primit coroane ce reprezinta.

 

 

Ø “CE NE SUGEREAZA

IMAGINEA….?”

6. Cere elevilor sa analizeze imaginea “Paleta lui Narmer” si sa precizeze ce

semnificatie are coroanele purtate de acesta.

Ø 

“Organizatorul grafic”

7. Afiseaza componenta

la videoproiector si cere elevilor sa-si noteze informatiile noi – subliniind

că Regatul

Egiptului-apare în urmă cu aproximativ 5000 de ani. Prin anul 3100 î.Hr., regele Narmer (Grecii l-au numit Menes), a unificat cele două

regate (Egiptul de Sus în Sud şi Egiptul de Jos în Nord) stabilind capitala regatului la Thinis. I se mai atribuie şi şi întemeierea oraşului

Memphis, la graniţa dintre Egiptul de Sus şi Egiptul de Jos. El a devenit un monarh

(conducător) cu puteri absolute numit faraon.

Folosind organizatorul grafic prezintă elevilor

atribuțiile faraonului:

-       

era conducătorul politic şi

religios al egiptenilor, fiind cunoscut şi ca “Stăpânul celor două lumi” sau

“ Cel mai mare preot din fiecare templu”,

-       

deţinea toate pământurile,

-       

crea legi,

-       

colecta taxe,

-       

apăra Egiptul împotriva

străinilor.,

-       

era considerat zeu pe Pământ,

lua parte la ritualuri şi construia temple în onoarea zeilor.

 

Ø Jocul de rol “POȘTAȘUL”

8. Imparte

fisa de lucru nr. 3 – “Egiptul Antic –organizarea statului si a

societății” folosind

metoda poștașului – primirea unei scrisori și a unor surprize din partea lui

Herodot. Prin intermediul acestei scrisori părintele istoriei le cere

elevilor să poziționeze fiecare personaj în zona corespunzătoare din piramida

socială.

Ø “ explicația”

9. După

realizarea sarcinilor de către elevi profesorul le cere să precizeze care

sunt termenii istorici noi din textul lui Herodot și le oferă definiția

acestora, notând la tablă/flip-chart cuvintele “nomă” și “nomarh”. În continuare le explică elevilor că Egiptul era împărţit în

38 de nome (provincii) conduse de

administratori locali-nomarhi. Atribuţiile nomarhilor erau de a

veghea la întreţinerea canalelor şi de a alcătui ,,situaţia aurului şi

ogoarelor’’; li s-au încredinţat poliţia şi recrutările pentru armată; erau

controlaţi de un vizir, omul de

încredere al faraonului (un fel de prim-ministru); în subordinea nomarhilor

se aflau primarii satelor din care era alcătuită fiecare nomă.

 

FIȘA NR 1

 Fisa de lucru nr.1- Egiptul un dar al Nilului

 

1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos:

“Nu există nici un popor pe pământ, care să poată obţine fără nici un fel de chin precum egiptenii roadele pământului. Nu este necesar să treacă plugul prin brazdele pământului şi nici să iniţieze alte lucrări agricole specifice. Ei aşteaptă pur şi simplu până când fluviul creşte, se revarsă asupra pământurilor şi apoi se retrage. Apoi fiecare îşi îmbunătăţeşte calitatea solului lăsând câteva zile oi şi porci, pentru a îngrăşa pământul natural; apoi aşteaptă liniştit timpul recoltelor, culeg toate roadele şi le păstrează.”(Herodot, Istorii, pg. 14)

Răspundeți la următoarele cerințe

a. Mentionati principala ocupatie a egiptenilor.

_______________________________

 

b. Precizaţi, pe baza textului, trei operaţii agricole, în ordinea cronologică a defăşurării lor.

__________________________

__________________________

__________________________

“ învățarea prin descoperire folosind simularea animată”

1.   Afișează secvența animată “Egiptul un dar al Nilului – legenda revărsării Nilului” și cere acestora să participe virtual la muncile câmpului. Notează la tablă/flip-chart perioadele revărsării.

Ø “ învățarea prin descoperire folosind harta istorică”

Imparte fisa de lucru nr. 2 “ Harta Egiptului Antic” și cere acestora ca în urma analizei să identifice cele 2 denumiri ale regatelor egiptene împreună cu simbolurile acestora. Amintește elevilor care au primit coroane ce reprezinta

ELEVII

1.     Recepteaza, devin interesati

2.     Noteaza in caiete definitia “regat = formă de organizare socială și politică , stat condus de un rege”.

3.     Privesc cu atenție animația “Egiptul un dar al Nilului – legenda revărsării Nilului”, identifică ocupațiile egiptenilor și perioadele revărsării.

-       Anul egiptean era împărțit în trei anotimpuri, fiecare conținând patru luni Aket: perioada de aluviuni, nivelul Nilului creștea, inundând terenurile agricole.

Peret: perioada de secetă, apele începeau să se retragă, lăsând în urmă aluviunile fertilizatoare. După retragerea apelor, solul fertil era însămânțat.

Shemu: perioada de recoltare, culturile începeau a fi recoltate.

ELEVII

4.     Noteaza in caiete informatiile noi.

5.     Analizează fisa de lucru nr. 2 “ Harta Egiptului Antic” și identifică cele 2 regate egiptene – Regatul Egiptului de Jos (in zona de varsare) și Regatul Egiptului de Sus în sud, precum și cele două simboluri pentru acestea: coroana roșie și coroana albă.

 

OBTINEREA PERFORMANTEI.

FIXAREA SI EVALUARE CUNOSTINTELOR.

ASIGURAREA FEED-BACK-ULUI

1.     Solicita elevilor sa rezolve testul de evaluare: “Egiptul antic”.

2.     La finalizarea testului analizeaza impreuna cu elevii raspunsurile.

Face aprecieri asupra prestatiei clasei, evaluand-o, notează elevii care au dat raspunsuri corecte.

1.     Elevii urmaresc concluziile prezentate de profesor, recepteaza.

2.     Rezolva testul de evaluare.

Operand cu notele esentiale care definesc cele insusite gasesc raspunsurile si la expirarea timpului de rezolvare analizeaza si autoevalueaza raspunsurile impreuna cu profesorul

TEMA

PENTRU ACASA.  

Comunica elevilor tema pentru acasa.

Inmaneaza fiecarui elev un chestionar de autoevaluare care va fi analizat

la inceputul orei urmatoare.

 

Elevii vor avea de pregatit pentru ora urmatoare lectia: “Regatul

Egiptean”, si de completat chestionarele de autoevaluare.

TEST DE EVALUARE

TEST DE EVALUARE

 “Regatul Egiptean”

  Completati spatiile libere cu termenii istorici corespunzatori din urmatoarea lista:

Tigru, Nil, nome, Egiptul de Sus, Egiptul de Jos, Imperiul macedonean, Imperiul persan, Menes/Narmer, Tutankamon, Sargon I, nordul Africii, 3100 i.Hr., 4500 î.Hr., estul Marii Mediterane,

 

“Egiptul este situat in …………….. Dezvoltarea agriculturii in Egipt s-a datorat revărsărilor fluviului..............................

Egiptul era împărţit în 32 de ........................... conduse de administratori locali. In anul ........... î.Hr., regele ..................................., a unificat cele două regate - ............................ în Sud şi ............................. în Nord.

Conducătorul statului egiptean poartă numele de ................ și este considerat zeu.