Substantivul - Lb. Romana - Clasa a V-a

Substantivul

Lb. Romana

De Tudor Popescu

Substantivul

Substantivul este partea de vorbire care denumește ființe, lucruri, fenomene ale naturii, însușiri, acțiuni, stări sufletești, considerate în sens larg obiecte. Substantivele sunt:

• comune, când denumesc o clasă de obiecte de același fel;

• proprii, când denumesc individualități cum ar fi: nume de persoane, de țări, de localități, de ape, de sărbători etc. Acestea se scriu cu literă mare la inițială.

Există substantive proprii obținute din substantive comune.

Articolul

Articolul este un element care însoţeşte întotdeauna un substantiv. Articolul arată în ce măsură obiectul denumit le este cunoscut vorbitorilor. Articolul reprezintă categoria gramaticală a determinării. Acesta se analizează întotdeauna împreună cu substantivul. Substantivele pot fi:

• articulate, atunci când obiectul le este cunoscut vorbitorilor (semaforul, un semafor);

• nearticulate, atunci când nu se oferă nicio informaţie cu privire la cunoaşterea obiectului (semafor).

În dicţionare, substantivele care sunt cuvinte-titlu apar nearticulate.

Atributul

Atributul este partea secundară de propoziție care determină un substantiv. Întrebările atributului sunt: al, ai, ai, ale cui? care? ce fel de? Substantivul se poate combina în propoziție cu alte cuvinte, fiind:

• centru al unui grup de cuvinte; de exemplu: casa Anei, casa verde, casa de piatră;

• adjunct într-un grup de cuvinte; de exemplu: casa Anei, casa de piatră.

Atributul se exprimă prin:

• adjectiv; de exemplu: strada

• substantiv; de exemplu: strada

Un substantiv poate avea unul sau mai multe atribute. Acestea stau, de obicei, după substantiv, dar pot sta și înaintea acestuia

Prepozitia

Prepoziția este partea de vorbire care leagă un atribut de substantivele determinate.

Prepoziția se analizează împreună cu partea de vorbire pe care o precedă, intrând în componența atributului.

Prepozițiile sunt:

• simple, când sunt alcătuite dintr-un singur termen (cu, de, după, fără, în, între, la, lângă, pe, pentru, peste, până etc.)

• compuse, când sunt alcătuite din doi sau mai mulți termeni (de la, de lângă, de pe, de peste, de prin, de sub, pe după, pe la, pe sub, de pe la, de pe lângă, de pe sub etc.)

Există prepoziții compuse care sunt formate din doi termeni scriși astăzi într-un singur cuvânt: despre (de + spre), dinspre (din + spre), înspre (în + spre).

Multiple Select

Analizează substantivul din propozitia „Eu am un abecedar nou”.

• Substantiv comun

• Numarul plural

• Numarul singular

• Genul neutru

• Genul feminin

Multiple Select

Analizează substantivul „Maria”.

• Substantiv comun

• Numarul plural

• Numarul singular

• Substantiv Propriu

• Genul feminin

Multiple Choice

Care sunt întrebările atributului?

• al, ai, ai, ale cui? care? ce fel de?

• al, ai, ai, ale cui? care? cum? unde?

• al, ai, ai, ale cui? care? ce fel de? cum?

Poll

Ți-a plăcut acest quiz? Ai mai vrea să mai facem quiz-uri si data viitoare?

• Da

• Nu