Libertate si responsabilitate

Libertate si responsabilitate

By Diana Clinciu

"Unde este Duhul Domnului, acolo este libertate." II Corinteni 3, 17

​Chipul lui Dumnezeu din om: LIBERTATE, RAȚIUNE, IUBIRE

Omul dorește libertate nelimitată și necondiționată: să facă ce vrea, cum vrea, când vrea și să fie stăpân deplin pe viața sa. El se află în limitele egoismului atunci când acționează numai conform propriei voințe. LIBERATATEA este încărcată de RESPONSABILITATE în toate situațiile manifestării ei, adică NU EXISTA libertate fără responsabilitate.

Some text here about the topic of discussion

"ADEVĂRUL VĂ VA FACE LIBERI!"

IISUS HRISTOS

Omul cu adevărat liber este cel care își trăiește viața conform CONȘTIINȚEI MORALE sădită de Dumnezeu în gândirea sa . CONȘTIINȚA MORALĂ este "LUMINA CARE ESTE ÎN NOI" care scoate la iveală faptele noastre, JUDECĂNDU-NE atunci când greșim.

​LIBERI SUNTEM NUMAI IN RELAȚIE CU DUMNEZEU, ATUNCI CÂND IMPLINIM PORUNCILE LUI CARE SUNT SURSA BINELUI ÎN VIAȚA NOASTRĂ.

Some text here about the topic of discussion

PILDA FIULUI RISIPITOR

Tânărul aduce argumente în favoarea manifestării propriei libertăți precum: ​Sunt mare!, Sunt liber!, Fac ce vreau! Aceste argumete, adesea, nu sunt însoțite de responsabilitate.

​În "Pilda fiului risipitor", este foarte bine evidențiată relația dintre libertate și rsponsabilitate.

Some text here about the topic of discussion

11. „Un om avea doi fii.12. Si a zis cel mai tanar dintre ei tatalui sau: Tata, da-mi partea ce mi se cuvine din avere. Si el le-a impartit averea.13. Si nu dupa multe zile, adunand toate, fiul cel mai tanar s-a dus intr-o tara departata si acolo si-a risipit averea, traind in desfranari.14. Si dupa ce a cheltuit totul, s-a facut foamete mare in tara aceea, si el a inceput sa duca lipsa.15. Si ducandu-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei tari, si acesta l-a trimis la tarinile sale sa pazeasca porcii.16. Si dorea sa-si sature pantecele din roscovele pe care le mancau porcii, insa nimeni nu-i dadea.17. Dar, venindu-si in sine, a zis: Cati argati ai tatalui meu sunt indestulati de paine, iar eu pier aici de foame!18. Sculandu-ma, ma voi duce la tatal meu si-i voi spune: Tata, am gresit la cer si inaintea ta;19. Nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau. Fa-ma ca pe unul din argatii tai.20. Si, sculandu-se, a venit la tatal sau. Si inca departe fiind el, l-a vazut tatal sau si i s-a facut mila si, alergand, a cazut pe grumazul lui si l-a sarutat.21. Si i-a zis fiul: Tata, am gresit la cer si inaintea ta si nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau.22. Si a zis tatal catre slugile sale: Aduceti degraba haina lui cea dintai si-l imbracati si dati inel in mana lui si incaltaminte in picioarele lui;23. Si aduceti vitelul cel ingrasat si-l injunghiati si, mancand, sa ne veselim;24. Caci acest fiu al meu mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat. Si au inceput sa se veseleasca.25. Iar fiul cel mare era la tarina. Si cand a venit si s-a apropiat de casa, a auzit cantece si jocuri.26. Si, chemand la sine pe una dintre slugi, a intrebat ce inseamna acestea.

27. Iar ea i-a raspuns: Fratele tau a venit, si tatal tau a injunghiat vitelul cel ingrasat, pentru ca l-a primit sanatos.28. Si el s-a maniat si nu voia sa intre; dar tatal lui, iesind, il ruga.29. Insa el, raspunzand, a zis tatalui sau: Iata, atatia ani iti slujesc si niciodata n-am calcat porunca ta. Si mie niciodata nu mi-ai dat un ied, ca sa ma veselesc cu prietenii mei.30. Dar cand a venit acest fiu al tau, care ti-a mancat averea cu desfranatele, ai injunghiat pentru el vitelul cel ingrasat.31. Tatal insa i-a zis: Fiule, tu totdeauna esti cu mine si toate ale mele ale tale sunt.32. Trebuia insa sa ne veselim si sa ne bucuram, caci fratele tau acesta mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat”.(Luca 15, 11-32)