Biletul la ordin

​Biletul la ordin

​ In conditiile actuale ale dezvoltarii si diversificarii schimburilor internationale, alaturi de cambie, biletul la ordin joaca un rol important atat in efectuarea platilor internationale, cat si in mobilizarea si garantarea creditelor. In functie de particularitatile si conditiile concrete ale fiecarui schimb, biletul la ordin poate sa imbrace diferite forme, constituind suportul derularii unei game ample si variate de tranzactii internationale.

Biletul la ordin este un titlu de credit prin care emitentul (debitorul) se angajeaza sa plateasca la scadenta o anumita suma de bani beneficiarului(creditorul) sau la ordinul acestuia.

​ Spre deosebire de cambie, care, in procesul emiterii, pune in legatura trei persoane (trasul, tragatorul si beneficiarul), biletul la ordin implica numai doua persoane: emitentul si beneficiarul. Sa presupunem, de exemplu, ca firma A a livrat marfuri in valoare de 100 unitati monetare (u.m.) firmei B. Cei doi parteneri convin ca reglementarea platii sa se faca prin bilet laordin. In acest caz, firma B emite un bilet la ordin in favoarea firmei A prin care se angajeaza ca, la scadenta, sa efectueze plata sumei de 100 u.m. firmei A sau la ordinul acesteia. Firma A are calitatea de beneficiar, iar firma B de emitent (debitor).

În derularea platilor prin biletul la ordin intervin si bancile care deservesc cei doi parteneri, in sensul ca transmiterea biletului la ordin de la emitent catre beneficiar se face pe canal bancar: emitentul depune biletul la ordin la banca la care are deschis contul, solicitandu-i sa-l remita beneficiarului prin intermediul bancii sale.

In plus, pentru a fi sigur ca efectueaza plata unei marfi care a fost livrata, emitentul poate sa solicite bancii beneficiarului sa-i elibereze biletul la ordin numai dupa ce face dovada ca a expediat marfa.​

La scadenta, beneficiarul prezinta biletul la ordin bancii sale, dandu-i instructiuni sa-l remita spre incasare emitentului. Rolul bancilor in derularea platilor prin biletul la ordin este evident si in cazul unor operatiuni cum ar fi operatiunile de avalizare sau scontare. In cazul avalizarii, beneficiarul, pentru a fi sigur ca la scadenta va incasa suma de bani corespunzatoare exportului efectuat, solicita ca banca emitentului sau o banca de prim rang sa-si ia angajamentul ca, daca la scadenta emitentul nu-si va onora angajamentul de plata, atunci banca respectiva va efectua plata. Operatiunea de scontare presupune cumpararea de catre banca, contra unui comision, a biletului la ordin cu plata la termen inainte descadenta.​

​ Functiile  biletului la ordin :

1. Functia de instrument de plata

In loc sa-si plateasca creditorul (firma A) in numerar, debitorul sau (firma B) ii poate da un bilet la ordin si, astfel, isi achita datoria. La randul sau, daca are de efectuat o plata in favoarea unui tert, beneficiarul biletului la ordin (firma A) poate sa transmita mai departe titlul prin gir, stingandu-si obligatia de plata fara a mai utiliza bani lichizi.

2.Functia de instrument de credit

Prin utilizarea biletului la ordin, beneficiarul(creditorul) poate sa acorde emitentului un credit pe termen scurt, fiind de acord ca plata marfii sa se efectueze nu in momentul livrarii, ci la un anumit numar de zile de la data expedierii marfii (30 dezile, 45 de zile, 2 luni, 3 luni etc.), interval in interiorul caruia debitorul poate sa-si procure sumele necesare, prin vanzarea marfii. La randul sau, pentru a intra mai devreme in posesia banilor cuveniti, beneficiarul unui bilet la ordin cu plata la termen poate sa sconteze sau sa forfeteze biletul la ordin, operatiuni, care, de fapt, reprezinta un credit acordat de bancile comerciale sau societatile de forfetare care au cumparat biletele la ordin. Mai mult chiar, pentru a-si reintregi sumele investite, institutiile financiare respective pot sa revanda biletele la ordin bancilor centrale sau altor investitori de pe piata monetara internationala.

​

​3.Functia de instrument de garantare a platii se manifesta ca urmare a faptului ca, pe langa obligatia de plata asumata de emitent, beneficiarul, pentru a-si spori siguranta incasarii, poate solicita avalizarea biletului la ordin de un avalist de prim rang. In relatiile de plati internationale, principalii avalisti sunt bancile comerciale, care, pe langa garantia platii, pot oferi si o serie de servicii suplimentare, cum ar fi consultanta financiara. Din aceasta cauza, biletul la ordin este utilizat foarte mult in mobilizarea creditelor comerciale si financiare.

​ In tara noastra, cambia si biletul la ordin sunt reglementate prin Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994. Banca Nationala a Romaniei a elaborat Normele cadru nr. 6 din 08.03.1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cambii si bilete la ordin, pe baza Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin Legea nr. 83/1994. Ca si in cazul cambiei, biletul la ordin este un titlu formal, care, pentru a fi valabil, trebuie sa cuprinda anumite mentiuni obligatorii, cuprinse in reglementarile in materie:

1. denumirea de bilet la ordin inscrisa in limba in care s-a redactat titlul (engleza –   promissory note, franceza  – billet à ordre , italiana – cambiale pagheró);

2. promisiunea neconditionata de a plati o suma de bani. Formulele consacrate sunt: „voi plati…” sau „ma oblig sa platesc…”, cu indicarea sumei de bani in cifre si litere

3. scadenta – data la care se va efectua plata.

   In functie de scadenta, biletele la ordin pot fi emise:

   -la vedere (plata se efectueaza la prezentare);

   -la un anumit termen de la vedere;

   - la un anumit termen de la data emiterii; la o data fixa.

   Pentru ca nu se face operatiunea de acceptare, ca in cazul cambiei, biletul la ordin platibil la un anumit termen de la vedere trebuie prezentat emitentului pentru viza. Daca scadenta nu este mentionata, se considera ca biletul laordin este platibil la vedere;

4. locul platii. Intrucat cel care trebuie sa efectueze plata este emitentul, in lipsa vreunei mentiuni in acest sens, prin locul platii se va intelege localitatea inscrisa in dreptul emitentului;

5. beneficiarul, persoana careia sau la ordinul careia trebuie sa se efectueze plata. In comertul international, beneficiarul poate fi exportatorul, un tert fata de care exportatorul are o datorie sau banca unde exportatorul are deschis contul si de la care, de exemplu, a luat un credit;

6. data si locul emiterii. Data emiterii trebuie sa cuprinda ziua, luna si anul si sa fie unica, posibila si certa. Are importanta pentru calculul scadentei, in cazul in care plata se efectueaza la un anumit termen de la emitere, pentru constatarea capacitatii legale a emitentului si pentru operatiunile de protest, regres etc. Locul emiterii trebuie sa figureze alaturi de data emiterii. In situatia in care locul emiterii nu este precizat, se socoteste ca loc al emiterii localitatea care apare in dreptul emitentului;

7. semnatura emitentului autografa. In tranzactiile comerciale internationale emitentul este importatorul

​ In afara exceptiilor mentionate (referitoare la scadenta, locul platii si locul emiterii), biletul la ordin care nu are toate aceste mentiuni nu este valabil din punct de vedere juridic.

​ Realizati diagrama Venn pentru cambie si biletul la ordin.