Abordări didactice moderne

Abordări didactice moderne

By Ana-Maria Duta

​

1.Învățarea bazată pe proiecte

Aceasta e o metodă de predare în care elevii și studenții învață implicându-se și participând activ la proiecte reale din diverse domenii, combinând cunoștințele lor și încercând să rezolve probleme din viața de zi cu zi. Spre deosebire de educația standard, în IBP (învățarea bazată pe proiect), studenții investesc timp pentru a înțelege și rezolva diverse situații și probleme, explorând și folosindu-se de propriile idei și cunoștințe.

 

Atunci când se folosesc de această tehnică de predare, profesorii le oferă copiilor oportunitatea de a-și dezvolta abilitățile și cunoștințele, în timp ce colaborează cu alți copii implicați în proiect. Prin această strategie și prin folosirea unor probleme din viața reală, copiii au oportunitatea de a se pregăti pentru o lume reală, lumea de dincolo de pereții școlilor și a instituțiilor de învățământ, pregătindu-se activ pentru viitoarele lor meserii.

​

Cum funcționează metoda de învățare bazată pe proiecte? 

Învățarea bazată pe proiecte, în esența sa, le oferă studenților un proiect la care să lucreze. Indiferent de format, copiii lucrează împreună, împărtășind și schimbând idei, resurse și cunoștințe. Învățarea bazată pe proiect se poate baza pe joc de rol, lecții de cercetare, programarea comportamentului roboților, analiză și evaluare, metode de comunicare și, cel mai important, pe experiența din lumea reală transferată la o lecție. După ce copiii lucrează la proiect și ajung la unele decizii, observații sau presupuneri, îl prezintă și celorlalți co-participanți. Cazul este discutat din nou. În învățarea bazată pe proiecte, este mai important să fii prezent în procesul de identificare a soluțiilor, decât soluțiile reale și rezultatul final. Acesta este ceea ce încurajează creativitatea, îmbunătățește abilitățile de comunicare și are un impact semnificativ asupra muncii în echipă.

​

Care sunt beneficiile metodei de învățare bazată pe proiecte?

Așa cum am mai spus, există mai multe beneficii asociate acestei metode. Cele mai multe dintre ele susțin dezvoltarea unor abilități-cheie necesare meseriilor secolului 21, pregătind copiii pentru orice îi așteaptă în viitor. Adevărul e că, prin această metodă, una care transformă o lecție într-un joc, copiii evadează din rutina clasică a transferului de cunoștințe și descoperă entuziasmul adus de noile oportunități, își dezvoltă creativitatea și participă activ la procesul de învățare.

 

Mulți copii întâmpină dificultăți în procesul static de învățare, nu au răbdarea să stea locului și să asculte profesorii, cu atât mai mult atunci când povestim despre un subiect neatragător. De aceea IBP este atât de apreciată – îi implică pe copii activ, ei devin o parte în sine a procesului de învățare și, în tot acest timp, descoperă și își fixează noi cunoștințe.

Metodele aferente acestei metode de învățare depășesc cu mult seturile standard de abilități pe care și le-au însușit copiii, curriculare sau extracurriculare. IBP le oferă copiilor șansa de a-și dezvolta abilitățile de rezolvare a problemelor, creativitatea, dar și gândirea logică și analitică. Atunci când caută soluții pentru o situație specifică, ei devin independenți. 

​2. Învățare bazată pe probleme

Ce este învățarea bazată pe probleme (PBL)?

Învățarea bazată pe probleme este o metodă de învățare care solicită studenților să lucreze la probleme reale care sunt aplicate în prezent de multe universități. Elevii vor fi împărțiți în grupuri mici pentru a colabora rezolvarea problemelor sub supravegherea profesorilor. Această metodă de învățare provine dintr-o școală de medicină, cu scopul de a ajuta studenții să aplice cunoștințele și teoria din cărți pentru a rezolva cazurile din viața reală prezentate în clasă. Profesorii nu mai sunt într-o poziție de predare, ci s-au mutat într-o funcție de supervizare și participă doar atunci când este absolut necesar.

​Care sunt cele cinci caracteristici cheie ale învățării bazate pe probleme?

Învățare bazată pe probleme își propune să pregătească studenții nu numai cu cunoștințe, ci și cu capacitatea de a aplica acele cunoștințe pentru a rezolva provocările din lumea reală, făcându-l o abordare pedagogică valoroasă într-o varietate de domenii și discipline.

Iată o scurtă descriere a învățării bazate pe probleme, care se caracterizează prin mai multe caracteristici cheie:

• Probleme autentice: Prezintă elevilor probleme care reflectă situații sau provocări din lumea reală, făcând experiența de învățare mai relevantă și mai practică.

• Învățarea activă: În loc de ascultarea pasivă sau memorarea, elevii se implică activ în problema, ceea ce încurajează gândirea critică și abilitățile de rezolvare a problemelor.

• Învățarea auto-dirijată: Promovează învățarea autodirijată, în care elevii își asumă responsabilitatea pentru propriul proces de învățare. Ei cercetează, adună informații și caută resurse pentru a rezolva problema.

• Colaborare: Studenții lucrează de obicei în grupuri mici, promovând colaborarea, comunicarea și abilitățile de lucru în echipă în timp ce discută și dezvoltă soluții împreună.

• Abordare interdisciplinară: Adesea încurajează gândirea interdisciplinară, deoarece problemele pot necesita cunoștințe și abilități din mai multe subiecte sau domenii de expertiză.

Metoda PBL are o importanță semnificativă în educația modernă datorită beneficiilor sale multiple.

În esență, cultivă abilități de gândire critică prin scufundarea elevilor în problemele din lumea reală care nu au răspunsuri directe. Această abordare nu numai că provoacă cursanții să ia în considerare mai multe perspective, ci îi echipează și cu abilități de rezolvare a problemelor.

În plus, promovează învățarea auto-dirijată, deoarece studenții își asumă stăpânirea educației, efectuează cercetări și caută resurse în mod independent. Disponibilitatea de a învăța va ajuta la îmbunătățirea reținerii cunoștințelor.

​De ce este importantă învățarea bazată pe probleme?

​3.Învățarea colaborativă

​

Ce este învățarea colaborativă ?

 

Învățarea colaborativă este o abordare educațională în care se utilizează grupuri de oameni pentru îmbunătățirea învățării prin colaborare. Grupuri de doi sau mai mulți studenți lucrează împreună pentru a rezolva probleme, a finaliza sarcini sau a învăța noi concepte.

Această abordare îi implică activ pe cursanți și îi determină să proceseze și să sintetizeze informațîi și concepte, mai degrabă decât să să memoreze informații și atât. Cursanții, lucrează împreună la proiecte și sunt nevoiți să colaboreze că grup pentru a înțelege conceptele care li se prezintă. Prin exprimarea propriilor puncte de vedere, reformarea ideilor și ascultarea altor puncte de vedere, aceștia vor avea parte de o înțelegere mai completă a noilor informații ca grup decât dacă ar lucra pe cont propriu.

Beneficiile învățării colaborative:

Învățarea devine un proces cu adevărat activ

Cursanții trebuie să-și organizeze foarte bine gândurile, trebuie să-și șuștină punctul de vedere cu argumente concrete și coerente. De asemenea, punctul de vedere trebuie apărat în fața celorlalți într-un mod convingător. 

Cursanții beneficiază de auzirea unor puncte de vedere diverse

Studiile arată că atunci când o persoană este expusă unor puncte de vedere diverse, în special de la persoane ce provin din medii variate, reușesc să învețe mai multe.

Cursantul trebuie să sintetizeze rapid răspunsurile 

Cursanții învață cum să gândească într-un mod critic și rapid în timp ce acumulează informațîi noi și își adaptează propriul punct de vedere deoarece dacă constată că argumentele nu sunt cele mai potrivite, trebuie să-și ajusteze ideile din zbor.

Cursanții învață să vorbească bine în fața unui public, să asculte activ, să conteste idei și să construiască un cadru de idei împreună cu ceilalți

Această ușurință în comunicare îi va ajuta pe studenți în toate aspectele vieții, de la interviuri de muncă până la diverse întâlniri. Studiile au arătat că utilizarea învățării colaborative poate duce la o implicare mai mare a elevilor și la o mai bună reținere a informațiilor. Procesul de învățare colaborativă permite participanților să atingă niveluri mai ridicate de gândire, iar informațiile sunt păstrate mult mai mult decât atunci când sunt învățate într-un cadru non-colaborativ.