Elemente de versificație și figuri de stil

Epitetul este figura de stil:

• care exprimă însuşiri deosebite numai ale obiectelor;

• care exprimă numai caracteristici deosebite ale acţiunilor;

• care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor sau ale acţiunilor, determinând un substantiv sau un verb;

• care exprimă însuşiri deosebite ale obiectelor sau ale acţiunilor determinând un substantiv sau un adjectiv

În versul Tainic cântă-n ulmul falnic singuraticul cuc;…”

• este o imagine auditivă,

• numai o imagine vizuală;

• imagine vizuală şi o imagine olfactivă;

• imagine vizuală, de mişcare şi auditivă;

În versul „Niciun zbor în atmosferă, pe zăpadă niciun pas” există o imagine vizuală statică care sugerează

• albul strălucitor, imaculat al zăpezii

• nemișcarea, încremenirea întregii naturi

• peisajul lipsit de viață din cauza iernii

• tristețea eului liric

În versurile Biserica-n ruină/Stă cuvioasă, tristă, pustie şi bătrână putem identifica:

• metaforă

• personificare

• enumerație

• epitet

Rima din strofa următoare este:

Trestie, trestie, pe cine ascunzi,

Vântul de seară pe cine-nfioară?

Horbota-ţi neagră şi multă-nfăşoară

Umerii albi şi rotunzi.

• împerecheată

• încrucișată

• îmbrățișată

• monorimă

Trecut-au anii ca nouri lungi pe şesuri: măsura versului este de

• 12 silabe

• 13 silabe

• 14 silabe

• 11 silabe

Măsura reprezintă toate silabele dintr-o strofă.

• adevărat

• fals

În secvenţa: S-a trezit din somn de moarte/ Ca viteazul din poveste, există:

• comparaţie;

• epitet;

• inversiune

În versul „Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci.” figura de stil identificată este:

• inversiune

• personificare

• epitet

• metaforă

este figura de stil prin care se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese.

• metafora

• comparația

• hiperbola

• antiteza