Atributul

Atributul este o parte de propoziție:

• principală

• secundară

Atributul determină în principal:

• un verb

• un substantiv

În versul,,Aburii ușori ai nopții ca fantasme se ridică''(V.Alecsandri), atributele sunt:

• ușori, ai nopții

• aburii, ca fantasme

În versurile ,,Râul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur

Ce în raza dimineții mișcă solzii lui de aur''(V.Alecsandri), există:

• patru atribute(luciu, dimineții,lui,de aur)

• trei atribute (luciu, dimineții,de aur)

În secvența,,mișcă solzii lui de aur''(V.Alecsandri). atributul exprimat prin pronume personal este:

• solzii

• lui

În enunțul Ideea ei a fost genială, pronumele personal ei îndeplinește funcția sintactică de :

• subiect

• atribut

În enunțul Comportamentul celor patru este admirabil, atributul este exprimat prin:

• numeral cardinal

• numeral ordinal

Cuvântul greu are funcția sintactică de atribut în enunțul:

• Am rezolvat un exercițiu greu.

• Mă descurc greu la chimie.

Atributul exprimat prin substantiv în cazul genitiv este în enunțul :

• Privesc picăturile ploii prelinse pe geam.

• Privesc picăturile de ploaie prelinse pe geam.