Creangă - Povestea lui Harap-Alb

Povestea lui Harap-Alb este un basm de secol XIX ce aduce în discuție:

• rateurile unui personaj naiv și egoist

• răul ca mod de viață

• prostia celor răi

• capacitatea omului de a se depăși, în lupta cu problemele vieții

Basmul a fost publicat în anul:

(a)  

Un motiv popular, valorificat și de Creangă în textul său, este:

• copacul magic

• izvorul fermecat

• obiectul magic

• orașul blestemat

Două aspecte originale din text sunt:

• umanizarea antagonistului, fantasticul

• ironia, umanizarea eroului

• fantasticul, umanizarea protagonistului

• ironia, lupta dintre bine și rău

Crezi că Ion Creangă, în basmul său, are viziunea unui realist?

• Nu, dacă e basm, atunci e fantastic...

• Da, își umanizează personajele

• Nu, e un suprarealist, inventează, adică „băsmește”...

• Nici vorbă, regate fantastice, lumi imaginare, un cal care...vorbește

Completează următoarea secvență din text: „Amu, cică era odată într-o țară un..., care avea trei feciori”

(a)  

Mai ții minte ce dezvăluia scrisoarea („cartea”) Împăratului Verde?

• avea nevoie de ajutor (în lupta cu dragonul)

• dorea să-l invite pe crai să ocupe tronul împărătesc

• avea nevoie de un urmaș vrednic la tron

• își plângea destinul (stăpân peste o împărăție uitată și părăginită)

Să umblați fără rost... Adică, vorba Craiului, „Să umblați frunza (a)   ”? Completează cu termenul potrivit.

„Ce vorbești în dodii, mătușă?”, spune mezinul. A vorbi în dodii = a vorbi fără (a)   ?

„De te-oi prinde cu oca mică”, spune Spânul.

• dacă mă vei înșela

• dacă mă vei aprecia

• dacă vei fi cinstit

• dacă vei umbla cu mofturi