Univers poetic bacovian

Bacovia este unul dintre marii poeţi originali de după Eminescu. Despre ......................................, definind atmosfera cunoscută în istoria literară sub numele de bacovianism, au vorbit toţi marii critici

• maniera estetică

• manierismul estetic

• estetica

• atmosfera

George Bacovia este pseudonimul lui

• George Vasiliu

• Gheorghe Vasilescu

• George Vasilescu

• Gheorghe Vasiliu

Eugen Lovinescu definea atmosfera bacoviană :,,....................., de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori cangrenaţi, limitat într-un peisagiu ...................... , între cimitir si abator … atmosferă de plumb … în care pluteşte.....................................................”

• obsedantă; de mahala; obsesia morții și spleenul

• deprimantă; de mic orășel de provincie; nevroza și moartea;

• deprimată; de mahala de oraş provincial; obsesia morţii şi a neantului

„Găsim la Bacovia influenţe din E. Poe şi din simbolismul francez : Rollinat, Laforgue, Baudelaire, Verlaine” (Lovinescu) – prin următoarele trăsături:

(selectează răspunsurile conforme cu afirmația criticului)

• atmosfera de nevroză

• gustul pentru satanic

• ideea morţii

• cromatică

• predilecţia pentru muzică

G. Bacovia este poetul ,, toamnelor dezolante, al iernilor ce dau sentimentul de sfârşit de lume, al căldurilor toride, în care cadavrele intră în descompunere, al primăverilor iritante şi nevrotice ”

Marchează care poem tratează tema enunțată în cuvintele subliniate mai sus:

• Lacustră

• Cuptor

• Nervi de primăvară

• Decembre

Cadrul bacovian este citadin: oraşul de provincie, cu parcuri solitare, cu fanfare militare, cu cafenele sărace, cuprinse într-o realitate demoralizantă .

Alături de figurile proiectate pe acest fundal : copii şi fecioare tuberculoase, o palidă muncitoare, poetul însuşi, rătăcind fără sens, făcând gesturi absurde, devin ,,personaje” :

• toamna, somnul, plânsul

• golul, frigul, tristeţea

• umezeala, boala,nevroza-nervii.

Versurile: Ce tristă operă cânta / Fanfara militară / Târziu în noapte, la grădină … / Şi tot oraşul întrista fanfara militară. // Plângeam, şi rătaceam pe stradă / În noaptea vastă şi senină ; // Şi-atât de goală era strada - / De-amanţi grădina era plină ” conturează un univers liric dominat de sentimentul :

• aneantizării, localizat în târgul somnolent,lânced, unde amanţii merg la gradină să asculte fanfara militară, în care vântul poartă prin piaţa dezolată hârtii şi frunze de-o valm

• plictisului provincial, localizat în târgul somnolent,lânced, unde amanţii merg la gradină să asculte fanfara militară, în care vântul poartă prin piaţa dezolată hârtii şi frunze de-o valm

• spleenului, localizat în târgul somnolent,lânced, unde amanţii merg la gradină să asculte fanfara militară, în care vântul poartă prin piaţa dezolată hârtii şi frunze de-o valm

Bacovia îşi va face auzită originalitatea, creându-şi atmosfera proprie, întemeiata pe o altă gamă de trăiri, de stări şi de senzaţii , prin

• Depăşirea imaginilor tristeţii provinciale, care au un ,,aer comun”, foarte apropiat de al melancoliei romantice

• Contrazicerea imaginilor tristeţii provinciale, care au un ,,aer comun”, foarte apropiat de al melancoliei romantice

• Replica dată maginilor tristeţii provinciale, care au un ,,aer comun”, foarte apropiat de al melancoliei romantice

Atmosfera proprie bacoviană este întemeiata pe o altă gamă de trăiri, de stări şi de senzaţii decât cele cultivate de simboliștii epocii. Definită ca intuiţie a golului existenţial şi a propriului vid sufletesc, starea bacoviană este denumită:

• spaimă, angoasă

• nevroză

• spleen

• „nervi”

• dezorganizare sufletească

Legături poeziei bacoviene cu literatura universală.Teme şi motive. Simbolismul poetului e din zona ............................ (de la Baudelaire, care a cântat ploaia insinuantă, rece, provincia, urâtul funebru, monotonia burgheză, tristeţea autumnală, cadavrele în putrefacţie, macabrul) .

• „decadenței” franceze

• ,,decadentismului” francez

• „poeților blestemați” (les poetes maudits)