Fântâna dintre plopi

Mihail Sadoveanu se înscrie în seria:

• marilor povestitori români

• marilor povestitori clasici

• marilor sciitori clasici

• marilor dramaturgi români

”Hanu Ancuței” este o scriere:

• tragică

• socială

• politică

• dramatică

Opera este alcătuită din:

• doisprezece povestiri

• trei povestiri

• nouă povestiri

• patru povestiri

Povestirile sunt relatate de:

• naratori prieteni ai aceleiași locații

• naratori drumeți

• naratori gospodari

• nouă naratori prieteni

Coordonatele spațio-temporale ale ramei sunt:

• Hanul, un loc al depănării amintirilor, iar timpul este mitic

• Hanul, cu o locație în Suceava, iar timpul este doar sugerat

• Hanul, cu o locație în Moldova, iar timpul este ireal

• o cetate la răscruce de drumuri, iar timpul este în jurul anilor 1900

Coordonatele spațio-temporale ale povestirii propriu-zise sunt:

• în jurul Hanului Ancuței, când Neculai avuse 25 de ani

• prin împrejurimile Hanului Ancuței, când Neculai era foarte tânăr

• lângă o fântână, când Neculai umbla fără rost prin lume

• departe de Hanul Ancuței, când Neculai era tânăr

Tema povestirii ”Fântâna dintre plopi” este:

• dragostea neîmpărtășită, finalizată prin moartea ființei iubite

• dragostea sinceră, terminată tragic cu un sacrificiu în numele iubirii

• dragostea de prietenie, finalizată tragic

• dragostea reciprocă, dar finalizată în mod fericit

Titlul operei semnifică:

• viața și eternitatea celor care se iubesc în acel loc

• un loc tragic, tainic, mitic

• un loc tragic, plin de romantism

• un loc al iubirii, al morții, al singurătății

Partea interioară a ramei este o idilă spusă de un narator-martor.

• adevărat

• fals

Timpul evocării este o toamnă, într-o zi de duminică, pe când Neculai Isac era mai tânăr cu 25 de ani.

• adevărat

• fals