Substantivul

Substantivul este partea de vorbire care:

• arată acțiuni , stări și existențe.

• arată persoanele care fac o acțiune.

• denumeste obiecte , ființe și fenomene ale naturii.

• arată însușiri ale obiectelor, ale ființelor și ale fenomenelor naturii.

Substantivele care denumesc la forma de singular grupuri de obiecte sau ființe se numesc:

• substantive proprii.

• sunstantive defective.

• substantive colective.

• substantive comune.

Substantivele pot fi:

• predicative sau nepredicative.

• simple sau compuse.

• variabile sau invariabile.

Există doar substantive compuse în seria:

• Făt- Frumos, Miercurea- Sibiului, primăvară, SUA.

• avion, foarea-soarelui, OZN, maimuțică.

• mutație , genetică , minune, TAROM.

Unele substantive au formă :

• de cozonac sau de pară.

• de piramidă sau de sferă.

• de singular sau de plural.

Nu au formă de singular substantivele din seria:

• carnaval, molie, Alpi, făină.

• Anzi, zori, ochelari, pantaloni.

• fotbal, citire, lapte, mălai.

Partea de vorbire care însoțește substantivul și arată în ce măsură cunoaștem obiectul/ființa despre care vorbim se numește:

• adjectiv.

• numeral.

• pronume.

• articol.

În sintagma "un băiat din clasă " există:

• un articol nehotărât și un substantiv comun.

• un adjectiv și un substantiv colectiv.

• un articol hotărât și un substantiv propriu.

Scrierea substantivelor din seria " fiii, geamgiii, copiii " se explică astfel :

• așa este în dicționar.

• primul " i " aparține formei de singular, al doilea reprezintă forma de plural, iar al treilea reprezintă articolul hotărât.

• primii doi de " i "fac parte din cuvânt, iar al treilea reprezintă forma de plural.