Starea gazoasă

Propoziția falsă, referitoare la gaze este:

• Fenomenul de difuziune la gaze este mai intens decât la lichide;

• Gazele pot fi comprimate;

• La gaze predomină tendința de aglomerare a particulelor;

• Gazele au densitate mult mai mică decât a lichidelor.

Presiunea unui gaz dintr-un recipient este de 1 atm.

Aceasta este egală cu:

• 760 mm Hg

• 1 torr

• 1 mm Hg

• 1 N/m²

Prescurtarea c.n. se folosește în cazul gazelor pentru:

• cantitate necunoscută

• condiții normale

• comprimare naturală

• caracteristici nobile

Numărul lui Avogadro reprezintă:

• Numărul de particule dintr-un gram de substanță;

• Numărul de grame din 6,0²³ x 1023 moli;

• Numărul de moli dintr-un gram de substanță;

• Numărul de particule dintr-un mol de substanță.

Volumul molar reprezintă:

• Volumul unui mol de gaz în condiții normale;

• Volumul de gaz care la lichefiere formează 1 litru de lichid;

• Numărul de moli de gaz dintr-ul litru de substanță;

• Volumul exprimat în moli/litru.

În legea transformării de stare:

• Presiunea este direct proporțională cu volumul

• Temperatura este invers proporțională cu volumul

• Presiunea este invers proporțională cu volumul

• Presiunea și volumul sunt invers proporționale cu temperatura

Ecuația de stare se aplică în calcule atunci când:

• Un gaz trece dintr-o stare în alta;

• Un parametru (p, v, T) se cere, ceilalți fiind cunoscuți;

• Substanțele se află în aceeași stare de agregare;

• Se dorește rezolvarea unei probleme în cât mai puțini pași.

Constanta generală a gazelor, R, are valoarea:

• 760 L atm / mol K

• 6,023 x 10²³ L atm / mol K

• 22,4 L atm / mol K

• 0,082 L atm / mol K

Raportul dintre masa molară și volumul molar reprezintă:

• Densitatea relativă;

• Numărul de moli de gaz;

• Densitatea absolută;

• Constanta generală a gazelor.