Desfășurarea urmăririi penale

Autodenunţarea, în cazul în care organele de urmărire penală sînt la curent cu această faptă, are importanţă pentru:

• stabilirea şi identificarea făptuitorului infracţiunii şi se ia în considerare, în condiţiile legii, ca prezentare benevolă a făptuitorului

• stabilirea şi identificarea făptuitorului infracţiunii

• stabilirea făptuitorului infracţiunii şi se ia în considerare pentru refuzul în pornirea urmăriririi penale

• stabilirea şi identificarea făptuitorului infracţiunii şi a prejudiciului cauzat prin infracțiune

Termenul de urmărire penală într-o cauză concretă se stabileşte de către:

• ofițerul de urmărire penală prin ordonanţă, ţinîndu-se cont de criteriile de apreciere a termenului rezonabil prevăzute la art.20 alin.(2)

• procuror prin ordonanţă, ţinîndu-se cont de criteriile de apreciere a termenului rezonabil prevăzute la art.20 alin.(2)

• conducătorul organului de urmărire penală prin ordonanţă, ţinîndu-se cont de criteriile de apreciere a termenului rezonabil prevăzute la art.20 alin.(2)

• procurorul ierarhic superior prin ordonanţă, ţinîndu-se cont de criteriile de apreciere a termenului rezonabil prevăzute la art.20 alin.(2)

Autodenunţarea este:

• înştiinţarea benevolă făcută de o persoană juridică despre săvîrşirea de către ea a unei infracţiuni în cazul în care organele de urmărire penală nu sînt la curent cu această faptă

• înştiinţarea benevolă făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică despre săvîrşirea de către ea a unei infracţiuni î

• înştiinţarea făcută de o persoană fizică despre săvîrşirea de către ea a unei infracţiuni în cazul în care organele de urmărire penală nu sînt la curent cu această faptă

• înştiinţarea benevolă făcută de o persoană fizică sau de o persoană juridică despre săvîrşirea de către ea a unei infracţiuni în cazul în care organele de urmărire penală nu sînt la curent cu această faptă

Organul de urmărire penală al Serviciului de Informații și Securitate efectuează urmărirea penală pentru:

• infracţiunilor contra bunei desfășurări a activității în sfera publică

• infracţiunilor contra securității publice și a ordinii publice

• faptelor ce atentează la securitatea de stat

• nu are comptența de efectuare a urmăririi penale

În cazul unor cauze complicate sau de mari proporţii:

• procurorul ierarhic superior dispune efectuarea urmăririi penale de către mai mulţi ofiţeri de urmărire penală

• conducătorul organului de urmărire penală dispune efectuarea urmăririi penale de către mai mulţi ofiţeri de urmărire penală

• ofițerul de urmărire penală responsabil de caz, dispune efectuarea urmăririi penale de către mai mulţi ofiţeri de urmărire penală

• conducătorul organului de urmărire penală, cu informarea procurorului, dispune efectuarea urmăririi penale de către mai mulţi ofiţeri de urmărire penală

Procurorul exercită urmărirea penală în cazurile infracţiunilor săvîrşite de:

• 1. deputaţi

  2. membri ai Guvernului

  3. judecător

• 1. deputaţi

  2. membri ai Guvernului

  3. notar

• 1. deputaţi

  2. membri ai Guvernului

  3. minori

• 1. deputaţi

  2. membri ai Guvernului

  3. mediator

Organul de urmărire penală al Ministerului Afacerilor Interne efectuează urmărirea penală pentru:

• infracţiunilor contra justiției și celor date în competenţa lui prin ordonanţa procurorului

• infracțiunile date în competenţa lui prin ordonanţa procurorului

• orice infracţiune care nu este dată prin lege în competenţa altor organe de urmărire penală

• orice infracţiune care nu este dată prin lege în competenţa altor organe de urmărire penală sau este dată în competenţa lui prin ordonanţa procurorului

Dacă organul de urmărire penală constată că nu este competent a efectua urmărirea penală:

• imediat, dar nu mai tîrziu de 5 zile, trimite cauza procurorului care exercită conducerea urmăririi penale pentru a o transmite organului competent

• imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile, trimite cauza procurorului care exercită conducerea urmăririi penale pentru a o transmite organului competent

• imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile, trimite cauza conducătorului organului de urmărire penală pentru a o transmite organului competent

• imediat, dar nu mai tîrziu de 48 ore, trimite cauza procurorului care exercită conducerea urmăririi penale pentru a o transmite organului competent

Urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, şi va fi încetată în cazurile în care:

• nu este identificată persoana care a săvârșit fapta

• făptuitorul a recunoscut vina și a reparat prejudiciul cauzat

• a intervenit decesul făptuitorului

• a intervenit decesul părții vătămate

Organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut în art.262 şi 273 dispune:

• în termen de 30 de zile, prin ordonanţă, refuzul pornirii urmăririi penale, dacă nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală

• în termen de 15 zile, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă cel puţin o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită o infracţiune şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală

• în termen de 30 de zile, prin demers, începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă cel puţin o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită o infracţiune

• în termen de 30 de zile, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale în cazul în care, din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă cel puţin o bănuială rezonabilă că a fost săvîrşită o infracţiune şi nu există vreuna din circumstanţele care exclud urmărirea penală