Abordarea copiilor cu CES

Planul de intervenție personalizat

• este un instrument de lucru permanent în direcţia realizării obiectivelor propuse în Planul de Servicii Personalizate pentru un copil cu CES

• trebuie revizuit la intervale regulate cuprinse între trei şi şase luni

• include date biografice, domeniul de intervenţie

• include specialiştii şi alte persoane implicate şi data elaborării acestuia şi a revizuirii lui, domeniul de intervenţie, date biografice

Profesorii de sprijin sau profesorii itineranţi

• desfășoară o activitate care se adresează tuturor copiilor, dar îndeosebi celor cu CES

• desfășoară o activitate care se adresează tuturor părinţilor, dar mai ales celor care au copii cu CES

• desfășoară o activitate care se adresează tuturor cadrelor didactice care au copii care întâmpină, la un moment dat, dificultăţi de învăţare, adaptare, dezvoltare

• utilizează instrumente ca: testele psihologice, testele pedagogice, programe şcolare, programe de intervenţie personalizată, cărţi, reviste, broşuri (pentru consilierea familiei şi a personalului didactic din şcolile integratoare), materiale didactice şi metode didactice adaptate (pentru intervenţie)

Integrarea copiilor cu nevoi speciale

• urmăreşte includerea copiilor în învăţământul de masă

• se referă la capacitatea unui grup, clasă, colectiv, şcoală de a primi noi membri care au nevoie de sprijin pentru adaptare, integrare, socializare

• se referă la ridicarea tuturor barierelor în învăţare şi la asigurarea participării tuturor celor vulnerabili la excludere şi marginalizare

• implică modificări structurale şi funcţionale de ambele părţi: atât pentru cel care urmează a fi integrat dar şi pentru cei care primesc/includ in interiorul lor elemente noi

Sunt principii cheie ale incluziunii:

• demnitatea fiinţei umane

• asigurarea continuității în învățare

• responsabilitatea colectivă

• valorizarea diversităţii

Sunt indicatorii de incluziune care pot fi observați în ce măsură sunt realizați într-o școală:

• Diversitatea elevilor este privită ca o resursă de valoare

• Profesorul îşi cunoaşte şi îşi valorizează toţi elevii în mod egal

• Părinţii şi cadrele didactice sunt valorizaţi în mod egal

• Elevii ştiu ce să facă atunci când au o problemă şi se ajută reciproc

• Cadrele didactice se sprijină reciproc în rezolvarea problemelor şi se implică în luarea deciziilor

Abordarea incluzivă este realizată în procesul didactic atunci când:

• valorizează potenţialul fiecărui copil, într-o manieră pozitivă şi flexibilă

• acesta este adaptat la diferenţele dintre copii

• relaţiile dintre profesori sunt o sursă de învăţare

În sistemul de educaţie românesc, integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în şcolile de masă se poate realiza în formele:

• clase compacte

• grupuri de 3-4 copii cu CES integrate în şcolile de masă

• integrarea individuală în clase obişnuite

În sistemul de educaţie românesc

• se constată mai mult de o integrare fizică decât de una reală

• serviciile de sprijin sunt insuficiente pentru copiii cu CES şi familiile lor, cât şi pentru cadrele didactice, copiii şi familiile copiilor din şcolile de masă.

• serviciile de sprijin sunt ineficiente pentru copiii cu CES şi familiile lor, cât şi pentru cadrele didactice, copiii şi familiile copiilor din şcolile de masă.

• serviciile de sprijin sunt eficiente pentru copiii cu CES şi familiile lor, cât şi pentru cadrele didactice, copiii şi familiile copiilor din şcolile de masă.

Factorii frenatori ai incluziunii:

• părinţii elevilor fără cerinţe educative speciale

• formarea continuă a cadrelor didactice

• activitatea organizaţiilor neguvernamentale

• politica educaţională a guvernului în domeniu

• mentalităţile

Factorii facilitatori ai incluziunii:

• politica educaţională a guvernului în domeniu

• posibilităţile materiale şi financiare reduse care împiedică şcolile să-şi dezvolte servicii de sprijin

• sistemul de evaluare existent

• părinţii copiilor/elevilor cu deficienţe