Statul român modern

Statutul politico-juridic al Moldovei și Țării Românești până în anul 1856 se caracteriza prin:

• suzeranitate otomană

• suzeranitate otomană și garanția colectivă a marilor puteri

• suzeranitate otomană și protectorat rusesc

• independență

Protectoratul rusesc asupra Moldovei și Țării Românești a fost înlăturat în anul:

• 1855

• 1856

• 1858

• 1859

Românii au pus Marile puteri în fața faptului împlinit atunci când:

• au intensificat mișcarea unionistă după adoptarea tratatului de pace de la Paris

• au solicitat unirea Moldovei cu Țara Românească și un domn străin prin Rezoluțiile Adunărilor Ad-Hoc

• l-au ales domn pe Al. I. Cuza în Țara Românească

• l-au ales domn pe Al. I. Cuza în Moldova

Adunările Ad-hoc au fost organizate în anul:

• 1859

• 1858

• 1857

• 1856

Nu este o prevedere a Rezoluțiilor Adunărilor Ad-Hoc:

• unirea Moldovei cu Țara Românească

• respectarea autonomiei

• independența

• prinț străin

• respectarea neutralității

Nu este o prevedere a Convenției de la Paris din 1858:

• reconfirmarea statutului politico-juridic stabilit în 1856

• reconfirmarea autonomiei

• unirea Moldovei cu Țara Românească sub un prin străin

• organizarea statului pe baza separării puterilor în stat

Nu este o prevedere a tratatului de pace de la Paris din 1856:

• eliminarea protectoratului russesc

• revenirea la Moldova a părții de sud a Basarabiei

• eliminarea suzeranității otomane

• organizarea Adunărilor Ad-hoc

Statutul politico-juridic al Moldovei și Țării Românești stabilit prin tratatul de pace de la Paris din 1856 și reconfirmat prin Convenția de la Paris din 1858:

• independență

• suzeranitate otomană și protectorat rusesc

• suzeranitate otomană și garanția colectivă a marilor puteri

• protectorat rusesc și garanția colectivă a marilor puteri

Convenția de la Paris din 1858 a stabilit:

• Unirea Principatelor Române sub un prinț străin

• Unirea Principatelor Române într-un stat numit România

• Unirea deplină a Principatelor Române sub un domn pământean

• Unirea parțială a Principatelor Române la nivelul unor instituții comune

Document cu rol de constituție în spațiul românesc între anii 1858-1864:

• Rezoluțiile Adunărilor Ad-hoc

• Regulamentul organic

• Convenția de la Paris

• Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris