Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă

„Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă a fost publicată:

• pe 1 august 1877, în revista „Convorbiri literare”

• pe 1 august 1850, în revista „Junimea”

• pe 1 august 1877, în revista „Junimea”

• pe 1 decembrie 1977, în revista junimistă „Convorbiri literare”

„Povestea lu Harap-Alb” este:

• o nuvelă fantastică

• un basm fantastic

• un basm cult

• un basm popular

Basmul cult este:

• o specie epică în proză, cu un autor anomim, cu un caracter oral, colectiv, tradițional și sincretic, în care binele învinge răul

• o specie epică, având un autor cunoscut, a cărui originalitate se manifestă la nivelul viziunii artistice și al stilului

• o specie epică în care este prezent fantasticul

• o specie a genului epic în care sunt prezente personaje excepționale în împrejurări excepționale

Notează cu A (adevărat) sau F(fals) următoarea afirmație: „Fabulosul este o subcategorie a fantasticului, fără nicio legătură cu realitatea.”

„Povestea lui Harap-Alb” dezvoltă o temă specifică (victoria binelui asupra răului) la care se adaugă:

• tema destinului

• călătoria inițiatică

• condiția țăranului

• doar tema destinului și a călătoriei de inițiere

Sunt prezente următoarele motive:

• al împăratului fără urmaș, al superiorității mezinului, al probelor depășite, al interdicției, al încălcării interdicției, al coborârii în Paradis

• al împăratului fără urmaș, al superiorității mezinului, al probelor depășite, al interdicției, al încălcării interdicției, al coborârii în Infern

• al împăratului fără urmaș, al inferiorității mezinului, al probelor depășite, al interdicției, al încălcării interdicției, al coborârii în Infern

• al împăratului fără copii, al superiorității mezinului, al probelor depășite, al interdicției, al încălcării interdicției, al coborârii în Infern

Formula inițială, care corespunde sintagmei „A fost odată ca niciodată...” devine în basmul lui Ion Creangă:

• „Acu cică era odată...”

• „Amu cică era o dată...”

• „Amu cică era odată...”

• Creangă a păstrat formula inițială din basmul popular

Completează, astfel încât să obții răspunsul corect:

„Cine se duce pe acolo, bea și mănâncă. Iară pe la noi, cine are....bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă.”

Din punct de vedere stilistic (ca figură de stil), „Harap-Alb” este:

• o metaforă, pentru că substituie numele real al protagonistului

• un epitet de calificare, deoarece ilustrează dubla natură a eroului

• un oximoron, pentru că ilustrează dubla natură a eroului, „un Yin-Yang românesc”.

• o antiteză care ilustrează conflictul dintre bine și rău

Termenul „Povestea...” din structura titlului basmului lui Ion Creangă...

• este sinonim cu basm

• ilustrează caracterul ficțional al întâmplărilor

• anunță desfășurarea acțiunii

• prefigurează caracterul realist al întâmplărilor și pe cel de Bildungsroman al operei