Fraza. Subordonarea

1. Raportul sintactic între propozițiile frazei „Ai carte, ai parte!” este:

 

• coordonare prin juxtapunere

• subordonare prin juxtapunere

2. Funcția sintactică a locuțiunii conjuncționale fără să, care introduce secundara din fraza „Dimineața a trecut încet, fără să vorbim deloc.” este:

• Nu are funcție sintactică.

• complement circumstantial de mod

3. Elementul regent al  subordonatei din fraza „Am crezut că era o invenție de-a lui și nu l-am crezut.” este verbul predicativ:

• am crezut

• nu am crezut

4. Indică  termenul regent al propoziției secundare din fraza „Și-a mângâiat tatuajul care i se ivea de sub mâneca brațului.”:

• tatuajul – substantiv comun

• a mângâiat- verb predicativ

5. Numește exemplul în care joncțiunea este marcată printr-un adverb relativ:

• O face fără teamă, ca  și cum ar fi firesc.

• M-a ciufulit cu degetele, cum face mama.

6. Indică contextul în care virgula marchează elipsa verbală:

• Mi-am luat repede rucsacul, iar sora mea – păpușa. 

• Am cerut prăjitură cu miere, tu ai vrut cu migdale. 

7. În fraza „Fiindcă în sufragerie era frig, am început să ne dezbrăcăm ca să ne schimbăm.”,  elementele de relație care introduc propozițiile secundare sunt:  

• fiindcă – locuțiune conjuncțională subordonatoare

  să, ca să – conjuncții subordonatoare

• fiindcă, să, ca să – conjuncții subordonatoare

8. Propoziția secundară este introdusă printr-un adjectiv pronominal relativ cu funcția sintactică de atribut adjectival, în exemplul:

• Nu știi niciodată în ce direcție o iei.

• Priveam sfidător colegul al cărui ton nu îmi plăcea. 

9. Propozițiile regente din fraza „Bunica spunea ¹/că oamenii mari sunt ciudați, ²/ pentru că uneori spun lucruri ³/care nu se înțeleg” ⁴/ sunt:

• P1 – regentă pentru P2

  P2 – regentă pentru P3

  P3 – regentă pentru P4

• P1 – regentă pentru P2 și P3

  P3 – regentă pentru P4