Licenta microeconomie

1. Presupunem că prețul unui bun scade cu 10%, iar cantitatea cerută pentru o

anumită perioadă de timp crește cu 15%. În aceste condiții:

• A. veniturile încasate de producători scad;

• B. veniturile încasate de producători cresc;

• C. veniturile producătorilor nu sunt influențate de modificarea prețului și a cantității cerute;

• D. cheltuielile firmei cresc.

2. O creştere a preţului cu 50% antrenează o creştere a cantităţii oferite dintr-un bun

economic de la 10 la 20 bucăţi. Să se calculeze coeficientul de elasticitate al ofertei:

• A. 1/4;

• B. 1/2;

• C. 1;

• D. 2.

3. Alegeţi afirmaţia falsă:

• A. în general, cererea pentru bunurile de necesitate este mai puţin elastică decât cererea

  pentru bunurile de lux;

• B. dacă preţul şi venitul producătorilor sunt direct proporţionale, cererea este elastică;

• C. o perioadă lungă de timp de la modificarea preţului unui bun imprimă ofertei un

  caracter elastic;

• D. dacă preţul pentru un bun principal creşte, caeteris paribus, oferta de pe piaţa bunului secundar va spori (şi invers).

4. Alegeţi răspunsul corect dintre variantele A, B, C, D:

• a) coeficientul elasticităţii cererii pentru bunurile alimentare este mai mare pentru

  persoanele cu venituri mici;

• b) cererea pentru pasta de dinţi Colgate este inelastică.

• c) cererea pentru bunurile de strictă necesitate este inelastică;

  d) în condiţiile practicării unor preţuri mai scăzute, maximizarea profitului este posibilă

  numai în situaţia unei cereri elastice;

• e) elasticitatea cererii în funcţie de preţ este 2. La o creştere a preţului cu 15%, cantitatea

  cerută se modifică cu 40%.

  g) Gradul de substituire al bunurilor reprezintă un factor care nu determină elasticitatea

  cererii în funcţie de preţ

• f) o perioadă scurtă de timp de la modificarea preţului bunului A, imprimă ofertei un

  caracter inelastic

5. Pentru un consumator, utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia

Umgu= 40– 5Qu , iar utilitatea marginală a pâinii – de funcţia Umgp= 20 – 3Qp ,

preţul untului Pu= 5, preţul pâinii Pp= 1. Venitul disponibil pentru a cumpăra aceste

bunuri este 20 u.m. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate în echilibru de către

consumatorul dat.

• A. Qu = 1 și Qp = 5;

• B. Qu = 3 și Qp = 5;

• C. Qu = 3 și Qp = 7;

• D. Qu = 1 și Qp = 7.

6. Utilitatea totală coincide cu cea marginală:

• A. pentru prima unitate consumată;

• B. numai în cazul consumatorului iraţional;

• C. la nivelul ultimei unităţi consumate;

• D. la nivelul pragului de saturaţie.

7. Potrivit legii utilităţii marginale:

• A. utilitatea unei unităţi suplimentare dintr-un bun nu poate niciodată să crească;

• B. utilitatea marginală trebuie să fie întotdeauna negativă;

• C. utilitatea marginală trebuie să fie întotdeauna pozitivă;

• D. utilitatea marginală poate creşte la început, dar apoi trebuie să scadă.

8. Curba de indiferenţă semnifică:

• A. consum egal a două bunuri;

• B. utilitate egală din consumul a două combinaţii de bunuri;

• C. venit egal al consumatorului;

• D. preţuri egale a bunurilor consumate.

9. Consumatorul dispune de un venit de 80 u.m., cheltuindu-l pe cumpărarea a 2

bunuri: bunul x la preţul de 5 u.m. şi bunul y la preţul de 4 u.m. Care combinaţie din

cele indicate este inaccesibilă?

• A. x=16, y=0;

• B. x=11, y=9;

• C. x=8, y=10;

• D. x=8, y=8.

10. Consumatorul dispune de un venit de 8 u.m. Preţul bunul X este de 1 u.m., preţul

bunului Y 0,5 u.m. Care dintre următoarele combinaţii se află pe linia bugetului?

• A. 8x+1y;

• B. 7x+1y;

• C. 6x+6y;

• D. 5x+6y.