SBC-L1

1.      Ce intelegeti prin inteligenta unui program:

• a.      Este influientata de volumul datelor de intrare

• a.      Este dependenta de limbajul de implementare

• a.      Comportarea inteligenta a unui program trebuie sa se manifeste in situatii cat mai frecvente si mai variate pentru a raspunde la noi situatii

• a.      Complexitatea algoritmilor implementati in codul programului

1.      Care dintre afirmatii este adevarata

• a.      Pentru cresterea performantelor sistemelor este utila organizarea sistemelor de productii dupa castigul informational

• a.      Modelul de reprezentare prin reguli de productie este cel mai apropiat de limbajul natural

• a.      Nodul radacina este asociat celui mai bun calificator

• a.      ID3 permite utilizarea de valori numerice pentru parametrii

• a.      ID3 nu permite utilizarea de valori numerice pentru parametrii

Ce intelegeti prin inconsistenta sistemelor de product

• a.      Existenta pieselor de cunoastere cu aceleasi permise si concluzii diferite

• a.      Deducerea validitatii si invaliditatii unor expresii

• a.      Piese de cunoastere incomplet formulate

• a.      Imposibilitatea demonstratii unui scop

• a.      Existenta unor concluzii multiple

1.      Ce va produce urmatoarea sintaxa Prolog

pred:- fail, write(’Ajunge aici?\n’).

pred1:-fail.

pred1:-write(’Ajunge aici?\n’).

pred2:- !, fail.

pred2:-write(’Dar aici ajunge?\n’).

• a.      La scopul pred: NO

• a.      La scopul pred1: Ajunge aici YES

• a.      La scopul pred2: NO

• a.      La scopul pred2: ”Dar ajunge aici” YES

• a.      La scopul pred: YES

1.      Programare clasica comparativ inteligenta artificiala (IA)

• a.      La programarea clasica algoritmul implementat este cunoscut aprioric

• a.      Intrarile in programarea clasica sunt date de intrare

• a.      In IA se cauta euristic o solutie utilizand o baza de cunostinte

• a.      Intrarile in IA sunt reprezentate de formularea problemei de rezolvat

• a.      Programarea clasica utilizeaza date stocate in baza de date, IA utilizeaza cunostinte stocate in baza de cunostinte

1.      Scopul in Prolog

• a.      Nu poate contine variabile neinstantiate

• a.      Se specifica cu o disjunctie de predicate

• a.      Este un predicat ce se gaseste numai in membrul drept al unei clauze

• a.      Poate contine variabile neinstantiate

• a.      Este un predicat ce se gaseste in membrul stang al unei clauze

1.      Care dintre afirmatii sunt adevarate:

• a.      O clauza poate contine acelasi predicat atat in membrul drep cat si in membrul stang

• a.      In Prolog o clauza se poate apela pe ea insasi

• a.      La apelul recursiv al unei clauze variabilele au obligatoriu acelasi nume

• a.      La apelul recursiv variabilele pot avea nume diferit

1.      Predicatul cut (!) in Prolog determina

• a.      Oprirea backtraking fara a incerca resatisfacerea scopului

• a.      Este predicatul care se termina totdeauna cu esec

• a.      Poate fi combinat cu fail pentru oprire backtracking si terminare cu esec

• a.      O combinatie (!, fail) nu este permisa, ci doar (fail, !)

Daca notam Ipoteza (I), Proces (P), Concluzie (C) o problema presupune ca una dintre componente este necunoscuta (o notam X). Ce corespunde Inteligentei Artificiale

• a.      Problema incomplet formulate IXY

• a.      IXC descoperiti procesul aplicat ipotezei I pentru a obtine concluzia C

• a.      IPX care este concluzia aplicarii procesului P asupra ipotezei I

• a.      XPC care este ipoteza la care aplicand procesul P se obtine concluzia C

1.       Dupa continut cunoasterea se clasifica in:

• a.      Cunoastere procedurala – cum se ajunge la un anumit rezultat

• a.      Cunoastere declarativa – asignarea valorii adevarat sau fals pentru un enunt ...

• a.      Informatii – obtinute din date

• a.      Metacunostinte – cunostinte despre cunostinte

• a.      Cunoasterea tacita – dobandita neconditionat (abilitate)