Metodologia cercetarii in AS

Cercetarea în asistență socială, ca rol practic:

• sprijină asistenții sociali în procesul de evaluare a propriilor activități;

• sprijină asistenții sociali prin resurse financiare;

• sprijină beneficiarii să treacă peste probleme

Tipul de observație în cadrul căreia cercetătorul nu își dezvăluie intenția de cercetare se numește:

• observație deschisă

• observație controlată

• observație închisă

Cercetarea cantitativă care urmărește relații de tip cauză-efect între variabile, se numește:

• Experimentală;

• Corelaționară

• Cvasi-experimentală

Explorarea naturii unui fenomen social particular este denumită:

• Studiu de caz;

• Cercetare etnografică;

• Studiu narativ;

Cercetarea calitativă are ca și caracteristici că:

• Urmărește descrieri și explicații specifice;

• Urmărește descrieri și explicații generale;

Paradigma comprehensivă în cadrul cercetării calitative înseamnă că:

• Cercetătorul urmărește să definească faptele sociale ca urmare a interacțiunilor sociale;

• Cercetătorul acordă o atenție deosebită indivizilor.

• Cercetătorul caută semnificația fenomenelor, acțiunilor și motivelor actorilor sociali, punându-se în locul acestora;

Formulările concrete, măsurabile, specifice referitoare la ceea ce se urmărește în cercetare se numesc:

• Obiective generale;

• Obiective specifice;

• Tema cercetării;

Identificați care din cele de mai jos reprezintă avantaje ale anchetei sociologice bazate pe chestionar:

• Prezintă foarte puține riscuri în procesul de colectare a datelor;

• Este ușor de explorat probleme complexe;

• Este relativ ușoară și rapidă de creat;

Etapa prin care se realizează un proces de selecție al subiecților în cadrul anchetei sociologie se numește:

• Realizarea eșantionării;

• Aplicarea instrumentului de cercetare;

• Determinarea universului anchetei sociologice;

Eșantionarea de tip bulgărele de zăpadă se mai numește și:

• Selecție rațională;

• Selecție pe cote;

• Selecție în lanț;