Lecția 8 ERORI DE ARGUMENTARE

După cauza care le produce, erorile pot fi:

• informale sau materiale;

• formale sau materiale;

• sofisme sau erori materiale;

• paralogisme sau erori formale.

Erorile formale apar la nivelul:

• raţionamentelor inductive complete, nevalide;

• clasificărilor incomplete sau în cele neomogene;

• definiţiilor, ca urmare a nerespectării regulilor;

• structurii unui raţionament sau a operaţiilor cu termeni.

Utilizarea inadecvată a limbajului poate duce la:

• erori formale;

• definiţii şi clasificări incorecte;

• erori materiale;

• raţionamente inductive nevalide.

Erorile materiale apar la nivelul:

• conţinutului unui raţionament;

• structurii logice a raţionamentelor deductive;

• structurii logice a operaţiilor cu termeni;

• definiții si clasificări incorecte.

Sofismele reprezintă:

• erori făcute din ignoranță;

• erori făcute din neatenție;

• erori făcute intenționat;

• erori făcute fără intenție.

După prezența/absența intenției de a greși, erorile pot fi:

• sofisme sau erori de relevantă;

• sofisme sau paralogisme;

• paralogisme sau erori de circularitate;

• erori materiale sau erori formale.

Nerespectarea regulilor raționamentelor deductive determină:

• erorile intenționate;

• sofismele;

• erorile formale;

• erorile materiale.

Încălcarea oricărei reguli a clasificării determină apariția:

• erorilor intenționate;

• sofismelor;

• împătririi termenilor;

• erorilor formale.

O eroare formală o întâlnim în următorul exemplu:

• Unele caiete sunt noi, rezultă că unele lucruri noi sunt caiete;

• Dacă toți șoferii sunt majori, atunci unii majori sunt șoferi;

• Chitara este instrumentul muzical fără- clape;

• Omul este o ființă rațională.

Erorile de argumentare comise intenționat se numesc:

• aporii;

• sofisme;

• paralogisme;

• paradoxuri.