Romanitatea românilor 3

Lucrarea scrisă de împăratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul în care relatează despre așezarea slavilor în Balcani, prezentând întrepătrunderea lumii slave cu cea românească veche se numește:

• Gesta Hunorum et Hungarorum/Faptele hunilor și ungurilor
• Gesta Hungarorum/Faptele ungurilor
• Strategikon/Arta militară
• Geografia armeană
• Despre administrarea imperiului

Tratatul militar bizantin scris in secolul al VII-lea care denumește populația de la nord de Dunăre cu termenul de ”romani” se numește:

• Despre administrarea imperiului
• Geografia armeană
• Strategikon
• Gesta Hungarorum/Faptele ungurilor
• Gesta Hunorum et Hungarorum/Faptele hunilor și ungurilor

Umaniști italieni care au abordat romanitatea românilor sunt:

• Poggio Bracciolini
• Flavio Biondo
• Enea Silvio Piccolomini
• Antonio Bonfini
• Mauricius

În secolele VII-XI, românii au fost menționați în izvoare bizantine precum:

• Despre administrarea imperiului
• Gesta Hungarorum/Faptele ungurilor
• Strategikon
• Gesta Hunorum et Hungarorum/Faptele hunilor și ungurilor
• Supplex Libellus Valachorum

În secolele XII-XIII, românii au fost menționați în cronici maghiare precum:

• Cronica pictată de la Viena
• Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor
• Gesta Hunorum et Hungarorum/Faptele hunilor și ungurilor
• Gesta Hungarorum/Faptele ungurilor
• Cronica lui Ioan de Târnave

Cronicar moldovean care a afirmat descendența romană a românilor și originea comună a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor prin expresia ”de la Rîm ne tragem” și a făcut unele apropieri etimologice între cuvintele românești și cele latinești:

• Flavio Biondo
• Grigore Ureche
• Gheorghe Șincai
• Anonymus

În secolele XVII-XVIII, romanitatea românilor a fost susținută de cărturari români, reprezentanți ai umanismului românesc, precum

• Grigore Ureche
• Miron Costin
• Dimitrie Cantemir
• Flavio Biondo
• Antonio Bonfini

Elementul esențial al etnogenezei românești îl constituie:

• romanitatea
• retragerea aureliană
• războaiele daco-romane
• romanizarea

Selectați afirmația incorectă din punct de vedere istoric:

• După 271, romanizarea locuitorilor de la nord de Dunăre a continuat.
• După 271, legăturile locuitorilor de la nord de Dunăre cu Imperiul roman aflat la sud de Dunăre nu au fost rupte.
• Dintre migratori, rolul cel mai important în entogeneza românească l-au avut goții.
• Influențele slave nu au modificat caracterul fundamental romanic al limbii române.

Selectați afirmația incorectă din punct de vedere istoric:

• În secolul al III-lea, Roma a abandonat provincia Dacia sub presiunea migratorilor.
• După retragerea aureliană din secolul al V-lea, romanizarea locuitorilor de la nord de Dunăre a continuat.
• Dintre migratori, slavii au avut rolul cel mai important în etnogeneza românească.
• Dacia a devenit provincie romană în anul 106.