În fragmentul:

,,Capul îi era atins de o calviție totală și fața părea aproape spână și, din cauza aceasta, pătată. Buzele îi erau intoarse în afară și galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinți vizibili, ca niște așchii de os" .(G.Călinescu,Enigma Otiliei)

se pot identifica:

Descrierea literară presupune:

Un rol important în realizarea unor descrieri literare îl au:

În descrierea unui personaj se prezintă:

,,Inițial, Castelul Bran a fost o cetate militară de apărare având la bază forma unui patrulater neregulat. În timp, cetatea a suferit numeroase modificări, printre care: adăugarea turnului de sud (în 1622, după planurile principelui Gabriel Bethlen), construirea unui turn dreptunghiular la est, iar între 1883 și 1886, acoperișul a fost îmbrăcat cu țiglă.''

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Bran

În descrierea Castelului Bran din fragmentul de mai sus se întâlnesc:

Descrierea este modul de expunere prin care:

,,Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,

Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii

De frică să nu-i cadă la picioare,

Din creştet, vălul subţirel de floare.''(G.Topârceanu)

În versurile de mai sus prezentă comparația :

În descrierea unui personaj se prezintă:

Portretul literar este:

„Avea forma unui pod, bineînţeles, însă era mobilată ca o cameră de zi. Fiecare perete era acoperit pe de-a-ntregul cu rafturi şi fiecare raft era plin de cărţi. În şemineu ardea focul (dacă vă amintiţi, în anul acela a fost o vară foarte friguroasă şi umedă), iar în faţa căminului, cu spatele la ei, se afla un fotoliu cu spătar înalt. Între acestea şi Polly, şi ocupând cea mai mare parte din mijlocul camerei, se găsea o masă mare, pe care stăteau îngrămădite tot felul de lucruri – cărţi şi caiete, sticluţe cu cerneală, tocuri (peniţe de stilou), ceară de sigiliu şi un microscop. Însă ceea ce-i atrase atenţia în primul rând fetei era o tavă roşu-aprins din lemn, pe care se vedeau câteva inele. Acestea erau aşezate pe perechi – unul galben şi unul verde, iar la mică distanţă încă unul galben şi unul verde. Aveau mărimea unor inele obişnuite şi străluceau atât de puternic, încât ar fi atras privirile oricui. Erau cele mai frumoase obiecte strălucitoare pe care ţi le-ai fi putut închipui.” (C.S. Lewis, Cronicile din Narnia, vol. I, Nepotul magicianului)

Cu ce scop a fost scris textul de mai sus?

„ Mulţi ani l-am visat. Chiar acum îl văz înaintea ochilor. Scund,grăsuliu,cu părul mărunt şi încărunţit,cu barba ascuţită,potrivită din foarfecă,mai mult albă,şi albă ca zăpada în vârful ei netezit; nişte ochi verzui,mici şi repezi ; o faţă gălbuie,curată şi fără pic de sânge.Iarna se cocoloşea într-o bundă cu blană lăţoasă,vara însă îţi rămâneau ochii la el de frumos ce era îmbrăcat :haină albăstrie,pantaloni negri, jiletcă de dril năutiu, călcată şi lustruită, un lanţ de aur, gros ca pe deget.” Barbu Şt. Delavrancea, Domnul Vucea

În text este prezentă:

„Oltul este unul din cele mai importante râuri din România. Izvorăşte din munţii Hâşmaşul Mare, În Carpaţii Orientali şi se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele. Are o lungime de 615 km, străbătând judeţul Olt pe la mijloc, de la nord la sud, pe distanţa de 143 km. Râul Olt primeşte ca afluenţi principali pe dreapta râului Olteţ, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt : Tesluilul, Dârjovului.”

(Manual de geografie, Oltul )

Din ce perspectivă este făcută descrierea?

„De când aceste pământuri au un chip și un nume, Rarăul ia parte la viața lor și ca o inimă puternică și ca o frunte în jurul căreia bat marile aripi ale fanteziei. În pădurile lui oamenii pătrund ca într-un templu, spre pășunile lui își mână turmele, calcarul de la poale i-l prefac în var, dar acela din piscuri strălucește în viața lor ca lumina unei stele polare.” ( Geo Bogza - Rarăul)

Textul de mai sus transmite:

„Soarele călca acum pe hotarele dintre amurgul nostru şi zorile altor lumi; [...] Pe st­ânga, Ceahlăul, cu nenumăratele sale turnuri de stânci săpate pe adâncul cerului, se înalţă în aer ca un fantastic castel de aur zidit de mâna fermecată a vreunui vrăjitor din poveşti. Vântul nu mai suflă şi glasul răguşit al ierburilor aspre şi sălbatice amuţise; o solemnă tăcere domnea în cer şi pe pământ; numai zgomotul surd al paşilor noştri turbura în cadenţă această tăcere.” (Calistrat Hogaş, Amintiri dintr-o călătorie)

Textul este:

,, Trupul său, mare puternic și acoperit cu păr aspru și des, era de om.Dar pe gâtul vânjos avea cap de taur, din care ieșeau două coarne groase și ascuțite la vârf, încovoiate amenințător înainte.''(F.Bican)

În fragmentul de mai sus se remarcă o descriere de tip :

Caracteristicile descrierii științifice sunt:

Caracteristicile descrierii literare sunt:

O caracteristică a limbajului în textul descriptiv de tip subiectiv este:

Alege varianta în care se indică în mod greşit o trăsătură a descrierii: