Războiul Crimeii s-a încheiat cu înfrângerea:

Protectoratul rusesc asupra Moldovei și Țării Românești a fost înlăturat în anul:

Românii au pus Marile puteri în fața faptului împlinit atunci când:

Adunările Ad-hoc au fost organizate în anul:

Nu este o prevedere a Rezoluțiilor Adunărilor Ad-Hoc:

Nu este o prevedere a Convenției de la Paris din 1858:

Cele două instituții comune pentru Principatele Române conform Convenției de la Paris erau:

Nu este o prevedere a tratatului de pace de la Paris din 1856:

Statutul politico-juridic al Moldovei și Țării Românești stabilit prin tratatul de pace de la Paris din 1856 și reconfirmat prin Convenția de la Paris din 1858:

Adunările Ad-Hoc au fost organizate în:

Convenția de la Paris din 1858 a stabilit:

Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a fost manifestarea a ceea ce Nicolae Iorga a numit:

Dubla alegere a lui Al. I. Cuza a avut loc în anul:

Mare putere care a susţinut unirea deoarece urmărea să-şi sporească influenţa în Europa de Est, să-și refacă prestigiul european.

Mare putere care deşi nu dorea cu adevărat unirea Moldovei cu Țara Românească, a susţinut-o deoarece a văzut în aceasta o şansă de dezbinare a marilor puteri; înfrântă în Războiul Crimeii, Rusia ”juca” după ”muzica Franței”.

Mare putere care la Congresul de pace de la Paris din 1856 nu s-a opus unirii Moldovei cu Țara Românească, văzând în aceasta un bastion de apărare împotriva pătrunderii Rusiei în teritoriile otomane, dar a avut o atitudine ambiguă.

Mare putere care s-a opus unirii deoarece considera că Principatele Române făceau parte integrantă din imperiu iar unirea era pur şi simplu un preludiu al independenţei.

Mare Putere care s-a manifestat împotriva unirii, deoarece ar fi afectat propriile sale eforturi de a domina Principatele Române; această mare putere era îngrijorată şi din cauza românilor din Transilvania deoarece un stat român unit peste Carpaţi putea prezenta o atracţie irezistibilă pentru ei, ceea ce, în timp, ar fi ameninţat integritatea teritorială a monarhiei.

State care au susţinut unirea deoarece doreau să-şi realizeze propria unificare; aceste state considerau că prin unirea Principatelor, își vor ”deschide drum” pentru constituirea propriilor state naționale.

Marile puteri au recunoscut dubla alegere a lui Al. I. Cuza în anul:

Adunările Ad-hoc au avut un rol:

Document cu rol de constituție în spațiul românesc între anii 1858-1864: