Jocul reprezintă o modalitate de dezvoltare a competenţelor sociale, a inteligenţei, a limbajului, a creativităţii

Prin joc, copilul își dezvoltă abilitatea de a susţine o conversaţie.

Prin joc, copiii exprimă dorinţe, negociază, împărtăşesc idei, experienţe, imită aspect din viaţa cotidiană.

Jocul nu oferă oportunităţi pentru copiii cu nevoi speciale, nu favorizează incluziunea socială.

Jocul în care copilul îşi alege jucării, se joacă lângă ceilalţi şi nu e interesat de ceea ce fac aceştia (2,5 ani-3/3,5 ani) se numește:

Jocul în care copiii se organizează singuri, de obicei apar 1-2 lideri care domină jocul, îşi aleg subiectul, stabilesc reguli, împart roluri (5 ani-7 ani şi după) se numește:

În funcţie de iniţiatorul jocului se diferențiază două categorii mari de jocuri :

Jocul iniţiat numai de către adult, scopul fiind acela de a urmări atingerea unor obiective educaţionale se numește:

Jocul didactic “Eu spun una, tu spui multe” face parte din categoria jocurilor:

În funcţie de deprinderile, capacităţile pe care le dezvoltă prin forma instrinsecă a jocului (tipul de activitate de bază a jocului) jocurile pot fi:

Atât jocul simbolic cu subiecte din viaţa cotidiană cât şi cel cu subiecte din basme şi poveşti se desfăşoară: