Worksheetsmarketing 4
Total questions: 50
Worksheet time: 52mins
401. Una dintre gruparile urmatoare cuprinde exclusiv metode de creativitate folosite in cautarea sistematica de idei de noi produse:
a) creativitatea operationala, tehnica relatiilor impuse, analiza morfologica;
b) scalarea metrica multidimensionala, brainstorming-ul, listarea atributelor;
c) listarea atributelor, tehnica relatiilor impuse, analiza discriminantului liniar multiplu;
d) creativitatea operationala, scalarea nemetrica, brainstorming-ul.
a
b
c
d
402. Marcile ce insotesc un produs pe piata pot fi clasificate in marci ale producatorului, marci ale distribuitorului, marci generice (NO NAME). Fiecare dintre aceste categorii se particularizeaza printr-o suita de caracteristici. Marca generica (NO NAME) se caracterizeaza prin:
a) realizarea marcarii de catre producator, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe care il acopera;
b) realizarea marcarii de catre producator, difuzare larga, nivel inalt de pret al produsului pe care il acopera;
c) realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare limitata, nivel coborat de pret al produsului pe care il acopera;
d) realizarea marcarii de catre comerciant, difuzare larga, nivel inalt de pret al produsului pe care il acopera.
a
b
c
d
403. Testarea de acceptabilitate priveste:
a) respectarea parametrilor tehnico-functionali, a compozitiei materiei prime, a tipodimensiunilor unui produs introdus pe piata cu cel putin doi ani in urma;
b) incercari ce se realizeaza in spatii special amenajate pentru experimentarea parametrilor tehnici ai unui produs, nou;
c) supunerea prototipului unui produs nou, prealabil fabricatiei sale de serie unei confruntari cu potentialii sai clienti;
d) operatiunea de determinare a parametrilor ce se cer urmariti in cadrul testarii tehnice.
a
b
c
d
404. Testarea de acceptabilitate se realizeaza, de regula, in prezenta produsului. Exista si o situatie cand subiectilor nu li se ofera decat imagini ale produselor testate, in cazul in care acestea reprezinta variante multiple de satisfacere ale aceleiasi trebuinte. Aceasta situatie se intalneste in cazul:
a) testelor comparatiilor fata in fata (side-by-side);
b)testelor de impresie;
c) testelor comparatiilor perechi;
d) testarii unui singur produs.
a
b
c
d
405. Componentele unui program de lansare propriu-zisa a unui produs nou pe piata intr-o ordonare aleatoare sunt urmatoarele:
A, pregatirea fortelor de vanzare; B. alegerea canalelor de distributie;
C. stabilirea perioadei de lansare; D. fixarea zonei teritoriale a lansarii;
E. pregatirea pietei pentru primirea noului produs;
F. alegerea modalitatilor de comercializare.
Ordonate logic si cronologic aceste componente ar urma succesiunea:
a) C->D->B->E->F->A; c) C->B->A->D->E->F;
b) A-»B->C-»D->F->.E; d) F->A->B^C->E->D.
a
b
c
d
406. Una dintre urmatoarele alternative nu se inscrie in randul variantelor de penetrare a unei piete externe pentru un nou produs:
a) intrarea directa pe piata externa cu sau fara investitii;
b) intrarea prin asociere cu un partener local sau cu un tert;
c) intrarea indirecta pe respectiva piata externa;
d) intrarea indirecta cu investitii directe pe piata externa
a
b
c
d
408. Controlul lansarii noilor produse pe piata se realizeaza cu o suita de indicatori. Numai unul dintre cei enumerati in continuare nu face parte din categoria acestor indicatori:
a) numarul nonconsumatorilor absoluti ai produsului;
b) viteza de difuzare (de raspandire) a produsului pe piata;
c) gradul de patrundere a produsului in consum;
d) gradul de raspandire al noului produs pe piata.
a
b
c
d
407. Difuzarea unui nou produs sau serviciu pe piata presupune o succesiune de faze (etape) care intr-o distributie aleatoare ar fi urmatoarele:
A. etapa de acceptare sau respingere; B. etapa de constatare;
C. etapa de incercare; D. etapa de cumpanire; E. etapa interesului individual.
Ordonate cronologic aceste etape ar urma succesiunea:
a) A->C->E->Bh>D; c) Dh>A->C->B->E;
b) B->E->Ch>-D->-A; d) E->D->C->B->A.
a
b
c
d
409. Strategiile de produs in politica de marketing imbraca o multitudine de alternative. Gruparea acestora in: asimilare de noi produse, perfectionare a produselor, mentinere a gradului de noutate fac parte din randul celor grupate dupa:
a) nivelul calitativ, al produselor; c) gradul de innoire a produselor;
b) dimensiunile gamei de produse; d) structura gamei de produse.
a
b
c
d
410. Una din etapele enumerate mai jos nu apartine procesului de difuzare a unui nou produs pe piata:
a) etapa de constatare; c) etapa de acceptare;
b) etapa de cumpanire; d) etapa de consum.
a
b
c
d
411. Etapa procesului difuzarii noului produs in care consumatorul aduna informatii suplimentare despre produs este cea a:
a) incercarii produsului; c) interesului individual;
b) pregatirii produsului; d) constatarii.
a
b
c
d
412. Strategia diferentierii calitative a gamei de produse este recomandata in situatia;
a) unui produs vechi prezent pe piata actuala;
b) unui produs vechi prezent pe o piata noua;
c) unui produs nou lansat pe piata actuala;
d) unui produs nou lansat pe o piata noua.
a
b
c
d
413. Prima cumparare a produsului este rezultatul etapei procesului de difuzare a noului produs de:
a) constatare; b) pregatire a deciziei; c) cumpanire; d) acceptare.
a
b
c
d
414. Evaluarea modului de comportare in consum a produsului este o activitate specifica:
a) distributiei produsului; c) cercetarii de produs;
b) dezvoltarii noilor produse; d) modelarii produsului.
a
b
c
d
415. Constatarea de catre consumatori a aparitiei pe piata a noului produs presupune:
a) evaluarea opiniilor consumatorilor fata de produs;
b) adunarea de informatii despre produs direct de la producator;
c) observarea prezentei acestuia la punctele de vanzare;
d) transmiterea unor informatii despre produs altor persoane.
a
b
c
d
416. Strategia diversificarii gamei de produse este recomandata:
a) unui produs nou lansat pe piata actuala;
b) unui produs nou lansat pe o piata noua;
c) unui produs vechi prezent pe piata actuala;
d) unui produs vechi prezent pe o piata noua.
a
b
c
d
417. Acceptarea sau respingerea noului produs este rezultatul:
a) cumpanirii; c) incercarii:
b) interesului individual; d) promovarii.
a
b
c
d
418. Strategia selectiei sortimentale presupune:
a) extinderea largimii gamei de produse;
b) restrangerea dimensiunilor gamei de produse;
c) simplificarea gamei de produse;
d) cresterea complexitatii gamei de produse.
a
b
c
d
419. Repozitionarea unui produs existent, ca forma de reinnoire a produsului, este caracterizata printr-un:
a) grad ridicat de perceptie a noutatii de catre consumatori;
b) grad redus de asemanare tehnica cu produsele existente;
c) grad redus de risc;
d) grad redus de perceptie a noutatii de catre consumatori.
a
b
c
d
420. Definitia potrivit careia componentele care definesc produsul sunt incadrate in patru categorii (corporale, acorporale, de imagine si referitoare la comunicatiile privind produsul) se incadreaza in categoria conceptiei:
a) integrata; c) operationala;
b) functionala; d) privind statutul produsului pe piata.
a
b
c
d
421. Sa se determine valorile pentru lungimea, profunzimea si largimea gamei de produse a unei intreprinderi care are in fabricatie 3 linii de produse, stiind faptul ca o treime din numarul produselor este cuprinsa in a doua linie, iar ultima linie cuprinde un numar dublu de produse fata de prima. Numarul maxim de produse pe care le contine o linie este 12.
a)27,6,9,12,3; b) 27, 3, 6, 9, 12; c) 3, 27, 6, 9, 12; d) 36, 3, 8, 12, 16
a
b
c
d
422. Distanta, pe o harta perceptuala, dintre un produs nou si produsul ideal se afla in relatie inversa cu:
a) probabilitatea de necumparare a produsului;
b) gradul de insatisfactie resimtit in legatura cu caracteristicile produsului;
c) probabilitatea de cumparare a produsului;
d) numarul produselor concurente existente pe piata.
a
b
c
d
423. Lansarea unui produs nou, in sens larg, reprezinta:
a) procesul legat de momentul introducerii produsului pe piata;
b) procesul ce porneste de la aparitia produsului pe piata si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum / utilizare;
c) procesul ce porneste de la aparitia ideii de produs nou si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum / utilizare;
d) procesul ce porneste de la lansarea in productia de serie a unui produs nou si se finalizeaza cu urmarirea comportamentului acestuia in consum / utilizare.
a
b
c
d
424. Dintre criteriile de marketing utilizate in filtrajul ideilor de produs nou, nu fac parte cele privind:
a) masura in care noul produs asigura castigarea unei pozitii mai bune pe piata;
b) gradul in care cerintele consumatorilor privind nivelul pretului pot fi satisfacute;
c) masura in care noul produs se incadreaza in consumurile specifice de materii prime si materiale;
d) masura in care conditiile pietei permit realizarea unui anumit nivel de rentabilitate.
a
b
c
d
425. Dintre metodele de creativitate utilizate in generarea ideilor de produs nou, nu face parte:
a) listarea atributelor; c) analiza sintactica;
b) brainstormingul; d) analiza morfologica.
a
b
c
d
426. Care dintre urmatoarele afirmatii privind testarea de acceptabilitate este adevarata:
a) testarea de acceptabilitate are aceeasi semnificatie cu testarea de piata;
b) testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice si se desfasoara concomitent cu testarea de piata;
c) testarea de acceptabilitate urmeaza testarii tehnice si se constituie intr-o etapa preliminara testarii de piata;
d) testarea de acceptabilitate si testarea de piata se realizeaza concomitent cu testarea tehnica.
a
b
c
d
427. Testarea analitica, in calitate de forma a testarii de acceptabilitate a unui produs nou, vizeaza:
a) evaluarea globala a produsului si a principalelor sale caracteristici;
b) analiza fizico-chimica si tehnico-functionala a parametrilor produsului;
c) evaluarea uneia sau catorva caracteristici ale produsului si determinarea locului fiecareia in decizia de cumparare;
d) analiza gradului de patrundere in consum a produsului.
a
b
c
d
428. Intre indicatorii ce sunt utilizati in controlul lansarii unui produs nou pe piata nu se include:
a) gradul de raspandire a noului produs pe piata;
b) gradul de patrundere in consum al noului produs;
c) viteza de difuzare pe piata a noului produs;
d)ritmul innoirii sortimentale.
a
b
c
d
429. Unul dintre criteriile in raport cu care intreprinderea stabileste preturile produselor sale este:
a) concurenta; c) cursul de schimb;
b) rata inflatiei; d) gradul de concentrare al pietei.
a
b
c
d
a)
430. Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate pentru producerea si vanzarea unui anumit produs sau serviciu. in acest context, costul total se compune din:
a) costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil total;
b) costul fix total si costul variabil; d) costul fix total si costul variabil total.
a
b
c
d
431. Costurile sunt determinate pe baza cheltuielilor efectuate pentru producerea si vanzarea unui anumit produs sau serviciu. in acest context, costul mediu se compune din:
a) costul fix si costul variabil; c) costul fix si costul variabil mediu;
b)costul fix mediu si costul variabil; d) costul fix mediu si costul variabil mediu.
a
b
c
d
432. Care dintre urmatoarele variante este corecta?
a) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului total, fie a costului mediu;
b) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului unitar, fie a pretului de vanzare;
c) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului unitar, fie a costului mediu;
d) marja procentuala a profitului se determina fie pe baza costului total, fie a costului de vanzare.
a
b
c
d
433. Printre cele mai importante elemente si aspecte care sunt luate in considerare la determinarea preturilor de baza este inclusa, printre altele;
a) gradul de diversificare a ofertei; c) estimarea cererii;
b) gradul de noutate a cererii; d) estimarea ofertei.
a
b
c
d
434. Utilizarea coeficientilor de elasticitate a cererii permite:
a) estimarea vanzarilor la diferite niveluri de pret;
b) stabilirea cotei de piata;
c) anticiparea reactiei competitiei;
d) nici una din variantele de mai sus.
a
b
c
d
435. Pe baza estimarii curbei cererii si asumand o distributie beta de probabilitati, factorul de decizie poate stabili volumul vanzarilor care au o sansa de aparitie de:
a) 40%; b)45°/o; c) 50%; d) 55%.
a
b
c
d
436. Schema generala de analiza a reactiilor cumparatorilor la diferite niveluri de pret este furnizata de teoria fundamentala si modelul global de studiere a comportamentului consumatorului cunoscut in literatura de specialitate sub denumirea de:
a) modelul Veblenian; c) modelul Pavlovian;
b) modelul Hobbesian; d) modelul Marshallian.
a
b
c
d
437. Curbele de sensibilitate la pret au mai multe segmente, intre care:
a) segmentul cardinal; c) segmentul proportional;
b) segmentul ordinal; d) segmentul nominal,
a
b
c
d
438. Sensibilitatea elastica la pret se caracterizeaza prin:
a) preturi mari si cantitati vandute mici; c) preturi mici si cantitati vandute mari;
b) preturi moderate si cantitati moderate; d) preturi mici si cantitati vandute mici.
a
b
c
d
439. Sensibilitatea rigida la pret se caracterizeaza prin:
a) preturi mari si cantitati vandute mici; c) preturi mici si cantitati vandute mari;
b) preturi moderate si cantitati moderate; d) preturi mici si cantitati vandute mici.
a
b
c
d
440. Sensibilitatea proportionala la pret se caracterizeaza prin:
a) preturi mari si cantitati vandute mici; c) preturi mici si cantitati vandute mari;
b) preturi moderate si cantitati moderate; d) preturi mici si cantitati vandute mici.
a
b
c
d
441. Printre factorii endogeni care influenteaza strategia de pret se numara, in primul rand:
a) preturile concurentei;
b) nivelul cotei de piata care se intentioneaza a se atinge;
c) costurile de productie;
d) situatia rentabilitatii firmei.
a
b
c
d
442. in randul strategiilor fundamentale de pret se numara:
a) strategia pretului capcana; c) strategia pretului variabil;
b) strategia pretului umbrela; d) strategia pretului inalt.
a
b
c
d
443. Strategia pretului de penetrare pe piata se recomanda:
a) in faza introducerii pe piata a produsului;
b) in faza de crestere a produsului;
c) in faza de.maturitate a produsului;
d) aceasta strategie nu tine seama, in mod explicit, de ciclul de viata al produsului.
a
b
c
d
444. Politica de pret si politica preturilor sunt doua concepte:
a) identice; b) sinonime; c) diferite; d) antonime.
a
b
c
d
445. in cadrul politicii preturilor, pretul de prestigiu este un pret:
a) aliniat la concurenta; c) psihologic;
b) peste nivelul concurentei; d) sub nivelul concurentei.
a
b
c
d
446. Deciziile privitoare la politica preturilor sunt:
a) decizii strategice; c) decizii de circumstanta;
b) decizii tactice; d) decizii de rutina.
a
b
c
d
447. Atunci cand statul are o pozitie dominanta si intervine efectiv pe piata in procesul schimbului'se practica:
a) preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere;
b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate.
a
b
c
d
448. Cand ofertantii reusesc sa-si impuna propriile interese, ca urmare a pozitiei pe care o au pe piata, la un moment dat, se practica:
a) preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere;
b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate.
a
b
c
d
449. Cand statul nu intervine in nici un sens pe piata, in procesul de evaluare realizat prin preturi, se practica:
a) preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere;
b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate.
a
b
c
d
450. Cand interesele consumatorilor si ale ofertantilor sunt satisfacute in masura aproximativ egala, in procesul de evaluare realizat prin preturi, se practica:
a) preturi impuse (total sau partial); c) preturi libere;
b) preturi concurentiale; d) preturi echilibrate.
a
b
c
d
