WorksheetsMorfologia și anatomia vegetală
Total questions: 25
Worksheet time: 4hrs 10mins
Rădăcina de la grâu este
fasciculată
rămuroasă
rizom
pivotantă
Nu este o funcţie a tulpinii aeriene:
fixarea plantei în sol
conducerea sevei brute spre frunză
conducerea sevei elaborate spre rădăcină
susţinerea ramurilor cu frunze şi flori
Tuberculul de cartof este
rădăcină
tulpină subterană
mugur
fruct
Bulbilele şi tuberulele sunt:
rădăcini adventive
muguri cu rol în înmulţirea vegetativă
muguri cu rol în înmulţirea sexuată
tulpini asimilatoare
Dimorfismul foliar de la traista-ciobanului constă în:
frunze simple şi frunze compuse
frunze penat partite şi frunze amplexicaule
trei tipuri diferite de frunze
frunze verticilate
La păpădie frunza este
aciculară
transformată în papus
runcinată
fistuloasă
Cârcei caulinari are
mazărea
viţa de vie
salcâmul
iedera
Filocladiile sunt
frunze metamorfozate
tulpini metamorfozate
fructe
rădăcini aeriene ale epifitelor tropicale
Marginea serată a frunzei înseamnă
inciziuni mici, perpendiculare pe nervura mediană
inciziuni mici, îndreptate spre vârful limbului foliar
inciziuni mari, care ating nervura mediană
inciziuni rotunjite
La Robinia pseudacacia (salcâm) spinii sunt
microblaste
stipele
inflorescențe
muguri
Endoderma de tip primar (Caspary) este parte componentă din structura
tulpinii de la monocotiledonate şi frunzei de la angiosperme
rădăcinilor şi tulpinilor cu structură secundară
frunzei de la gimnosperme
nicio variantă nu este corectă
În rădăcina cu structură primară țesuturile conducătoare sunt dispuse sub formă de:
fascicule mixte de tip colateral-deschis
fascicule simple, de lemn și de liber
inele de liber secundar și inele de lemn secundar
insule izolate
Tipul Tilia se caracterizează prin:
structură primară a tulpinii de tip fascicular;
structură secundară a tulpinii de tip fascicular;
structură primară și secundară a tulpinii de tip inelar;
absența cambiului.
Mezofilul frunzei de la Pinus este:
omogen, de tip palisadic
omogen, de tip septat;
heterogen, cu țesut palisadic și lacunos;
heterogen, cu hipodermă și țesut palisadic.
Țesuturile conducătoare din frunza angiospermelor sunt dispuse:
lemnul spre epiderma superioară;
concentric hadrocentric;
lemnul spre epiderma inferioară;
liberul spre epiderma superioară.
Succesiunea epidermă superioară-mezofil-epidermă inferioară caracterizează structura:
unei rădăcini;
unei tulpini aeriene;
unei frunze;
unui rizom.
Cilindrul central numit atactostel se întâlneşte la:
Aristolochia durior şi înseamnă fascicule libero-lemnoase de tip colateral deschis dispuse dezordonat într-un parenchim fundamental;
Zea mays şi înseamnă numeroase fascicule libero-lemnoase de tip colateral închis dispuse dezordonat într-un parenchim fundamental;
Ranunculus acer şi înseamnă fascicule libero-lemnoase de tip colateral deschis dispuse dezordonat într-un parenchim fundamental;
Pinus sylvestris şi înseamnă fascicule libero-lemnoase de tip colateral deschis dispuse pe un cerc.
Rădăcina cu structură primară pentarhă prezintă:
3 fascicule de lemn ce alternează cu 3 fascicule de liber;
5 fascicule de lemn ce alternează cu 5 fascicule de liber
3 fascicule de lemn ce alternează cu 5 fascicule de liber
5 fascicule de lemn ce alternează cu 3 fascicule de liber
Vasele din lemnul primar al tulpinii se diferenţiază:
în sens centripetal
în sens centrifugal
în sens concentric
în sens radiar
Frunza cu structură bifacială ecvifacială centric heterogenă prezintă:
epiderma superioară, ţesut palisadic, teşut lacunos, ţesut palisadic, epiderma inferioară
epiderma superioară, teşut palisadic, epiderma inferioară
epiderma superioară, ţesut lacunos, epiderma inferioară
epiderma superioară, ţesut palisadic, ţesut lacunos, epiderma inferioară
Nu este o funcţie rădăcinii:
fixarea plantei în sol
conducerea sevei elaborate spre tulpină
absorbţia apei şi a sărurilor minerale
depozitarea unor substanţe de rezervă
Frunzele compuse prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:
limbul este format din mai multe foliole
foliolele frunzelor palmate pornesc toate din vârful rahisului
castanul porcesc are frunze simple
frunzele paripenat compuse prezintă număr par de foliole
Spinii de la cactuşi sunt:
microblaste
frunze metamorfozate
stipele
filocladii
Frunzele sesile sunt:
cuneate, reniforme, runcinate
amplexicaule, perfoliate, decurente
liniare, serate, sinuate
lobate, fidate, partite
Filotaxia de tip verticilat înseamnă:
la fiecare nod se inseră câte o frunză
la fiecare nod se inseră câte două frunze
la fiecare nod se inseră cel puţin trei frunze
câte două frunze opuse de la noduri succesive, în planuri diferite
