Wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

20-30

Total questions: 89

Worksheet time: 22hrs 15mins

Name
Class
Date
1.

Care este finalitatea pe care o urmareste un studiu de conjunctura?

a)

Acumularea unui volum cat mai mare de informatii despre concurenta

b)

Elaborarea strategiei produsului pe piata respectiva

c)

Determinarea ciclului de viata al produsului

d)

Caracterizarea perspectivelor evolutiei pietei respective

2.

Avand in vedere faptul ca indicatorii conjuncturali releva legaturi temporale, acestia pot fi:

a)

Indicatori avansati, concomitenti sau intarziati

b)

Indicatori avansati, concomitenti sau intarziati

c)

Indicatori avansati si indicatori mai putin performanti

d)

Indicatori statici si dinamici

3.

Printre metodele cele mai folosite de studiere a conjuncturii economice se numara:

a)

corelarea indicatorilor;

b)

metoda bilanturilor;

c)

ancheta de conjunctura;

d)

corelarea balantelor;

4.

Potentialul de import:

a)

se poate exprima prin numarul cumparatorilor potentiali ai unui produs;

b)

se determina ca raport intre volumul mediu probabil al importului si pretul mediu de import;

c)

reprezinta o parte a potentialului de absorbtie al pietei;

d)

include potentialul de absorbtie al pietei.

5.

Capacitatea pietei:

a)

reprezinta marimea globala a cererii sau ofertei teoretice de marfuri;

b)

este inclusa in potentialul pietei;

c)

poate fi determinata numai pentru importuri;

d)

releva gradul de saturare al unei piete.

6.

Printre efectele principale ale standardizarii produselor se numara si urmatoarele:

a)

incurajeaza creativitatea si inovarea;

b)

antreneaza costuri de marketing suplimentare;

c)

genereaza economii indeosebi in fazele de productie si de marketing;

d)

face inutila segmentarea pietelor;

7.

In cadrul negocierilor internationale, strategia “fara concesii”:

a)

este echivalenta strategiei “win-win”;

b)

poate fi aplicata numai atunci cand partile participante la tratative au puteri egale;

c)

poate fi aplicata mai ales atunci cand partile participante la tratative au puteri inegale;

d)

presupune obtinerea unor concesii importante prin insumarea treptata a unor concesii mai mici.

8.

Ce semnificatie are faptul ca un contract de vanzare este cu titlu oneros?

a)

arata necesitatea platii in valuta;

b)

arata ca tranzactia are un pret ridicat;

c)

transmite dreptul de proprietate asupra bunului de la vanzator la cumparator;

d)

arata ca transmiterea proprietatii se face in schimbul platii pretului negociat;

9.

Ce semnificatie are caracterul sinalagmatic al contractului de vanzare internationala?

a)

arata caracterul international al operatiunii;

b)

exprima acordul de vointa neviciat al partilor;

c)

arata ca este incheiat intre doua parti distincte: vanzatorul si cumparatorul;

d)

arata ca e necesara stabilirea unei legi a contractului.

10.

Un contract comercial international este intotdeauna un act translativ de proprietate?

a)

da, cu conditia ca unul dintre semnatari sa fie proprietarul autentic al bunului;

b)

nu, pentru ca nu toate actele de comert exterior presupun vanzarea si cumpararea marfurilor negociate;

c)

nu, pentru ca nu toate contractele de comert exterior pot fi semnate de managerul general al firmei respective;

d)

da, pentru ca orice tranzactie comerciala presupune o forma sau alta de contraprestatie;

11.

Exista deosebiri intre marca de fabrica si marcarea marfurilor de export?

a)

da, marca de fabrica asigura transportul in siguranta al marfurilor;

b)

da, marcarea marfurilor garanteaza calitatea marfurilor vandute

c)

nu, marca de fabrica si marcarea folosesc insemne standardizate cunoscute;

d)

toate raspunsurile sunt corecte.

12.

In cazul conditiei de livrare Ex Works vanzatorul are obligatia

a)

sa pregateasca marfa pentru livrare, aceasta insemnand individualizarea, lotizarea, ambalarea, etc;

b)

sa efectueze vamuirea marfii pentru export

c)

sa suporte cheltuielile legate de incarcarea marfii in mijlocul de transport;

d)

sa actioneze ca agent al cumparatorului;

13.

Neprecizarea in cadrul unui contract comercial international a cantitatii marfii vandute constituie:

a)

nerespectarea unei conditii de validitate privind cauza contractului;

b)

nerespectarea unei conditii de validitate privind obiectul contractului

c)

o practica frecventa in relatiile comerciale internationale;

d)

nici un fel de viciu;

14.

Ce semnificatie are clauza de calitate “vazut placut”?

a)

cumparatorul are dreptul sa refuze marfurile ce se degradeaza in timpul transportului

b)

vanzatorul trebuie sa ofere cumparatorului cataloagele publicitare de calitate, necesare prezentarii marfurilor in magazine;

c)

marfurile se examineaza si se accepta din punct de vedere calitative inainte de semnarea contractului;

d)

refuzul ulterior poate interveni doar in cazul viciilor ascunse cu viclenie;

15.

Cand se recomanda utilizarea “mostrei sonda” ?

a)

la comercializarea produselor apartinand industriei extractive

b)

pentru produsele complexe, ce presupun executarea unor lucrari de constructii montaj la beneficiar;

c)

mostra sonda se foloseste la determinarea calitatii ambalajului;

d)

in nici una din situatiile prezentate mai sus

16.

In ce punct are loc transferul riscurilor la folosirea conditiei de livrare CIF?

a)

in portul de incarcare asigurarea urmand sa-l protejeze pe cumparator;

b)

in portul de destinatie pentru ca toate cheltuielile sunt efectuate de vanzator

c)

in portul de destinatie se transfera atat riscurile cat si cheltuielile

d)

in portul de imbarcare cumparatorul urmand sa efectueze toate cheltuielile privind transportul pana la destinatie;

17.

. In cazul conditiei de livrare DAF:

a)

marfa se transporta pe riscul cumparatorului dar pe cheltuiala vanzatorului pana in portul de destinatie;

b)

cumparatorul trebuie sa obtina un document de transport direct si o polita de asigurare pentru tot parcursul marfii;

c)

vanzatorul are obligatia de a vamui marfa la import in punctul de frontiera stabilit;

d)

riscurile si cheltuielile aferente livrarii cad in sarcina vanzatorului pana la punctul stabilit;

18.

Care din urmatoarele elemente sunt considerate functii ale brevetului de inventie?

a)

garantarea de catre stat a dreptului de proprietate asupra inventiei;

b)

. ofera informatii in privinta caracteristicilor transferului international de tehnologie;

c)

descrie modul de organizare al firmelor din domeniul tehnologiilor de varf;

d)

toate variantele de mai sus sunt gresite.

19.

Care din urmatoarele elemente se constituie in forme ale comertului cu brevete de inventii?

a)

leasingul international;

b)

licitatiile internationale;

c)

operatiunile de switch;

d)

licentierea.

20.

“Limitarea actelor de exploatare”, ca restrictie inclusa in contractele de licenta, vizeaza:

a)

volumul sau valoarea productiei si a comercializarii;

b)

fabricarea unui produs sub licenta, dar nu si comercializarea acestuia;

c)

faptul ca exploatarea brevetului nu este permisa decat in anumite unitati productive;

d)

limitele teritoriale predefinite;

21.

Ce presupune licenta exclusiva?

a)

licentiarul isi rezerva dreptul de a acorda licenta in cauza si altor beneficiari;

b)

licentiarul dispune cedarea dreptului de proprietate intelectuala exclusiv unui singur beneficiar;

c)

cumularea prevederilor licentei cu cele ale cesiunii

d)

licentiarul acorda licentiatului dreptul exclusiv de utilizare a inventiei, renuntand la concedarea unor drepturi identice tertilor;

22.

Ce presupune licenta simpla?

a)

licentiarul acorda licentiatului dreptul exclusiv de utilizare a inventiei, renuntand la concedarea unor drepturi identice tertilor;

b)

licentiarul isi rezerva dreptul de a acorda licenta in cauza si altor beneficiari

c)

nu exista o asemenea notiune;

d)

licentiarul renunta definitiv la dreptul de proprietate asupra brevetului

23.

Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta factori ce au influentat dezvoltarea comertului cu know-how?

a)

preferinta pentru protectie si transferul sub forma de know-how

b)

necesitatea de a recurge la investitii de portofoliu in strainatate;

c)

caracteristicile licentierii simple;

d)

caracteristicile cesiunii partiale;

24.

Franchisingul reprezinta:

a)

intelegerea pe baza careia titularul unui drept de proprietate industriala transmite unei alte persoane folosinta dreptului sau exclusiv de exploatare;

b)

un titlu eliberat de stat, care atesta caracterul de inventie al obiectului sau;

c)

o tehnica de comercializare prin care o firma cedeaza, altor firme sau persoane, dreptul de a face afaceri intr-un anumit mod, pe o perioada si intr-un loc determinat;

d)

intelegerea prin care una din parti transmite alteia cunostinte tehnice secrete, nebrevetate

25.

De ce contractul de franchising nu este identic cu un contract de reprezentare?

a)

pentru ca primul prevede intotdeauna clauza de exclusivitate temporara;

b)

deoarece franchisingul este aproape identic cu time sharingul;

c)

pentru ca franchisingul se practica exclusiv in domeniul comertului cu tehnica de calcul;

d)

deoarece cesionarul actioneaza sub numele cedentului, dar nu in numele acestuia;

26.

Activitatea de consultanta se refera la:

a)

cedarea dreptului, sau privilegiului, de a face afaceri intr-un anumit mod, pe o perioada de timp;

b)

acordarea de asistenta tehnica in vederea organizarii unor activitati economice, perfectionarii conducerii, prin formularea unor recomandari;

c)

transmiterea unor cunostinte tehnice secrete, nebrevetate, privind fabricarea unui produs;

d)

dreptul unui titular de a folosi exclusiv inventia sa;

27.

Tipuri de lucrari acoperite de activitatea de consulting-engineering pot fi:

a)

elaborarea caietelor de sarcini;

b)

autorizarea functionarii unui magazin sau a unei unitati de prestari servicii sub marca cedentului;

c)

remunerarea serviciilor prestate de franchisor;

d)

realizarea de exporturi in numele si contul altei persoane juridice;

28.

Leasingul reprezinta:

a)

o forma de comert;

b)

o relatie durabila de aprovizionare a productiei;

c)

o forma a investitiilor unei intreprinderi furnizoare;

d)

toate raspunsurile de mai sus sunt corecte.

29.

Care din afirmatiile de mai jos se constituie in avantaje pentru vanzatori, in cazul licitatiilor pentru vanzare?

a)

stimuleaza cererea si oferta pentru respectivele bunuri;

b)

. riscul valutar este intotdeauna neglijabil;

c)

se pot obtine credite pe considerentul ca marfa este depozitata in vederea licitarii;

d)

conditia de livrare este intotdeauna favorabila

30.

Conditiile inscrise in Caietul de sarcini, pentru licitatiile de import, pot fi grupate in trei categorii:

a)

conditii valutare, de consulting si privind garantiile;

b)

categoria marfurilor, a serviciilor si cea a tehnologiilor;

c)

conditii contractuale, extracontractuale si generale;

d)

conditii tehnice, comerciale si generale

31.

Riscul economic reprezinta:

a)

o alternativa (cealalta fiind sansa) a conditiilor de finalizare a unei afaceri comerciale;

b)

o metoda eficace de protectie impotriva fluctuatiilor valutare;

c)

un mod de prevenire a deprecierii monedei nationale in raport cu alte monede

d)

o tehnica folosita in operatiunile la termen;

32.

. Dupa natura lor, riscurile pot sa fie:

a)

riscuri naturale, politice, administrative, de management, contractuale, de pret si valutare;

b)

naturale si economice;

c)

cu continut economic si de alta natura;

d)

interne si internationale;

33.

. Ce se intelege prin risc valutar?

a)

posibilitatea obtinerii unor rezultate financiare nefavorabile ca urmare a modificarii pretului la elementele ce compun produsul;

b)

posibilitatea aparitiei unor pierderi ca urmare a modificarii modalitatilor de plata mentionate in contractul comercial;

c)

daune rezultate ca urmare a nelivrarii integrale a marfurilor;

d)

posibilitatea aparitiei unei pierderi in cadrul unei tranzactii economice sau financiare ca urmare a modificarii cursului valutei in care se va face plata sau incasarea, intre momentul incheierii contractului si cel al scadentei, sau al platii;

34.

In ce situatie apare riscul valutar pentru un exportator (creditor)?

a)

atunci cand, la data incasarii sumei, valuta in care s-a efectuat plata are o putere de cumparare mai mare decat la momentul incheierii contractului;

b)

atunci cand, la data incasarii sumei, pretul international al produsului comercializat prezinta variatii foarte mari;

c)

atunci cand, la data incasarii sumei, valuta in care s-a efectuat plata are o putere de cumparare mai mica decat la momentul incheierii contractului;

d)

numai in situatia in care in contract se mentioneaza posibilitatea utilizarii acreditivului back to back;

35.

In ce situatie apare riscul valutar pentru un importator (debitor)?

a)

atunci cand, la data incasarii sumei, valuta in care s-a efectuat plata are o putere de cumparare mai mica decat la momentul incheierii contractului;

b)

in situatia in care consolidarea valutara se efectueaza folosind moneda unei tari terte;

c)

cand tranzactia se incheie in mai putin de 48 de ore;

d)

atunci cand, la data incasarii sumei, valuta in care s-a efectuat plata are o putere de cumparare mai mare decat la momentul incheierii contractului

36.

Clauza valutara presupune:

a)

fixarea unui pret ferm, intr-o valuta convertibila;

b)

evitarea efectuarii de plati in valuta si recurgerea la operatiuni in regim de contrapartida

c)

alegerea monedei de contract;

d)

legarea valutei in care se efectueaza plata/incasarea de o alta valuta, de un “cos valutar”, sau de o moneda internationala;

37.

Ce importanta prezinta precizarea cu exactitate a marjei de oscilatie valutara in contract?

a)

stabilirea unor repere ferme, indubitabile in privinta pretului international al marfii comercializate;

b)

determinarea exacta a pierderilor survenite din transportul international;

c)

orice modificare peste limita stabilita de marja obliga partile sa recalculeze suma de plata;

d)

marja este esentiala in calculul coeficientului de fluctuatie valutara;

38.

Relatia de calcul a coeficientului de fluctuatie, valabila pentru valutele care coteaza indirect este:

a)

Kf = (C0/C1 – 1)x100;

b)

Kf = (C0/C1 +1)x100;

c)

Kf = (C1/C0 – 1)x100;

d)

Kf = C0/C1 – 100;

39.

In baza clauzei privind anticiparea sau intarzierea efectuarii platii:

a)

mportatorul va incerca sa grabeasca cat mai mult plata, atunci cand valuta manifesta o tendinta de depreciere;

b)

importatorul va incerca sa devanseze la maximum plata, atunci cand valuta se depreciaza;

c)

importatorul va incerca sa intarzie cat mai mult posibil plata atunci cand valuta manifesta o tendinta de depreciere;

d)

aceasta clauza nu se afla in sfera de interes a importatorului;

40.

Ce se intelege prin risc de pret?

a)

posibilitatea ca un eveniment viitor si probabil sa il determine pe importator sa modifice pretul international al obiectului contractului;

b)

posibilitatea aparitiei unei pierderi ca urmare a sincronizarii platii pretului cu incasarea;

c)

posibilitatea aparitiei unor daune patrimoniale ca urmare a utilizarii acreditivului revocabil;

d)

posibilitatea aparitiei unei pierderi, ca urmare a modificarii, in timp, a pretului practicat pe piata internationala pentru un produs similar;

41.

Pentru un exportator, riscul de pret apare in situatia in care:

a)

intre intervalul dintre contractare si plata valuta platii a suferit o depreciere;

b)

in intervalul dintre momentul contractarii si cel al incasarii, a avut loc o crestere de pret pe plan international;

c)

pretul produsului se determina pe baza clauzei privind alegerea monedei de contract

d)

se decide utilizarea clauzei cos valutar simplu, deoarece se alege o singura valuta ca etalon;

42.

In ce situatie se recomanda aplicarea clauzei generale “CEE/ONU”?

a)

in cazul contractelor care necesita calcule privind consolidarea valorii, in contractele de tip “buy-back”;

b)

in relatiile comerciale cu tarile Uniunii Europene;

c)

in comertul cu produse primare, cu un grad scazut de prelucrare;

d)

in cazul contractelor cu termene de finalizare lungi si foarte lungi, avand ca obiect vanzarea de utilaje complexe.

43.

Operatiunile la vedere sunt initiate, de regula, in urmatoarele scopuri:

a)

obtinerea de valuta necesara unor plati internationale;

b)

respectarea principiilor O.M.C. privind “transparenta” relatiilor comerciale

c)

modificarea structurii disponibilitatilor in valuta potrivit unor criterii de optimizare;

d)

asigurarea legaturii intre operatiunile de hedging cu marfa si operatiunile paralele;

44.

Moneda unei tari se apreciaza in raport cu altele. In consecinta:

a)

fiecare unitate monetara nationala cumpara mai multa moneda straina;

b)

fiecare unitate monetara straina cumpara mai putina moneda nationala;

c)

importurile sunt mai ieftine;

d)

nici una dintre acestea

45.

Deprecierea dolarului american implica pentru comertul SUA:

a)

cresterea importurilor si concomitent a exporturilor;

b)

descresterea importurilor, cresterea exporturilor;

c)

descresterea importurilor si concomitent a exporturilor;

d)

cresterea importurilor, descresterea exporturilor;

46.

Daca EUR se depreciaza fata de USD consecinta va fi ca:

a)

vinul frantuzesc va fi mai ieftin in SUA;

b)

graul american va fi mai ieftin in Franta;

c)

vinul frantuzesc va fi mai scump in SUA;

d)

SUA va impune taxe vamale la importul de vin frantuzesc;

47.

Ce fluxuri comerciale sunt favorizate de aprecierea monedei nationale?

a)

exporturile pentru ca devin mai ieftine;

b)

exporturile pentru ca aduc profituri mai mari;

c)

importurile deoarece se ieftinesc;

d)

aprecierea monedei avantajeaza toate fluxurile comerciale externe;

48.

Ce inseamna o moneda “buna”, din punct de vedere al intereselor exportatorului?

a)

o moneda cu o putere de cumparare foarte ridicata;

b)

o moneda cu tendinta de depreciere, pentru ca incurajeaza cumparatorul;

c)

o moneda stabila sau cu tendinta de apreciere;

d)

o moneda stabila sau cu tendinta de depreciere;

49.

Operatiunea de acoperire la termen:

a)

presupune vanzarea/cumpararea la termen e piata valutara a valutelor care provin din incasari/a valutelor destinate platilor viitoare;

b)

sunt foarte des utilizate pe plan international;

c)

se incheie in baza unui curs la termen;

d)

toate afirmatiile de mai sus sunt corecte.

50.

Cum se realizeaza operatiunile la termen complexe pe piata valutara?

a)

prin combinarea unei operatiuni propriu-zisa cu marfa fizica, cu o operatiune executabila printr-un contract la termen;

b)

prin vanzarea fizica a unui produs simultan cu cumpararea unui numar de contracte la termen echivalente in unitati fizice;

c)

prin efectuarea simultana a doua operatiuni valutare: una de vanzare si alta de cumparare, la scadente diferite;

d)

prin stabilirea unui termen de valabilitate a “cosului valutar” negociat;

51.

Short hedging-ul:

a)

este o operatiune care consta in cumpararea la bursa a cantitatii de marfa necesara, al carei pret se doreste sa ramana constant;

b)

duce la obtinerea de castiguri care se adauga castigurilor inregistrate pe piata fizica, din vanzari efective;

c)

este o operatiune care consta in vanzarea la termen a intregii cantitati de marfa al carei nivel de pret dorim sa-l pastram;

d)

este un contract care se va incheia la nivelul cotatiei din momentul semnarii lui;

52.

Care din urmatoarele elemente reprezinta tehnici contractuale de prevenire si diminuare a riscului valutar?

a)

operatiunile la termen pe piata valutara;

b)

hedging-ul cu marfa;

c)

utilizarea acreditivului irevocabil confirmat;

d)

anticiparea sau intarzierea efectuarii platii sau incasarii.

53.

Care din urmatoarele elemente reprezinta tehnici contractuale de prevenire si diminuare a riscului de pret?

a)

operatiunile la termen pe piata valutara;

b)

clauza de actualizare a pretului;

c)

utilizarea acreditivului irevocabil confirmat;

d)

hedging-ul cu marfa;

54.

Care din urmatoarele elemente reprezinta tehnici extra-contractuale de prevenire si diminuare a riscului de pret?

a)

operatiunile la termen pe piata valutara;

b)

hedging-ul cu marfa;

c)

utilizarea acreditivului irevocabil confirmat;

d)

introducerea unei marje asiguratorii in pret;

55.

Care din urmatoarele elemente reprezinta tehnici extra-contractuale de prevenire si diminuare a riscului valutar?

a)

operatiunile la termen pe piata valutara;

b)

. hedging-ul cu marfa;

c)

utilizarea acreditivului irevocabil confirmat;

d)

introducerea unei marje asiguratorii in pret

56.

Prin ce se deosebesc operatiunile paralele de compensatiile propriu-zise?

a)

prin faptul ca, in cazul primelor, valoarea celor doua partizi de marfuri nu trebuie sa fie egala;

b)

operatiunile paralele nu admit plata in devize libere, pe cand compensatiile, da;

c)

operatiunile paralele nu sunt operatiuni comerciale combinate;

d)

operatiunile paralele se desfasoara doar la nivel de state;

57.

Achizitionarile (cumpararile) legate reprezinta:

a)

combinarea unor operatiuni paralele cu compensatii propriu-zise;

b)

un tip special de operatiuni de switch cu marfa;

c)

obligatia exportatorului de a cumpara o serie de produse nationale oferite de partenerul din tara de import

d)

operatiuni desfasurate doar in cazul depasirii limitei impuse de creditul tehnic;

58.

Ce avantaje ofera operatiunile “buy-back” pentru exportatorul de instalatii si utilaje complexe?

a)

obtinerea unor tehnologii avansate din alte tari;

b)

posibilitatea deblocarii conturilor de clearing;

c)

largirea pietei externe pentru unele echipamente ajunse in stadiul de maturitate;

d)

depasirea dificultatilor generate de plata in valuta a importului.

59.

Care din urmatoarele elemente reprezinta factori si conditii ce determina interesul firmelor si al statelor pentru operatiuni in contrapartida?

a)

crizele financiare prelungite;

b)

instabilitatea monetara;

c)

dificultatea efectuarii de tranzactii la bursa;

d)

posibilitatea cooperarii in productie, stiinta si tehnica etc.;

60.

Caracteristic pentru compensatiile individuale simple este faptul ca

a)

o parte din valoarea importului este acoperita prin plata in devize libere

b)

dau posibilitatea stabilirii cu exactitate a valorii devizelor-clearing;

c)

se incheie intre doua intreprinderi din tari diferite, iar valorile celor doua partizi de marfuri sunt egale.

d)

unii agenti economici pot plati in valute neconvertibile;

61.

Compensatiile triunghiulare si in lant:

a)

sunt mai elastice decat cele simple, dar genereaza riscuri si costuri mai mari;

b)

se desfasoara prin participarea unor intregi ramuri industriale din tari diferite;

c)

reprezinta, de fapt, o intrepatrundere a tranzactiilor comerciale cu operatiuni valutarfinanciare;

d)

necesita stabilirea cu exactitate a valorii creditului tehnic;

62.

Din punctul de vedere al tehnicii utilizate, se disting:

a)

clearing bilateral si multilateral;

b)

clearing cu conturi de clearing si fara conturi de clearing;

c)

clearing cu doua conturi si clearing cu un singur cont;

d)

clearing la nivel de state si clearing la nivel de firme.

63.

Ce este creditul tehnic?

a)

plafonul valoric de refinantare a bancilor internationale;

b)

limita maxima admisa in relatiile de credit-beneficiar stabilite intre agentii economici;

c)

un plafon valoric care are menirea de a permite realizarea in conditii normale a exportului si care admite dezechilibrul (pana la acest nivel), ca fiind o trasatura specifica a clearingului;

d)

un element specific al compensatiilor bilaterale largite;

64.

Nivelul (valoarea) creditului tehnic

a)

se stabileste pe baza ratei internationale a dobanzii pe pietele financiare reprezentative;

b)

este determinat de factori preponderent bancari;

c)

se negociaza bilateral si trebuie sa reflecte specificul si intensitatea legaturilor economice dintre parteneri.

d)

nu are nici o relevanta in privinta declansarii operatiunilor de switch;

65.

Operatiunile de switch reprezinta:

a)

un tip special de operatiuni paralele;

b)

o metoda eficienta de asigurare a echilibrului tranzactiilor de buy-back;

c)

o metoda de protectie a importatorului in cazul intarzierii livrarii;

d)

o intrepatrundere a tranzactiilor comerciale in contrapartida cu o serie de operatiuni valutar-financiare.

66.

. Operatiunea de switch cu marfa de tip retour:

a)

este initiata de firma de switch in favoarea tarii care detine un sold cronic pasiv;

b)

permite obtinerea unui agio;

c)

poate fi declansata numai de o tara terta;

d)

este initiata de firma de switch in favoarea tarii ce detine un sold cronic activ

67.

Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte, in cazul switch-ului aller-retour?

a)

poate incepe doar cu faza de aller;

b)

nu permite obtinerea de devize libere;

c)

aceste operatiuni constau in combinarea a doua switch-uri de sens opus;

d)

poate fi desfasurat doar pe plan valutar, nu si cu marfuri;

68.

In functie de sensul alimentarii contului de clearing, operatiunile de switch pot fi:

a)

aller, retour si aller-retour;

b)

cu marfa si valutar;

c)

simple, normale sau primare

d)

in lant sau multiple;

69.

Ce este clearing-ul?

a)

o metoda de crestere a eficientei operatiunilor de switch cu marfa;

b)

un acord international privind compensarea globala a fluxurilor reciproce de bunuri si servicii;

c)

un acord intre doua sau mai multe tari ce prevede desfasurarea de compensatii triunghiulare si in lant;

d)

operatiunea specifica prin care se aplica clauza CEE/ONU

70.

Ce este plata in produse rezultate (“buy-back”)?

a)

un tip special de switch cu marfa;

b)

obligatia exportatorului de a cumpara in avans bunuri din tara unde urmeaza sa exporte;

c)

o formula perfectionata a operatiunilor legate (paralele);

d)

o etapa in cadrul mecanismului de desfasurare a acreditivului “back to back”;

71.

Participarea economiilor nationale la circuitul economic mondial:

a)

nu modifica conditiile economice interne

b)

poate constitui un factor favorizant al cresterii economice interne

c)

se poate constitui intr-o frana a dezvoltarii economice sustenabile

d)

duce la reducerea ratei interne a cresterii economice

72.

Schimburile economice externe:

a)

Permit valorificarea superioara a capacitatilor productive interne

b)

Se justifica numai in relatiile dintre state cu niveluri diferite de dezvoltare

c)

Nu favorizeaza cresterea calitatii ofertei interne de bunuri si servicii

d)

Pot diminua gradul de satisfacere a nevoilor de consum interne

73.

Partciparea la fluxurile comerciale internationale:

a)

Prezinta mai multe riscuri decat avantaje pentru statele in curs de dezvoltare

b)

Poate duce la obtinerea unor economii de scara pentru industriile exportatoare

c)

Constituie un obstacol in calea difurzarii progresului tehnic, datorita riscurilor suplimentare care apar o data cu licentierea

d)

Este o necesitate obiectiva pentru orice economie nationala

74.

Fluxurile comerciale:

a)

Nord – Nord reprezinta schimburi intre tarile capitaliste dezvoltate

b)

Nord – Sud constituie o reminiscenta a sistemului colonial care trebuie abandonata deoarece contribuie la pauperizarea statelor in curs de dezvoltare

c)

Est – Vest au cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimul deceniu

d)

Sud – Sud nu pot contribui la dezvoltarea economica a statelor sarace

75.

Gradul de acoperire al importurilor prin exporturi se calculeaza ca:

a)

Produs intre valoarea productiei interne si valoarea importurilor unui stat

b)

Raport procentual intre valoarea importurilor in preturi FOB si valoarea exporturilor in preturi CIF

c)

Diferenta intre exporturile si importurile unei tari

d)

Raport procentual intre valoarea exporturilor in preturi FOB si valoarea importurilor in preturi CIF

76.

Indicele raportului de schimb al unei tari:

a)

Se determina ca raport procentual intre indicele preturilor importurilor si indicele preturilor exporturilor

b)

Se determina ca raport procentual intre indicele preturilor exporturilor si indicele preturilor importurilor

c)

Exprima cantitatea de exporturi necesara pentru a achita importurile

d)

Indica necesaru valutar pentru finantarea schimburilor externe

77.

Diviziunea internationala a muncii si specializarea economica:

a)

Sunt procese care au cunoscut de-a lungul timpului mutatii de structura importante

b)

Sunt posibile numai in cazul economiilor dezvoltate

c)

Sunt profitabile numai in cazul economiilor relativ mici

d)

Sunt stabilite periodic, in cadrul unor consultari economice multilaterale

78.

In perioada postbelica, schimburile comerciale internationale s-au aflat sub incidenta a numerosi factori, printre care:

a)

Esecul organismelor internationale in a asigura liberalizarea treptata a fluxurilor comerciale

b)

Liberalizarea treptata a schimburilor comerciale

c)

Cresterea continua a protectionismului tarifar

d)

Nici unul din factorii de mai sus

79.

Comertul mondial contemporan este caracterizat de:

a)

O crestere a proportiei produselor agricole in totalul schimburilor

b)

O diminuare a ponderii sectorului tertiar in totalul schimburilor

c)

O scadere accentuata a contributiei statelor in curs de dezvoltare la exporturile de produse manufacturate

d)

Un ritm ridicat de crestere in termeni reali si valoric

80.

Organizatia mondiala a comertului a luat fiinta in urma:

a)

Rundei de negociere Paraguay

b)

Rundei de negociere Uruguay

c)

Celui de-al doilea razboi mondial

d)

Rundei de negociere Doha

81.

. Implicarea statului in organizarea si desfasurarea schimburilor economice externe:

a)

Este specifica doar statelor cu economie centralizata

b)

Vizeaza urmarirea si aprobarea fiecarei tranzactii internationale

c)

Vizeaza in principal definirea cadrului juridic si compatibilizarea reglementarilor interne cu uzantele internationale

d)

Trebuie sa urmareasca conservarea monopolului statului asupra comertului exterior

82.

In ce consta avantajul principal al formelor directe de organizare a comertului exterior?

a)

Creaza posibilitatea sporirii impozitelor platite de firmele exportatoare

b)

Se pot obtine informatii de calitate asupra pietei si preturile cele mai avantajoase

c)

Se elimina cheltuielile mari necesare intretinerii aparatului propriu de comert exterior

d)

Se poate spori gradul de adaptare a productiei la cerintele pietei

83.

Printre functiile specifice directiilor de export – import independente se numara:

a)

Prospectarea pietei internationale

b)

Contactarea investitorilor externi

c)

Asigurarea unui nivel tehnic corespunzator productiei

d)

Negocierea tranzactiilor internationale

84.

Comerciantii de intermediere actioneaza:

a)

In nume propriu, dar pe constul si pe riscul clientului

b)

In numele clientului, dar pe cont si risc propriu

c)

In numele si pe contul clientului, dar pe risc propriu

d)

In numele, pe contul si riscul clientului

85.

Apelarea la comerciantii de intermediere in cadrul schimburilor directe prin delegare prezinta ca dezavantaje, urmatoarele:

a)

Beneficiile comerciantilor pot fi afectate daca nu se acorda exclusivitatea

b)

Beneficiile exportatorilor sunt diminuate prin plata comisionului

c)

Comerciantii de intermediere nu au contact cu alti furnizori in amonte

d)

Exportatorii sunt lipsiti de contactul direct cu pietele de desfacere

86.

Printre cele mai importante elemente ale contractului de comision, se pot mentiona:

a)

Comisionul

b)

Garantia referitoare la depozit

c)

Localizarea depozitelor comisionarului, in cazul in care acestea exista

d)

Acordul furnizorilor in amonte, in cazul clauzei de exclusivitate

87.

In cadrul contractului de comision, delcrederea reprezinta:

a)

Garantia referitoare la stocul din depozitul comisionarului

b)

O retribuire aditionala a comisionarului pentru preluarea riscului valorificarii pe credit a marfurilor

c)

Comisionul cuvenit intermediarului

d)

O suma suportata de catre comisionar

88.

Particularitatile principale ale contractului de reprezentare sau de agent fata de contractele altor intermediari sunt urmatoarele:

a)

Brokerii actioneaza in nume si pe risc propriu

b)

Reprezentantii actioneaza in nume si pe risc propriu

c)

Reprezentantii nu participa ca parte la contractul de vanzare – cumparare

d)

Intre reprezentant si comitent exista de regula relatii de durata

89.

Cesionarea poate imbraca urmatoarele forme:

a)

Cesionare obisnuita, in care producatorul isi rezerva dreptul de a vinde si prin alte retele decat cele ale intermediarului

b)

Cesionare autentica, in care producatorul autentic al bunului este unicul indreptatit sa distribuie marfurile

c)

Cesionare deschisa sau inchisa, dupa forma de comercializare

d)

Cesionare simpla sau multipla, dupa numarul intermediarilor