a. Tensiunea arterială

b. Frecvența cardiacă

c. Frecvența respiratorie

d. Umplerea diastolică

a. Marea circulație se numește și circulația pulmonară

b. Mica circulație cuprinde capilarele pulmonare

c. Mica circulație cuprinde și venele jugulare

d. Marea circulație se termină în ventriculul drept

a. Forța gravitațională, pentru venele situate în memebrele inferioare

b. Presiunea hidrostatică de la capătul venos al capilarelor

c. Valvele din lumenul venelor situate sub nivelul cordului

d. Mersul și alergarea

a. Este proprietatea miocardului excitoconductor de a conduce potențialul de acțiune

b. Este proprietatea miocardului de a răspunde la stimuli prag și supraliminari

c. Adaptează forța de contracție în funcție de umplerea diastolică

d. Este proprietatea țesutului nodal de a se autoexcita ritmic

a. Circulația venoasă de la nivelul capului este favorizată de gravitație

b. Arteriolele au tunica musculară bine reprezentată

c. Circulația arterială sistemică depinde în principal de contracția ventriculului drept

d. În circulația arterială sângele circulă cu presiune mai mare decât în circulația venoasă

a. Performanța contractilă a ventriculului stâng

b. Gradul de hepatomegalie

c. Tensiunea arterială

d. Severitatea dispneei

a. Debitul cardiac scade deoarece ventriculii nu mai au timp să se umple în diastolă

b. Debitul cardiac nu se modifică, deoarece depinde de volemie, care nu se modifică

c. Debitul cardiac crește foarte mult, deoarece crește odată cu frecvența

d. Debitul cardiac nu se modifică, deoarece depinde de tensiunea arterială, care nu se modifică

a. În insuficiența cardiacă stângă apare hepatomegalie prin staza sângelui în ficat

b. Insuficiența cardiacă stângă se manifestă în principal prin dispnee

c. În insuficiența cardiacă dreaptă se produce stază venoasă în mica circulație

d. În insuficiența cardiacă stângă apar edeme la membrele inferioare

a. Proprietatea țesutului nodal de a conduce potențialul de acțiune

b. Forța de contracție a miocardului

c. Raportul dintre sistolă și diastolă

d. Proprietatea țesutului nodal de a se autoexcita ritmic

a. Atriile se contractă în timpul telediastolei ventrculare

b. Atriul stâng împinge sânge în artera pulmonară

c. Atriul drept primește sânge din venele pulmonare

d. Sistola atrială are durata mai mare decât diastola atrială

a. Forța de contracție a ventriculului stâng

b. Volumul de sânge din circulație

c. Frecvența respirațiilor

d. Rezistența opusă de arteriole la curgerea sângelui

a. Apare din cauza stazei sanguine în plămâni

b. Apare în insuficiența cardiacă stângă

c. Este foarte gravă în edemul pulmonar acut

d. Apare în insuficiența cardiacă dreaptă

a. Nodulul atrioventricular

b. Nodulul sinoatrial

c. Rețeaua Purkinje

d. Pericardul

a. Transportă spre sânge imunoglobuline sintetizate în ganglionii limfatici

b. Are sens de curgere de la periferie spre centru

c. Este principala cale de întoarcere a sângelui spre cordul drept

d. Readuce în sistemul venos o parte din lichidul interstițial

a. Fibrilație ventriculară

b. Scăderea volemiei

c. Insuficiență cardiacă stângă

d. Insuficiență cardiacă dreaptă

a. Stenoza mitrală produce stază în marea circulație

b. Stenoza valvei aortice afectează ventriculul drept

c. Hipertensiunea arterială netratată afectează mai întâi atriul drept

d. Stenoza mitrală scade umplerea ventriculului stâng

a. Mecanismul diastolic (legea Starling) intră în acțiune lent

b. Hipertrofia ventriculilor este un mecanism compensator care acționează în insuficiența cardiacă acută

c. Stimularea simpatică a inimii este un mecanism care intră rapid în acțiune

d. Hipertrofia ventriculară poate să continue nelimitat

a. Ventriculul stâng pompează sânge în artera aortă

b. Face parte dintr-un circuit deschis spre mediul exterior

c. Ventriculul drept are masa musculară egală cu ventriculul stâng

d. Atriul stâng primește sânge din artera pulmonară

a. Începe în același timp cu sistola atrială

b. Nu are o relație temporală cu sistola atrială

c. Începe la finalul sistolei atriale

d. Începe înainte de sistola atrială

a. 1 sec

b. 0,5 sec

c. 0,25 sec

d. 2 sec

a. În timpul diastolei ventriculare

b. În timpul sistolei ventriculare

c. În timpul diastolei atriale

d. În timpul sistolei atriale

a. Funcția inotropă batmotropă

b. Funcția cronotropă

c. Funcția batmotropă

d. Functia dromotropa

a. 10%

b. 40%

c. 30%

d. 20%

a. Nu produce zgomote (sufluri), deoarece sângele curge laminar

b. Produce zgomote (sufluri), deoarece sângele este mai vâscos decât apa

c. Produce zgomote (sufluri), deoarece sângele conține gaze

d. Produce zgomote (sufluri) care se aud la orice persoană, cu stetoscopul

a. Influențează volemia

b. Influențează debitul cardiac

c. Influențează tensiunea arterială

d. Influențează durata ciclului cardiac

a. Creșterea debitului cardiac

b. Stază în venele pulmonare

c. Stază în venele cave

d. Stază în ficat și hepatomegalie

a. Marea circulație cuprinde venele pulmonare

b. Marea circulație începe din ventriculul stâng

c. Mica circulație asigură irigația creierului

d. Mica circulație asigură irigația mușchilor membrelor

a. Scade irigația miocardului ventricular, prin scurtarea diastolei

b.. Crește irigația miocardului ventricular, deoarece crește debitul cardiac

c. Crește irigația miocardului ventricular, deoarece crește tensiunea arterială

d. Crește irigația miocardului ventricular, deoarece individul face efort fizic

a. Se poate măsura cu ajutorul electrocardiogramei

b. Frecvența peste 100/min se numește tahicardie

c. O frecvență de 95/min se încaderază în limitele normale

d. Reprezintă numărul de cicluri cardiace pe oră