Free Printable evaluare economie

1.

După natura lor, se disting următoarele categorii de nevoi umane

a)

nevoi biologice de baza, nevoi spirituale, nevoi sociale

b)

nevoi individuale, nevoi colective, nevoi ale întregii societati

c)

nevoi spirituale, nevoi individuale, nevoi colective

2.

Trebuințele elevilor pentru rechizitele școlare fac parte din categoria...

a)

Nevoi biologice

b)

Nevoi sociale

c)

Nevoi colective

3.

Resursele efectiv folosite pentru satisfacerea nevoilor umane se numesc...

a)

Bunuri

b)

Servicii

c)

Bunuri și servicii

4.

Sistemul diversificării nevoilor umane este, la nivelul omenirii, nelimitat

a)

Fals

b)

Adevarat

5.

După proveniență lor:

a)

Resurse primare

b)

Resurse derivate

6.

După gradul de prelucrare, bunurile pot fi:

a)

Intermediare și finale

b)

Primare și finale

c)

Primare, intermediare, finale

7.

Umg...

a)

Reprezinta satisfacția pe care o aduce o doza precisa dintr-un bun dat, consumata de un anumit individ, în condiții determinate.

b)

Reprezinta satisfacția resimțită de un individ prin consumarea unor cantități succesive dintr-un bun într-o perioada data.

c)

Reprezinta un spor de utilitate totala

8.

O alegere este eficienta dacă permite:

a)

Obținerea unui efect mai mare cu același efort

b)

Obținerea aceluiași efect cu un efort mai mic

c)

Obținerea unui efect superior cu un efort mai mic

d)

Toate trei variantele de mai sus sunt adevarate

9.

Sunt agenți consumatori:

a)

Un coleg care își îngrijește gradina

b)

Cel care mănâncă o prajitura

c)

Cel care cumpără o prajitura pentru a o oferi altcuiva

10.

Care afirmație este adevărată?

a)

Orice bun economic este un bun final

b)

Aprecierea utilității economice este subiectiva

c)

Satisfactorii sunt numai bunurile de care consumatorii sunt multumiti

11.

Relație esentiala si generala între creșterea succesiva a dozelor consumate dintr-un bun și utilitatea marginala

a)

Bun liber

b)

Satisfactori

c)

Legea lui Gossen

d)

Consum final

12.

Bunul este inferior daca:

a)

La creșterea venitului creste cererea pentru acel bun

b)

La creșterea venitului scade cererea pentru acel bun

13.

Atributele proprietății sunt urmatoarele:

a)

Doar dreptul de posesiune, de dispozitie, de utilizare

b)

Doar dreptul de dispozitie

c)

Dreptul de utilizare, de dispozitie, de utilizare, de uzufruct

d)

Dreptul de

14.

Libera inițiativa este:

a)

Centralizarea economiei

b)

O condiție necesara a manifestării concurentei

c)

Indispensabilă satisfacerii nevoilor colective

15.

Când o societate pe acțiuni angajează salariați, are loc transferul următoarelor atribute ale proprietății sale:

a)

Utilizarea și parțial a uzufructului

b)

Posesiunea și utilizarea

c)

Total uzufructului și posesiunea

16.

Structura costului de producție CT este:

a)

CT=CM+S+cheltuieli salariale

b)

CT=CM+S+alte cheltuieli

c)

CT=CM+S

17.

CTM=CT/Q

a)

Adevarat

b)

Fals

18.

CVM=CT/Q

a)

Adevarat

b)

Fals

19.

Din costurile materiale fixe fac parte cheltuielile cu:

a)

Amortizarea capitalului fix, energie ptr încălzit și iluminat

b)

Amortizarea capitalului fix, materiile prime

c)

Amortizarea capitalului fix, energie pentru fabricatie

20.

Productivitatea se definește prin:

a)

Totalitatea factorilor de productie

b)

Randamentul cu care sunt utilizați factorii de productie

c)

Ambele variante sunt false

21.

W=Q/F reprezinta:

a)

Formula de calcul al profitului

b)

Formula de calcul al costului variabil

c)

Formula de calcul a productivității fizice medii

22.

Inflația favorizează

a)

înghețarea salariilor și a prețurilor

b)

creșterea eficienței economice

c)

creșterea cererii de bunuri economice

d)

reducerea ratei dobânzii la creditele acordate

e)

indexarea

23.

Indicele prețului unui bun sau serviciu se determină

a)

ca raport între p1 şi po * 100

b)

ca diferență între p1 şi p0

c)

ca raport între Δp1 și Δp2 *100

24.

Inflația este un proces de ansamblu economic ce este caracterizat prin

a)

dezechilibrul de ansamblu al economiei

b)

dezechilibrul între cererea şi oferta de bunuri economice

c)

dezechilibrul monetar

25.

Inflația este un fenomen

a)

numai negativ

b)

preponderent negativ

c)

numai pozitiv

d)

prepoderent pozitiv

e)

negativ și pozitiv în același timp

26.

Inflația poate fi atenuată prin:

a)

înghețarea salariilor și a prețurilor

b)

creșterea eficienței economice

c)

creșterea cererii de bunuri economice

d)

reducerea ratei dobânzii la creditele acordate

27.

Inflația este “un rau necesar”

a)

Adevarat

b)

Fals

28.

Inflația se manifestă prin

a)

creşterea generalizată a prețurilor

b)

scăderea puterii de cumpărare a banilor

c)

creşterea mai rapidă a puterii de cumpărare față de oferta de bunuri şi servicii

29.

Inflația avantajează pe

a)

debitori

b)

cei cu venituri mari

c)

cei cu venituri fixe

d)

creditori

e)

cei care-și convertesc disponibilitățile bănești în valută

30.

Inflatia este un fenomen economic complex prin implicatiii

a)

sociale

b)

politice

c)

morale si psihologice

d)

toate variantele sunt corecte

31.

Combaterea efectelor negative ale inflatiei se poate realiza printr-o singura categorie de masuri.

a)

Adevarat

b)

Fals

32.

Inflația prin cerere este influențată de

a)

Creșterea cheltuielilor de consum

b)

Creșterea salariilor

c)

Creșterea fiscalitatii

33.

Efectele pozitive ale inflației sunt

a)

deprecierea valorii banilor

b)

Accentuarea deficitului bugetului de stat

c)

Eliminarea firmelor necompetitive

34.

Obținerea unei productivități mai mari conduce la:

a)

creșterea bunăstării

b)

reducerea costului pe produs

c)

creșterea standardului de viață al populației

d)

toate variantele sunt corecte

35.

Obținerea unei productivități mai mari conduce la:

a)

creșterea bunăstării

b)

reducerea costului pe produs

c)

creșterea standardului de viață al populației

d)

toate variantele sunt corecte

36.

Productivitatea f.p. se exprimă și ca:

a)

utilitate economică

b)

rodnicia factorilor de producție

c)

profitabilitate

d)

rodnicia muncii

37.

Rezultatele economice, în funcţie de care se calculează productivitatea muncii, pot îmbrăca forma:

a)

producţiei (Q), exprimate în unităţi ﬁzice sau valorice

b)

cifrei de afaceri (CA)

c)

valorii adăugate (VA)

d)

producţiei-marfă (PM)

38.

Dacă timpul cheltuit pentru o unitate de produs se mărește, atunci:

a)

a crescut productivitatea muncii

b)

a scăzut productivitatea muncii

c)

scade costul pe produs

d)

crește randamentul f.p.

39.

În formula productivității muncii, factorul muncă se exprimă ca:

a)

valoare bănească

b)

salariu

c)

timp lucrat fără pauze

d)

număr ore lucrate sau număr de salariați

40.

Nivelul productivității muncii este influențat de:

a)

motivația salarială a salariaților

b)

capitalul scos din funcțiune

c)

rata amortizării

41.

Dacă producția sporește cu 50% și factorul muncă sporește cu 50%, atunci modificarea procentuală a productivității medii este:

a)

constantă

b)

200%

c)

mai mică decât a factorului muncă

d)

mai mare decât a factorului muncă

42.

Reprezintă indicatori de rezultate:

a)

cifra de afaceri

b)

profitul

c)

valoarea adăugată

d)

marja comercială

43.

Indicatorul care drept corespondent în practică comercială adaosul comercial, este...

a)

cifra de afaceri

b)

marja comercială

c)

profitul

d)

valoarea adăugată

44.

Însumarea tuturor ..... formează PIB-ul.

a)

cifrelor de afaceri

b)

valorilor adăugate

c)

profiturilor

d)

marjelor comerciale

45.

Reprezintă concretizarea bănească a afacerilor realizate de o întreprinderi pe parcursul unei exercițiu financiar.

a)

cifra de afaceri vândută și încasată

b)

producția marfă- fabricată

c)

valoarea adăugată

d)

profitul

46.

Indicator valoric care exprimă măsura bogăției realizate de activitatea firmei, aceasta dimensionând capacitatea întreprinderii de a produce avere, prin utilizarea factorilor de producție.

a)

profitul

b)

cifra de afaceri

c)

valoarea adăugată

d)

producția exercițiului

47.

Salariul este suma de bani sau remunerația primită de posesorul factorului de muncă,în funcție de

a)

Mărimea și dinamica prețurilor

b)

Contribuția adusă de posesorul forței de muncă la realizarea producției

c)

Mărimea veniturilor bugetului de stat și natura soldului acestuia

48.

Salariul real în economia de piaţă reprezintă

a)

Suma de bani primită de salariaţi în funcţie de munca prestată şi rezultatele economice ale firmei

b)

Cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi cumpărată la un moment dat cu salariul nominal

c)

Volumul de bunuri şi servicii care poate fi cumpărat cu o unitate monetară.

49.

Formarea salariului de echilibru se produce atunci când pe piaţa muncii cererea şi oferta de muncă evoluează astfel:

a)

Cererea este mai mare decât oferta;

b)

Cererea este mai mică decât oferta

c)

Oferta este egală cu cererea.

50.

În care din situaţiile de mai jos, are loc o creştere a salariului real?

a)

Când puterea de cumpărare a leului este constantă

b)

Când productivitatea muncii descreşte;

c)

Când salariul nominal creşte şi preţurile rămân constante.

51.

Spre deosebire de salariul colectiv, cel social este o sumă de bani care:

a)

Se atribuie tuturor salariaţilor

b)

Creşte pe măsura sporirii productivităţii muncii;

c)

Se acordă unor salariaţi care se confruntă cu dificultăţi.

52.

Pentru contribuţia adusă la realizarea producţiei, posesorul forţei de muncă primeşte de la patronul firmei:

a)

O parte din fondul de dezvoltare a firmei

b)

Salariu

c)

Numai menţiuni şi felicitări

53.

In care din situaţiile de mai jos salariul real poate să crească:

a)

Când salariul nominal scade, iar preţurile scad într-o măsură mai ridicată decât scăderea salariului nominal

b)

Când salariul nominal creşte şi preţurile cresc dar mai puţin decât creşterea salariului nominal.

54.

Mărimea salariului real depinde de mai mulţi factori, printre care, sunt menţionaţi:

a)

Mărimea salariului nominal

b)

Nivelul preţurilor bunurilor de consum.

c)

Numărul de ore lucrate

55.

Salariul reprezintă

a)

Un cost

b)

Un preţ

56.

Când salariul real creşte mai repede decât cresc preţurile bunurilor de consum, salariul nominal

a)

Creşte mai repede decât cel real

b)

Creşte mai repede decât preţurile

c)

Nu crește

57.

În funcţie de obiectul tranzacţiei de vânzare şi cumpărare, piaţa poate fi:

a)

piaţa financiară

b)

piaţa liberă

c)

piaţa locală

d)

piaţa aurului

58.

Piaţa cu un număr foarte redus de cumpărători faţă de un număr mare de vânzători se numeşte:

a)

monopol

b)

oligopol

c)

oligopson

d)

monopson

59.

În cadrul acestei pieţe, tranzacţia are loc imediat sau în cel mult 48 de ore de la negocierea condiţiilor:

a)

piaţa intermediară

b)

piaţa la vedere

c)

piaţa la termen

d)

piaţa reglementată

60.

În funcţie de aria de extindere, piaţa poate fi:

a)

piaţa monetară

b)

piaţa naţională

c)

piaţa locală

d)

piaţa valutară

61.

Locul în care se întâlneşte cererea cu oferta de monedă este:

a)

piaţa financiară

b)

piaţa monetară

c)

piaţa reală

d)

piaţa valutară

62.

Piaţa locală este piaţa în care cumpărarea şi vânzarea de bunuri se desfăşoară la nivelul unui oraş sau sat.

a)

Adevărat

b)

Fals

63.

Piaţa la termen oferă posibilitatea realizării tranzacţiilor la o dată convenită în momentul negocierii condiţiilor contractuale, peste 48 de ore.

a)

Adevărat

b)

Fals

64.

În cadrul pieţei intermediare au acces doar persoanele autorizate a realiza tranzacţii în numele clienţilor săi.

a)

Adevărat

b)

Fals

65.

În cadrul lor au acces agenţii economici care îndeplinesc anumite condiţii - piaţa medicamentelor, piaţa de armament.

a)

pieţe concentrate

b)

pieţe administrate

c)

pieţe libere

d)

pieţe reglementate

66.

În cadrul lor au loc bursele de mărfuri, comerţul angro.

a)

pieţe fictive

b)

pieţe concentrate

c)

pieţe administrate

d)

pieţe dispersate

67.

În cadrul lor, preţul este fixat de administraţiile publice sau locale sau de o firmă care are o poziţie de monopol, fiind sursa ofertantă a unui bun.

a)

pieţe reglementate

b)

pieţe intermediare

c)

pieţe concentrate

d)

pieţe administrate

68.

În cadrul lor are loc o confruntare dintre cererea şi oferta titlurilor de proprietate asupra unora dintre bunuri, fără ca acestea să fie efectiv prezente în momentul tranzacţiei de vânzare-cumpărare.

a)

pieţe reglementate

b)

pieţe fictive

c)

pieţe concentrate

d)

pieţe administrate

69.

În funcţie de obiectul tranzacţiei de vânzare şi cumpărare, piaţa poate fi:

a)

piaţa monetară

b)

piaţa locală

c)

piaţa valutară

d)

piaţa financiară

70.

Piaţa (a) este locul în care se întâlneşte cererea cu oferta de monedă, unde agenţii economici careau nevoie de bani întâlnesc alţi agenţi economici care au excedent de resurse financiare.

71.

Ansamblul tranzacţiilor efectuate în interiorul si exteriorul graniţelor naţionale, între toţi producătorii de pe glob, constituie piaţa (a)

72.

Cumpărătorului îi este indiferent de la cine cumpără și vânzătorului ii este indiferent cui îi vinde:

a)

pe piață de oligopol

b)

pe piața cu concurență perfectă

c)

pe piață monopolistă

d)

pe piața cu concurență neloială

73.

Piaţa reprezintă:

a)

un spaţiu economic în care acţionează agenţii economici

b)

locul de întâlnire al cumpărătorului şi vânzătorului

c)

cadrul de formare a preţurilor bunurilor economice

d)

locul de întâlnire al cererii şi ofertei

e)

locul de manifestare al concurenţei

74.

Oligopolul şi monopolul au în comun:

a)

faptul că pe piaţă acţionează câţiva producători

b)

faptul că pe piaţă se manifestă mai mulţi cumpărători

c)

atomicitatea pieţei (număr mare de producători)

d)

diferenţierea produselor

75.

Monopolul există în următoarele situaţii:

a)

oricând există numai un singur vânzător al unui produs

b)

oricând un vânzător reuşeşte să-şi menţină poziţia printr-o publicitate reuşită

c)

în niciuna din situaţiile de mai sus.

d)

oricând există numai un singur cumpărător al unui produs

76.

Ce tip de concurență credeți că există în imagine?

a)

monopol

b)

monopolistică

c)

oligopol

d)

perfectă

77.

Ce tip de concurență apare în imagine?

a)

monopolistică

b)

oligopol

c)

monopol

d)

monopson

78.

Concurența este necesară pentru:

a)

o calitate mai bună a produselor și serviciilor

b)

dezvoltarea inovației

c)

reducerea profitului

d)

diversificarea produselor

e)

scăderea competitivității firmelor

79.

Ce se formează pe piața monetară?

a)

cursul de schimb

b)

salariul

c)

dobânda

d)

bursa

e)

prețul

80.

Monopolul se diferențează de concurența monopolistică:

a)

numărul de cumpărători

b)

numărul de producători

c)

gradul de diferențiere a produselor

d)

gradul de satisfacere a cumpărătorilor

81.

Concurența dintre producători determină:

a)

reducerea prețurilor

b)

promovarea progresului tehnologic

c)

creșterea prețurilor

d)

creșterea calității produselor

82.

În economie,prețul de echilibru:

a)

impune recunoașterea utilității unui bun

b)

orientează cererea și oferta

c)

reglează concurența

d)

diminuează speculațiile de pe piață

83.

Pe piața unui bun, dacă cererea scade și oferta nu se modifică, atunci:

a)

prețul de echilibru și cantitatea de echilibru scad

b)

evoluția cantității de echilibru nu se poate determina, iar prețul de echilibru crește

c)

cantitatea de echilibru crește sau scade , iar prețul de echilbru nu se modifică

d)

prețul de echilibru scade și cantitatea de echilibru crește

84.

Atunci când prețul unui substituent al bunului X scade, în mod normal:

a)

cererea pentru bunul X va scădea

b)

oferta pentru bunul X va crește

c)

cererea pentru substituentul bunului X va scădea

d)

oferta pentru substituentul bunului X va crește

85.

Sunt prețuri și se supun legii cererii și ofertei:

a)

dobânda și dividendele

b)

profitul și costul

c)

renta și salariul

d)

pensia și subvențiile

86.

Principalele societăţi comerciale, mai ales cele de dimensiuni mari, sunt organizate ca societăţi pe:

a)

obligaţiuni

b)

acţiuni

c)

drepturi sociale

d)

drepturi patrimoniale

87.

Deţinătorul unei obligaţiuni este numit :

a)

dividend

b)

acţionar

c)

scadenţă

d)

obligatar

88.

Specific operaţiunilor la termen este caracterul lor:

a)

constitutiv

b)

clar

c)

speculativ

d)

concis

89.

Dacă o societate comercială emite acţiuni noi, atunci:

a)

datoriile societăţii comerciale cresc

b)

datoriile societăţii comerciale se reduc

c)

capitalul social creşte

d)

capitalul social se reduce

90.

Pentru o societate comercială, posesorul unei obligaţiuni emise de către

aceasta este:

a)

debitor

b)

creditor

c)

asociat

d)

actionar

91.

Care dintre afirmaţiile următoare privind bursa este falsă?

a)

Bursa favorizează procesul de concentrare a puterii economice

b)

Bursa este un barometru al stării economiei

c)

Bursa asigură mobilitatea capitalurilor

d)

Bursa este actionată pe piaţa monetară

92.

Dividendele:

a)

reprezinta un venit sigur

b)

nu depind de marimea profitului firmei

c)

depind de cota de participare a actionarului la capitalul social

d)

atesta angajarea unui imprumut

93.

Din categoria capitalurilor proprii fac parte:

a)

veniturile în avans

b)

rezervele din reevaluare

c)

rezultatul exercițiului

d)

primele legate de capital

e)

datoriile

94.

În funcţie de obiectul tranzacţiei de vânzare şi cumpărare, piaţa poate fi:

a)

piaţa financiară

b)

piaţa liberă

c)

piaţa locală

d)

piaţa aurului

95.

Piaţa cu un număr foarte redus de cumpărători faţă de un număr mare de vânzători se numeşte:

a)

monopol

b)

oligopol

c)

oligopson

d)

monopson

96.

În cadrul acestei pieţe, tranzacţia are loc imediat sau în cel mult 48 de ore de la negocierea condiţiilor:

a)

piaţa intermediară

b)

piaţa la vedere

c)

piaţa la termen

d)

piaţa reglementată

97.

În funcţie de aria de extindere, piaţa poate fi:

a)

piaţa monetară

b)

piaţa naţională

c)

piaţa locală

d)

piaţa valutară

98.

Locul în care se întâlneşte cererea cu oferta de monedă este:

a)

piaţa financiară

b)

piaţa monetară

c)

piaţa reală

d)

piaţa valutară

99.

Piaţa locală este piaţa în care cumpărarea şi vânzarea de bunuri se desfăşoară la nivelul unui oraş sau sat.

a)

Adevărat

b)

Fals

100.

Piaţa la termen oferă posibilitatea realizării tranzacţiilor la o dată convenită în momentul negocierii condiţiilor contractuale, peste 48 de ore.

a)

Adevărat

b)

Fals

101.

În cadrul pieţei intermediare au acces doar persoanele autorizate a realiza tranzacţii în numele clienţilor săi.

a)

Adevărat

b)

Fals

102.

În cadrul lor au acces agenţii economici care îndeplinesc anumite condiţii - piaţa medicamentelor, piaţa de armament.

a)

pieţe concentrate

b)

pieţe administrate

c)

pieţe libere

d)

pieţe reglementate

103.

În cadrul lor au loc bursele de mărfuri, comerţul angro.

a)

pieţe fictive

b)

pieţe concentrate

c)

pieţe administrate

d)

pieţe dispersate

104.

În cadrul lor, preţul este fixat de administraţiile publice sau locale sau de o firmă care are o poziţie de monopol, fiind sursa ofertantă a unui bun.

a)

pieţe reglementate

b)

pieţe intermediare

c)

pieţe concentrate

d)

pieţe administrate

105.

În cadrul lor are loc o confruntare dintre cererea şi oferta titlurilor de proprietate asupra unora dintre bunuri, fără ca acestea să fie efectiv prezente în momentul tranzacţiei de vânzare-cumpărare.

a)

pieţe reglementate

b)

pieţe fictive

c)

pieţe concentrate

d)

pieţe administrate

106.

În funcţie de obiectul tranzacţiei de vânzare şi cumpărare, piaţa poate fi:

a)

piaţa monetară

b)

piaţa locală

c)

piaţa valutară

d)

piaţa financiară

107.

Piaţa (a) este locul în care se întâlneşte cererea cu oferta de monedă, unde agenţii economici careau nevoie de bani întâlnesc alţi agenţi economici care au excedent de resurse financiare.

108.

Ansamblul tranzacţiilor efectuate în interiorul si exteriorul graniţelor naţionale, între toţi producătorii de pe glob, constituie piaţa (a)

109.

Cumpărătorului îi este indiferent de la cine cumpără și vânzătorului ii este indiferent cui îi vinde:

a)

pe piață de oligopol

b)

pe piața cu concurență perfectă

c)

pe piață monopolistă

d)

pe piața cu concurență neloială

110.

Diferența dintre dobânda încasată de bănci de la debitori și dobânda plătită de bănci celor ce își păstrează disponibilitățile bănești la ele este exprimată prin indicatorul economic:

a)

câștig bancar

b)

profit bancar

c)

dobânda activă

d)

dobânda pasivă

111.

Dacă cererea este elastica, iar prețul scade, atunci încasările vânzătorului cresc

a)

Adevarat

b)

Fals

112.

Plafonul maxim de preț (prețul maximal) este superior prețului de echilibru și are ca scop protecția vânzătorului.

a)

Adevarat

b)

Fals

113.

Nevoile solvabile sunt acele nevoi pentru care:

a)

Nu exista mijloace financiare pentru acoperirea lor

b)

Exista mijloace financiare pentru acoperirea lor

114.

Legea cererii presupune:

a)

Atunci când prețul unui bun creste, cantitatea ceruta din acel bun va scadea

b)

Atunci când prețul unui bun scade, cantitatea ceruta din acel bun va scadea

c)

Atunci când prețul unui bun creste, cantitatea ceruta din acel bun va creste

115.

În economia de piață modificarea cantității cerute este:

a)

Cauza

b)

Efect

116.

Legea ofertei:atunci când prețul uni bun............, cantitatea oferita din acel bun va............

a)

creste....scade

b)

creste.... creste

c)

scade.....scade

d)

scade...creste

117.

Factorii de influenta ai modificării ofertei:

a)

Numărul producatorilor

b)

Structura/costul de productie

c)

Moda, tradițiile, strategia de publicitate

118.

Factorii de influenta ai modificării cererii

a)

Numarul/veniturile/preferințele consumatorilor

b)

Prețul altor bunuri (de substituție)

c)

Moda, sezonul, tradițiile, impactul publicitatii

119.

Piața care funcționează bine

a)

Este în echilibru

b)

Nu este în echilibru deoarece avem un excedent de oferta

c)

Este în echilibru deoarece avem un excedent de cerere

120.

Vorbim despre echilibrul pieței atunci cand

a)

Cerere=oferta

b)

Cerere>oferta

c)

Cerere<oferta

121.

Graficul cererii globale este

a)

un segment de curbă

b)

un punct

c)

un segment de dreaptă

d)

două puncte

122.

Oferta de piață ia în calcul

a)

cantitățile de bunuri ce pot fi vândute la fiecare nivel de preț

b)

cantitatea de bunuri ce poate fi vândută la un anumit nivel de preț

c)

cantitățile dintr-un bun ce pot fi vândute la fiecare nivel de preț

d)

cantitatea dintr-un bun ce poate fi vândută la un anumit nivel de preț

123.

Atunci când P crește

a)

Q cerută scade

b)

Q cerută crește

c)

V scade

d)

V crește

124.

Atunci când P crește

a)

V scade

b)

V crește

c)

Q vândută scade

d)

Q vândută crește

125.

Atunci când P scade

a)

Q cerută scade

b)

Q cerută crește

c)

V scade

d)

V crește

126.

Pru este o

a)

Prețul unitar

b)

Profitul unitar

c)

Produsul de la raft

d)

Costul unitar

127.

Beneficiul producătorului se regăsește în

a)

P

b)

Cu

c)

Pru

d)

Q

128.

Coeficientul de elasticitate a ofertei în funcție de preț se calculează ca raport între modificarea

a)

relativă a cantității oferite și modificarea absolută a prețului

b)

absolută a prețului și modificarea absolută a cantității oferite

c)

relativă a cantității cerute și modificarea relativă a prețului

d)

relativă a cantității oferite și modificarea relativă a prețului

129.

Dacă cererea este elastică în raport cu prețul, atunci

a)

variația procentuală a cantității cerute este mai mare decât variația procentuală a prețului

b)

prețul și cantitatea cerută se modifică direct proporțional

c)

variația procentuală a cantității cerute este mai mică decât variația procentuală a prețului

d)

prețul și cantitatea cerută se modifică în același sens

130.

O cerere inelastică este o cerere

a)

rigidă

b)

unitară

c)

perfectă

d)

a bunurilor de lux

131.

Atunci când Kec/p $>$ 1, cererea este

a)

inelastică

b)

elastică

c)

unitară

d)

pozitivă

132.

Încasările vânzătorului cresc dacă

a)

cererea este elastică și prețul crește

b)

cererea este elastică și prețul rămâne constant

c)

cererea este inelastică și prețul scade

d)

cererea este elastică și prețul se reduce

133.

Încasările vânzătorului cresc dacă

a)

cererea este inelastică și prețul crește

b)

cererea este elastică și prețul rămâne constant

c)

cererea este inelastică și prețul scade

d)

cererea este elastică și prețul se reduce

134.

Încasările vânzătorului se reduc dacă

a)

cererea este inelastică și prețul crește

b)

cererea este inelastică și prețul se reduce

c)

cererea este elastică și prețul crește

d)

cererea este elastică și prețul se reduce

135.

Dacă prețul crește, încasările vânzătorului cresc atunci când

a)

cererea este inelastică

b)

cererea este elastică

c)

cererea are elasticitate unitară

d)

cererea nu este rigidă

136.

Specifică bunurilor de strictă necesitate este cererea

a)

elastică

b)

inelastică

c)

de elasticitate unitară

d)

la care Kec/p $>$ 1

137.

Funcția cererii unui bun este C=10-P. La un preț de 2 lei, cererea este

a)

inelastică

b)

elastică

c)

nu se poate identifica elasticitatea ei

d)

de elasticitate unitară

138.

Dacă Kec/p=3, iar producătorul crește prețul, atunci venitul său

a)

se reduce

b)

crește

c)

nu se poate preciza ca evoluție

d)

este nelegitim

139.

Dacă prețul unui bun se reduce de la 800 la 600 lei, iar cantitatea cerută crește de la 100 la 200, coeficientul cererii în raport cu prețul este

a)

-4

b)

3

c)

4

d)

1/4

140.

La o cerere elastică în raport de venit, coeficientul de elasticitate poate avea valoarea

a)

0,5

b)

-2

c)

3,5

d)

nicio variantă nu este corectă

141.

Modificarea relativă a cantității cerute față de venit se exprimă ca

a)

elasticitate a cererii

b)

elasticitate a ofertei

c)

Keo/v

d)

Kec/p

142.

Dacă oferta unui bun are elasticitate unitară, iar prețul bunului scade cu 25%, atunci

a)

cantitatea oferită nu se modifică

b)

cantitatea oferită scade cu 25%

c)

cantitatea oferită crește cu 25%

d)

cantitatea oferită crește cu mai mult de 25%

143.

În condițiile creșterii prețului cu 35%, cantitatea cerută va scădea cu 20%. Cererea în funcție de preț va fi

a)

elastică

b)

inelastică

c)

perfect elastică

d)

perfect inelastică

144.

Funcția Ofertei unui bun este O=10+P. Dacă prețul crește de la 10 lei la 45 de lei atunci

a)

Keo/p=-0,5

b)

Keo/p=0,5

c)

Keo/p=5

d)

Keo/p nu se poate determina

145.

„Orice consumator este și un producător”

a)

ADEVĂRAT

b)

FALS

146.

„Criteriul pe baza căruia sunt decise alegerile cumpărătorului este raportul calitate/preț ”

a)

ADEVĂRAT

b)

FALS

147.

„Utilitatea marginală este maximă la prima doză consumată.”

a)

ADEVĂRAT

b)

FALS

148.

„Utilitatea totală este maximă la ultima doză consumată.”

a)

ADEVĂRAT

b)

FALS

149.

„Costul de oportunitate este egal cu cea mai valoroasă dintre renunțări.”

a)

ADEVĂRAT

b)

FALS

150.

„Mărimea unei plăceri descrește ducând chiar la neplăcere dacă consumul este continuu și neîntrerupt.”

a)

ADEVĂRAT

b)

FALS

151.

$\frac{Umg_A}{P_A}=\frac{Umg_B}{P_B}$

a)

ecuația de dezechilibru al consumatorului

b)

ecuația de dezechilibru al vânzătorului

c)

ecuația de echilibru al consumatorului

d)

ecuația de echilibru al vânzătorului

152.

Keo/p=

a)

$-\frac{\Delta\%Q}{\Delta\%P}$

b)

$\frac{\Delta\%Q}{\Delta\%P}$

c)

$\frac{\Delta\%Q}{\Delta\%V}$

d)

$-\frac{\Delta\%Q}{\Delta\%P}$

153.

În luna decembrie 2022, cantitatea cerută este de 910 buc., mai mare cu 30% față de noiembrie 2022, iar prețul scade la 7 lei, de la 10 lei în noiembrie. În aceste condiții, cererea pentru bunul economic respectiv este

a)

integral satisfăcută

b)

maximă

c)

de elasticitate unitară

d)

nulă

154.

La prețul de 150 lei, cantitatea oferită dintr-un bun este de 2.000 bucăți. O creștere cu 20% a cantității oferite, în condițiile unui coeficient de elasticitate al ofertei în funcție de preț egal cu 1, determină

a)

scăderea prețului cu 30 lei

b)

creșterea prețului cu 20%

c)

creșterea prețului cu 20 lei

d)

scăderea prețului cu 30%

evaluare economie

Total questions: 154

Worksheet time: 1hrs 18mins

Similar Resources on Wayground