wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

MN 5

Total questions: 87

Worksheet time: 44mins

Name
Class
Date
1.

Scara de pilot trebuie să fie instalată astfel ca pilotul să nu urce mai mult de

a)

8 m

b)

9 m

c)

10 m

d)

10 trepte

2.

Cand nava se afla in semicercul periculos vantul deriveaza nava catre :

a)

Partea din dreapta a traiectoriei ciclonului

b)

Partea din stanga a traiectoriei ciclonului

c)

Centrul ciclonului

d)

Semicercul manevrabil

3.

Cand o nava aflata in semicercul manevrabil poate părăsi mai repede zona de actiune a ciclonului ?

a)

Dupa formarea ciclonului, acesta fiind pe o traiectorie ascendenta

b)

Dupa ce ciclonul si-a schimbat traiectoria

c)

In cazul curbarii traiectoriei

d)

Cand nava are vantul din pupa

4.

Cand o nava aflata in semicercul manevrabil poate părăsi mai repede zona de actiune a ciclonului ?

a)

  Dupa formarea ciclonului, acesta fiind pe o traiectorie ascendenta

b)

Dupa ce ciclonul si-a schimbat traiectoria

c)

In cazul curbarii traiectoriei

d)

Cand nava are vantul din pupa

5.

Cand o nava nu are pavilionul tarii in care face escala cu ce pavilion de cod il inlocuieste?

a)

Litera "A"

b)

O combinatie de pavilioane reprezentand indicativul de apel al navei

c)

Pavilioanele "G" si "N" ridicate pe aceeasi verticala "G" sus

d)

Litera "H"

6.

Cand se stabileste relevmentul centrului ciclonului si semicerculin care se afla nava, in situatia cand nava se afla langa vortex :

a)

Vantul taie izobarele sub un unghi de 45 grade

b)

Vantul taie izobarele sub un unghi de 60 grade

c)

Vantul are o directie neregulata

d)

Vantul bate aproape paralel cu izobarele

7.

Cantitatea de marfa necesara a fi descarcata, pentru a aduce nava in stare de plutire se face dupa formula :

a)

P = 100 ?T*t 

b)

P = 12 ?T*t

c)

P = ?T*S

d)

Toate trei sunt corecte

8.

Care din regulile următoare privind marşul cu nava la remorcă NU este corectă?

a)

Se va evita pe cât posibil remorcajul pe lângă coastă, în special când vântul bate dinspre larg;

b)

Dacă remorcherul trebuie să întoarcă, nava remorcată trebuie să orienteze cârma în bordul întoarcerii pentru a slăbi parâma de remorcaj şi astfel a înlesni întoarcerea;

c)

Mărirea vitezei pe timpul marşului se va realiza din nod în nod;

d)

În zone cu curenţi puternici se va naviga, în limita posibilităţilor, perpendicular pe curent.

9.

Care din următoarele măsuri de siguranţă pe timpul remorcajului maritim NU este corectă?

a)

Aprinderea luminilor, ridicarea semnelor şi darea semnalelor de remorcaj, conform COLREG;

b)

  Nu se va recurge la variaţii mari ale vitezei de remorcaj;

c)

Schimbările de drum vor fi pe cât posibil limitate;

d)

Pe timpul remorcajului nu se va mai modifica lungimea parâmei de remorcaj.

10.

Care este cel mai important element de care trebuie sa se tina cont la dezesuarea navei ?

a)

  Valurile

b)

Lungimea lantului de ancora

c)

Natura fundului

d)

Ora mareei inalte

11.

Care sunt mijloacele cu care se pot transmite semnale morse luminoase de la nava?

a)

Proiector

b)

Lampa ALDIS

c)

Lampile fixe de la crucetele catargelor

d)

  Toate mijloacele de la a,b si c

12.

Care sunt procedeele de remorcaj?:

a)

În siaj, cuplat, mixt şi prin împingere;

b)

În siaj la ureche şi prin tragere;

c)

În siaj, cuplat, la ureche, prin împingere, la edec şi mixt;

d)

  În siaj, la ureche, prin împingere, la edec şi mixt.

13.

Ce este mai important in cazul unei esuari voluntare ?

a)

Salvarea navei

b)

Salvarea marfii

c)

Prevenirea poluarii

d)

Toate trei sunt corecte

14.

Ce lumini trebuie sa poarte o nava esuata noaptea

a)

O lumina rosie

b)

Trei lumini rosii pe verticala

c)

Doua lumini rosii, una la prova si alta la pupa

d)

Doua lumini rosii pe verticala si luminile de ancora

15.

Ce manevră se recomandă în cazul unei eşuări iminente pentru a reduce impactul cu fundul apei?

a)

Stoparea maşinii şi punerea cârmei într-un bord până la întoarcerea navei cu bordul spre locul de eşuare

b)

Stoparea maşinii şi punerea cârmei într-un bord, până la întoarcerea navei cu pupa spre locul de eşuare

c)

Deplasarea de greutăţi spre prova navei pentru protejarea cârmei şi a elicei

d)

Stopare maşinii şi punerea pe marş înapoi, cu scopul de a anula mişcarea de inerţie înainte a navei şi stoparea acesteia

16.

Ce se intelege prin "cadranul mai periculos" ?

a)

  Cadranul din partea stanga fata de traiectoria ciclonului

b)

Cadranul din partea dreapta fata de traiectoria ciclonului

c)

Cadranul in care depresiunea este in crestere

d)

Cadranul anterior al semicercului periculos

17.

Ce se urmăreşte atunci când se realizează a schiţă a sondajelor în jurul unei nave eşuate?

a)

Stabilirea naturii fundului, direcţia cea mai favorabilă pentru ieşire şi posibilităţile de lansare la apă a mijloacelor de salvare

b)

Stabilirea adâncimii apei, gradul de avariere a corpului navei, posibilităţi de folosire a ancorelor proprii

c)

Stabilirea naturii fundului, dacă elicea este liberă, direcţia cea mai convenabilă pentru ieşire, locul unde nava este în contact cu fundul apei

d)

  Stabilirea dacă se poate folosi elicea, locul unde nava este în contact cu fundul apei, modificarea asietei navei

18.

Ce semne trebuie sa poarte o nava esuata ziua ?

a)

O bula neagra

b)

Doua bule negre

c)

Un bicon

d)

Trei bule negre

19.

Ciclonii se nasc ca regula generala pe paralele de latitudine la :

a)

0 - 7 grade

b)

  0 - 10 grade

c)

7 - 15 grade

d)

15 - 20 grade

20.

Codul International de semnale se utilizeaza pentru:

a)

Comunicatii nava-nava

b)

Comunicatii nava-autoritati

c)

Comunicatii nava-echipe de salvare

d)

Legatura intre nave-puncte de supraveghere de coasta si ambarcatiunile de salvare in caz de pericol

21.

Coeficientul de tractiune/impingere, ale remorcherelor cu elice cu pas fix este :

a)

0,18 - 0,20 tone la fiecare unitate de putere

b)

0,15 - 0,17 tone la fiecare unitate de putere

c)

0,11 - 0,12 tone la fiecare unitate de putere

d)

0,12 - 0,14 tone la fiecare unitate de putere

22.

Concomitent cu lupta pentru menţinerea vitalităţii navei în situaţii de coliziune, se vor executa manevre pentru ca nava să fie menţinută într-o alură care să limiteze pătrunderea apei astfel:

a)

Închiderea tuturor porţilor etanşe şi orientarea navei cu viteza cea mai mare spre cel mai apropiat port sau loc de eşuare, pentru evitarea pericolului de răsturnare sau scufundare

b)

Stoparea maşinii şi menţinerea navei în derivă pentru a se limita astfel viteza de pătrundere a apei în interior

c)

Manevrarea navei pentru ca gaura de apă să fie menţinută sub vânt şi valuri, redresarea navei prin deplasare de greutăţi şi balastare/debalastare de tancuri de lichide, fără a pune în pericol stabilitatea navei, pentru ridicarea găurii de apă deasup

d)

  Manevrarea navei şi pregătirea mijloacelor şi a echipajului pentru abandon, conform rolului

23.

Conducerea navei în zona acoperită de o schemă de separare a traficului se face respectându-se următoarele reguli:

a)

Intrarea/ieşirea în scheme de separare se va face sub un unghi cât mai mare, pentru a scurta durata manevrei

b)

Navigaţia se desfăşoară în direcţia săgeţilor fluxului, intrare/ieşirea în culoar se face pe la capetele acestuia evitându-setraversarea şi ancorarea în interiorul acestora

c)

Traversarea schemelor de separare a traficului se va face sub un unghi cât mai ascuţit, pentru a se evita intersectările cu drumurile navelor aflate în marş în interiorul schemei

d)

Navigaţia se desfăşoară în direcţia săgeţilor fluxului, cu viteză minimă de guvernare şi cu atenţie sporită, pentru evitarea unor situaţii de foarte mare apropiere între navele aflate în trafic

24.

Conducerea navei prin zone înguste şi cu adâncimi mici se efectuează respectându-se următoarele măsuri de siguranţă a navigaţiei

a)

Evitarea tendinţei navei de a se îndrepta cu prova spre zonele cu adâncimi mici, datorită efectului de sucţiune;

b)

Se va circula cu viteză suficient de mare pentru a degaja cât mai repede zona respectivă de navigaţie 

c)

  Se utilizează hărţi la scară mare/planuri, iar trasarea drumului se face ţinând cont de giraţia navei 

d)

  Prin mărirea corespunzătoare a vitezei se vor forma valuri de însoţire ce vor determina modificarea asietei navei (apupare), ceea ce va determina creşterea calităţilor manevriere ale navei

25.

Cum trebuie sa actioneze un remorcher salvator pentru a usura scoaterea navei de pe uscat ?

a)

  Sa mentina dirctia remorcii in planul diametral al navei esuate

b)

Sa mentina directia remorcii perpendiculara pe coasta

c)

Sa execute manevra de tractionare cu storturi repetate

d)

Remorcand nava alternativ intr-un bord si in altul pentru a-I face loc sa se degajeze mai usor inapoi

26.

Cum trebuie voltata remorca la bordul navei esuate ?

a)

De vinciul de ancora

b)

De la centrul navei

c)

Pe mai multe perechi de babale intarite special pentru remorcaj

d)

Folosind o laba de gasca

27.

Daca nava se afla centrului ciclonului, este suficient :

a)

Sa marim viteza navei

b)

  Sa mentinem un drum cu vant de pupa

c)

Sa mentinem drumul si viteza

d)

Sa micsoram viteza pentru a lasa ciclonul sa se indeparteze

28.

Daca vantul isi mentine directia, marindu-si viteza, iar presiunea barometrica creste :

a)

Nava se afla in semicercul periculos

b)

Nava se afla in semicercul manevrabil

c)

Nava se afla pe traiectoria ciclonului dar inapoia centrului ciclonului si anume in semicercul sau posterior

d)

Nava se afla pe traiectoria ciclonului, dar inaintea centrului acestuia si anume in semicercul sau anterior

29.

Dacă: R1- tensiunea pe remorcă; Re- rezistenţa elicelor stopate de la nava remorcată; Ra- rezistenţa aerului pe care o întâmpină nava remorcată; tensiunea totală la care este supusă remorca (R) se poate calcula cu formula:

a)

R= R1+ Re+ Ra;

b)

R= R1- Re+ Ra;

c)

R= R1+ Re- Ra;

d)

R= R1- Re- Ra;

30.

Deplasarea maselor de aer intr-un ciclon tropical este caracterizata de :

a)

O miscare a giratiei vantuluio in spirale

b)

O miscare de "translatie" a sistemului depresionar

c)

O miscare a giratiei vantu;lui cu viteze din ce in ce mai mari pe masura ce se apropie spre ochiul ciclonului

d)

Toate trei

31.

Elementul principal de scoatere a navei de pe uscat il constituie :

a)

Vremea

b)

Natura fundului

c)

Cantitatea de marfa la bord

d)

Viteza de deplasare a navei

32.

Este corecta legarea la ureche ( prova si pupa) a unui remorcher la o nava esuata ca jetul curentului de apa respins de elicele remorcherului sa spele solul de langa bordul navei esuate ?

a)

Da

b)

Nu

c)

Nu, pentru ca pericliteaza stabilitatea navei

d)

Nu pentru ca nava se poate rasturna

33.

Esuarea voluntara a navei se face :

a)

Nava se lasa in voia valurilor

b)

  Cu o viteza suficienta guvernarii navei

c)

Cu nava stopata

d)

Cu viteza mare pentru a preintampina scufundarea navei

34.

Esuarea voluntara a navei trebuie sa se faca pe un teren :

a)

Stancos

b)

Argilos

c)

Nisipos

d)

Malos

35.

Fenomene meteorologice tipice, care preced aparitia ciclonului sunt :

a)

Cresterea temperaturii aerului, cresterea presiunii, intretinerea brizelor si musonilor, aparitia norilor Cumulus

b)

Aparitia pescarusilor, cresterea presiunii, valuri mari

c)

Variatia anormala a presiunii, aparitia hulei, schimbarea directiei vantului, aparitia norilor Cirrus, incetarea brizelor

d)

Valuri de furtuna, cresterea presiunii, aparitia norilor Stratus, mentinerea directiei vantului

36.

În caz de coliziune a unei nave, primele măsuri care se vor lua la bord sunt:

a)

Transmiterea mesajului de pericol şi evitarea de a se mai face manevre cu navele, dacă acestea sunt blocate una în cealaltă

b)

Determinarea pericolului de explozie sau de incendiu, închiderea tuturor porţilor etanşe, inspectarea compartimentelor de sub linia de plutire pentru depistarea eventualelor fisuri sau găuri de apă

c)

Transmiterea mesajelor de ajutor de la caz la caz şi pregătirea echipajului pentru abandonarea navei

d)

Închiderea tuturor porţilor etanşe de sub punte şi orientarea navei cu viteza cea mai mare spre cel mai apropiat port sau loc de eşuare, pentru evitarea pericolului de răsturnare sau scufundare

37.

In cazul in care nava este in pericol iminent de scufundare, comandantul navei va alege pentru esuare un teren :

a)

Cu coeficient mare de frecare

b)

Cu coeficient mic de frecare

c)

Cu coeficient mediu de frecare

d)

Cel mai apropiat cu coeficient de frecare cat mai mic

38.

In cazul in care se cunoste directia de deplasare a ciclonului tropical, semicercul manevrabil va fi determinat :

a)

  Stand cu fata catre centrul ciclonului

b)

Stand cu fata in vant

c)

  Stand cu fata in directia de deplasare a depresiunii tropicale

d)

Stand cu spatele catre centrul ciclonului

39.

In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta trebuie sa mentina :

a)

O alura cu vantul din Pp Bd

b)

  O alura cu vantul din Pv Bb

c)

  O alura cu vantul din Pp Tb

d)

O alura cu vantul din Pv Tb

40.

In emisfera nordica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie sa mentina :

a)

Vantul din pupa Tb

b)

Vantul din pupa Bb

c)

O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Tb intre 10 - 45 grade

d)

O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Bb intre 15 - 25 grade

41.

In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul manevrabil, aceasta trebuie sa mentina :

a)

O alura cu vantul din Pp Bd

b)

O alura cu vantul din Pv Bb

c)

  O alura cu vantul din Pp Tb

d)

O alura cu vantul din Pv Tb

42.

In emisfera sudica, cand nava se afla in semicercul periculos, aceasta trebuie sa mentina :

a)

O alura de capa preventiva, cu vantul din Pp Bb intre 1-2 carturi

b)

O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Bb intre 10 - 45 grade

c)

O alura de capa preventiva, cu vantul din Pv Tb intre 15 - 25 grade

d)

Vantul din pupa

43.

În general coliziunea produce avarii la corpul navei care generează de cele mai multa ori găuri de apă. Apa îmbarcată prin acestea poate provoca următoarele situaţii la bord, care va afecta stabilitatea navei:

a)

Înclinarea, apuparea sau aprovarea navei

b)

Creşterea uniformă a pescajului navei

c)

Deteriorarea calităţii mărfurilor din magaziie

d)

Dezafectarea compartimentelor inundate, de sub punte

44.

În timpul navigaţiei prin zone cu adâncimi mici

a)

Nava formează valuri mari numai la prova, proporţional cu viteza navei, mărind rezistenţa la înaintare cu 50%

b)

Nava formează valuri mari la prova şi la pupa, proporţional cu viteza navei, mărind rezistenţa la înaintare cu 25 – 30%

c)

Nava formează valuri mari numai la pupa, care vor reduce înaintarea, proporţional cu viteza navei

d)

Valurile mari formate, ajută înaintarea navei, mărind viteza cu 25 – 30%

45.

În timpul navigaţiei prin zone cu adâncimi mici se va ţine cont de faptul că:

a)

  Efectul cârmei este mai mic, nava guvernează mai greu, iar viteza se reduce cu 20 – 25%

b)

Efectul cârmei este mai mare, nava guvernează bine

c)

La apariţia unei diferenţe mari de adâncime, nava va abate brusc cu prova spre adâncimea mai mică

d)

Zonele de navigaţie cu adâncimi mici nu sunt considerate dificile pentru manevra navei

46.

Inainte de esuarea voluntara a navei pescajul trebuie :

a)

Mentinut

b)

Crescut

c)

Micsorat

d)

Nu are importanta

47.

Inaintea inceperii operatiunii de dezesuare pescajul navei trebuie :

a)

Mentinut

b)

Crescut

c)

Micsorat

d)

  Nu are importanta

48.

Între două traverse ale scării de pilot nu trebuie să fie mai mult de:

a)

  7 trepte

b)

9 trepte

c)

10 trepte

d)

Nu are importanţă

49.

La ce distanta trebuie voltat remorcherul salvator fata de nava esuata ?

a)

Cat mai aproape posibil

b)

La o distanta suficienta care sa-I permita remorcherului sa-si foloseasca puterea maxima de tractiune

c)

La circa 25 - 50 metri

d)

La circa 50 - 75 metri

50.

La dezesuarea navei cu mijloacele bordului, masina si carma se folosesc :

a)

Toata masina inapoi, carma mijloc

b)

Toata masina inapoi, carma banda drepta

c)

Toata masina inapoi, carma banda stanga

d)

Alternativ masina inainte si inapoi si carma intr-un bord si altul

51.

La esuarea voluntara a navei ancorele se fundarisesc :

a)

Dupa atingerea fundului

b)

Cand masina este incet inapoi

c)

Cu circa 200 - 250 m inainte de atingerea fundului

d)

Dupa esuarea navei

52.

La manevra navei pe vreme rea se va:

a)

Determina forma şi aspectul valurilor din raionul de navigaţie, pentru a deduce oscilaţiile periculoase ale navei

b)

Analiza forţa de izbire a valurilor, alura corectă faţă de val şi consecinţele asupra rezistenţei navei

c)

Asigura un bord liber minim necesar, pentru a reduce astfel suprafaţa velică

d)

Umple toate tancurile de apă şi balast, pentru a avea un centru de greutate cât mai coborât

53.

La navigaţia în zone înguste, trebuie:

a)

Distanţa la travers între navele care se depăşesc, să nu fie mai mică de 3 lăţimi ale navei care depăşeşte, pentru evitarea efectului de sucţiune

b)

Să circule cu viteză sporită, pentru a nu incomoda celelalte nave 

c)

Să circule pe centrul şenalului pentru a evita eşuarea

d)

Să navige la cel mult 2 lăţimi de navă, de marginea dreapta a şenalului, pentru a evita efectul de sucţiune

54.

La navigaţia prin scheme de separare a traficului, navele trebuie să manevreze astfel:

a)

Să se circule cât mai aproape de linia sau zona de separare a traficului 

b)

Să se intre în schema de separare pe cât posibil pe un drum perpendicular pe direcţia generală de deplasare

c)

Să se navige cu viteză cât mai mare, pentru a parcurge cât mai repede zona respectivă, evitând astfel aglomerările

d)

Navele care se deplasează de-a lungul căii de navigaţie, trebuie să navige în dreapta liniei, zonei de separaţie sau faţă de punctul de convergenţă

55.

Lungimea parâmei de remorcaj în porturi trebuie să fie:

a)

În funcţie de lungimea de undă a valului;

b)

Cât mai mică, cu lungimi de 25 – 50 m;

c)

În funcţie de starea vremii, perioada valului şi tonajul navei remorcate;

d)

Cât mai lungă şi grea.

56.

Manevra de apropiere de nava ce urmează a fi remorcată în siaj, trebuie să se facă:

a)

  Pe un drum paralel cu nava remorcată şi la o distanţă de 5- 10 m;

b)

  Pe acelaşi drum cu nava remorcată, la 10- 20 m, în prova acesteia;

c)

  Pe un drum paralel cu nava remorcată la o distanţă de 20- 30 m, prin bordul din vânt;

d)

  Pe un drum paralel cu nava remorcată la o distanţă de 20 -30m, prin bordul de sub vânt.

57.

Manevra navei cu incendiu la bord presupune executarea următoarelor activităţi:

a)

Orientarea navei astfel încât flăcările incendiului şi fumul să fie aduse sub vânt, fără a pune în pericol bărcile de salvare şi plutele de salvare

b)

Orientarea navei cu pupa în vânt astfel ca flăcările şi fumul să nu afecteze prea mult zona pupa unde se află suprastructura

c)

Transmiterea mesajului de ajutor de la caz la caz şi pregătirea echipajului pentru abandonarea navei

d)

Concomitent cu lupta de localizare şi stingere a incendiului nava va fi manevrată pentru a se putea asigura un bord sub vânt în vederea lansării la apă a mijloacelor de salvare colective, în caz de nevoie

58.

Manevra navei la ambarcarea /debarcarea pilotului pe timp de noapte, presupune executarea următoarelor activităţi:

a)

Se va aduce în bordul de sub vânt o vestă de salvare pentru pilot

b)

Se aprind luminile de marş sau de ancoră, conform Colreg

c)

Se iau măsuri de iluminare a bordului de acostare, de primire a pilotului, se pregăteşte scara de pilot

d)

Se completează documentul pentru plata activităţii de pilotaj

59.

Manevra pilotinei de apropiere de navă se execută

a)

În sensul curentului şi pe direcţia vântului sub un unghi cât mai ascuţit

b)

Nu are importanţă, dar se va executa cu atenţie pentru evitarea coliziunii

c)

Sub un unghi ascuţit şi mereu în bordul de sub vânt şi curent

d)

Conform indicaţiilor comandantului navei

60.

Mentinand nava stopata, vantul isi pastreaza directia, insa isi mareste viteza, barometrul indica o scadere a presiunii :

a)

Nava se afla in semicercul manevrabil

b)

  Nava se afla in semicercul periculos

c)

Nava se afla pe traiectoria ciclonului sau in imediata apropiere a acestuia si anume in semicercul sau posterior

d)

Nava se afla pe traiectoria ciclonului sau in imediata apropiere a acestuia si anume in semicercul sau anterior

61.

O nava se considera esuata atunci cand exista :

a)

  Atingerea fundului in mars

b)

Atingerea repetata a unor bancuri

c)

O scurta intarziere a navei cauzata de atingerea fundului

d)

Imobilizarea navei datorita esuarii accidentale sau voluntare

62.

O nava suprinsa de ciclon in emisfera nordica se afla in semicercul periculos :

a)

Cand nava tine o capa preventiva, iar vantul gireaza in sens retrograd

b)

Cand nava tine o "capa preventiva", iar vantul gireaza in sens direct

c)

Cand vantul vine din pupa navei

d)

Cand vantul taie izobarele sub un unghi de 45 grade

63.

O nava suprinsa de ciclon in emisfera sudica se afla in semicercul manevrabil :

a)

  Cand vantul bate din Pv Tb

b)

Cand vantul bate din Pv Bd

c)

Cand vantul gireaza in sens direct

d)

Cand vantul gireaza in sens retrograd

64.

Patrula Internaţională a Gheţarilor detectează gheţurile şi emite avize pentru navigatori, unde se transmit următoarele date:

a)

  Coordonatele punctelor ce delimitează zonele de pericol, sau coordonatele gheţurilor, informaţii despre gheţarii din zonă

b)

Drumurile recomandate pentru navele aflate în zona supravegheată

c)

Drumurile probabile de derivă a gheţurilor din zona supravegheată

d)

Numărul navelor aflate în trafic prin zona supravegheată

65.

Pe timpul manevrei navei prin zone cu gheţuri, la intrarea dintr-o zonă liberă într-o zonă cu sloiuri, se va ţine cont de următoarele aspecte:

a)

Se va intra cu viteză suficient de mare care să permită spargerea gheţii şi învingerea rezistenţei opusă la înaintare de sloiurile plutitoare

b)

Se va înainta cu minimum de viteză pentru evitarea şocurilor puternice suferite de corpul navei, manevrând cu unghiuri mari de cârmă pentru ocolirea sloiurilor de gheaţă (gheţurile având partea imersată mult mai mare decât cea emersată, 1/9)

c)

Înainte de contactul cu gheaţa se va stopa de fiecare dată maşina, astfel ca impactul cu gheaţa să se facă numai din inerţie şi aceasta destul de redusă

d)

Se va reduce mult viteza pentru ca la contactul cu gheaţa să nu aibă de suferit corpul navei, iar cârma va fi manevrată cu unghiuri mici şi numai la marş înainte

66.

Pe timpul marşului la remorcă se vor executa următoarele activităţi:

a)

Supravegherea permanentă a remorcii şi respectarea vitezei de remorcaj;

b)

  Calculul rezistenţei la rupere, a diametrului şi lungimii remorcii;

c)

Calculul rezistenţei navei remorcate (RNR) şi a tensiunii totale la care este supusă remorca;

d)

  Întinderea permanentă a remorcii, pentru a se evita ruperea acesteia.

67.

Pe timpul remorcajului schimbările de drum:

a)

Se fac progresiv pentru evitarea ruperii remorcii;

b)

Nu trebuie să fie mai mari de 5 – 8 puncte la cârmă;

c)

Se fac astfel încât remorca să aibă aceeaşi tensiune ca şi pe drum;

d)

Se fac după ce viteza navei remorcate s-a reglat să fie mai mică cu aproximativ 2 Nd decât viteza remorcherului, pentru a menţine permanent remorca întinsă

68.

Pe timpul remorcajului, lungimea remorcii trebuie să fie egală cu:

a)

Jumătate din lungimea de undă a valului;

b)

Lungimea de undă a valului sau cu un multiplu al acestei mărimi;

c)

  Lungimea valului;

d)

multiplu de lungime a valului.

69.

Pentru a se evita situaţiile periculoase, atunci când nava manevrează cu valul şi vântul din pupa, pentru a întoarce la drum opus, se procedează astfel

a)

Se micşorează viteza navei înainte de începerea giraţiei (deoarece înclinarea navei datorată întoarcerii se va însuma cu înclinarea produsă de vânt şi valuri, ceea ce poate duce la răsturnarea navei), apoi se măreşte viteza navei pentru a se depăşi poziţia între valuri

b)

Se măreşte viteza pe cât posibil, pentru a o depăşi pe aceea a valului, evitându-se astfel intrarea în sincronism

c)

Se măreşte viteza pe cât posibil, pentru a trece cât mai repede prin poziţia cu valul din travers, după care se începe giraţia

d)

Indiferent de viteza navei, giraţia navei trebuie făcută cu atenţie, sau dacă nu se poate, mai bine se renunţă pentru a se evita crearea unei situaţii de pericol

70.

Pentru a se evita situaţiile periculoase, atunci când nava trebuie să întoarcă la drum opus în vânt şi val, manevra se execută astfel

a)

Se reduce viteza pe cât posibil, după care se începe giraţia

b)

  Se măreşte viteza pe cât posibil ( pentru a trece cât mai repede prin poziţia cu valul din travers), după care se începe giraţia

c)

  Se măreşte viteza pe cât posibil, schimbarea de drum făcându-se cu cârma banda, pentru evitarea intrării navei în sincronism

d)

Schimbarea de drum se va face cu unghi mare de cârmă, indiferent de viteza navei, giraţia făcându-se cu atenţie

71.

Pentru executarea navigaţiei în siguranţă pe vreme rea vor fi luaţi în considerare următorii factori

a)

Analiza forţei şi direcţiei vântului, a alurilor corecte, în funcţie de suprafaţa velică şi comportarea navei

b)

Verificarea instalaţiilor de ancorare şi remorcare, pentru utilizarea lor în situaţii neprevăzute

c)

Analiza posibilităţilor de utilizare a mijloacelor colective de salvare în situaţii neprevăzute

d)

Analiza condiţiilor de navigaţie pe vreme rea, ţinându-se cont de vânt

72.

Pentru manevrele de remorcaj portuar, numărul de remorchere se stabileşte astfel:

a)

De comandantul navei prin pilot, în funcţie de tipul manevrei;

b)

De pilot, în funcţie de mărimea şi pescajul navei remorcate;

c)

De comandantul navei prin pilot, în funcţie de condiţiile meteo şi de mărimea navei;

d)

De comandantul navei, în funcţie de condiţiile meteo şi de mijloacele de propulsie ale navei remorcate.

73.

Pescajele unei nave esuate cu prova pe mal trebuie inaintea inceperii operatiunii de dezesuare :

a)

  Sa creasca la prova si sa se micsoreze la pupa

b)

Sa creasca la pupa si sa se micsoreze la prova

c)

Sa creasca foarte mult la prova si sa se mentina la pupa

d)

Sa se mentina la prova si sa creasca la pupa

74.

Ruperea unei parâme de remorcaj pe timpul marşului de lungă durată se produce datorită faptului că:

a)

  Nu s-a folosit o parâmă de remorcaj rezistentă, lungă, grea şi suficient de elastică;

b)

S-a folosit o parâmă de remorcaj vegetală sau sintetică în loc de o parâmă metalică;

c)

În calculul rezistenţei la rupere nu s-a ţinut cont de diametrul parâmei şi de lungimea remorcii;

d)

Nu s-a folosit o parâmă de remorcaj suficient de rezistentă.

75.

Semicercul periculos se situeaza, in raport cu directia de deplasare a depresiunii tropicale, in emisfera nordica :

a)

In partea dreapta

b)

In partea stanga

c)

In spatele directiei de deplasare a depresiunii

d)

Pe directia deplasarii depresiunii

76.

Semicercul periculos se situeaza, in raport cu directia de deplasare a depresiunii tropicale, in emisfera sudica :

a)

  In partea dreapta

b)

In partea stanga

c)

In SE fata de traiectorie

d)

Pe directia deplasarii depresiunii

77.

Semnificatia pavilionului "A" din Codul International este

a)

  Am scafandru la apa, navigati cu precautiune si reduceti viteza in apropiere

b)

  Adunarea echipajului la bord

c)

Nava in carantina sanitara

d)

Nava stanjenita de pescaj

78.

Semnificatia pavilionului "B" din Codul International este:

a)

Am scafandru la apa

b)

Pescuiesc cu plase / carlige laterale

c)

Am persoane bolnave la bord

d)

Ambarc, debarc, transport marfuri periculoase bunkerez sau transfer bunker la/ de la alta nava

79.

Semnificatia pavilionului "G" din Codul International este:

a)

Am marfuri periculoase la bord

b)

Nava cu capacitate de manevra redusa

c)

Nava gata de a parasi portul

d)

Am nevoie de pilot

80.

Semnificatia pavilionului "H" din Codul International este:

a)

Am nevoie de pilot

b)

Astept instructiuni de debarcare

c)

Cer libera practica

d)

Am pilot la bord

81.

Semnificatia pavilionului "O" din Codul International este:

a)

Ambarc, debarc, transport marfuri periculoase

b)

Ocoliti-ma sunt esuat pe un banc

c)

Suntem pregatiti pentru interventie

d)

Om la apa, feriti zona de recuperare

82.

Semnificatia pavilionului "P" din Codul International este:

a)

Adunarea echipajului la bord, nava gata de plecare

b)

Pescuim, nu deranjati

c)

Executam lucrari la elica

d)

Pituram corpul navei, tineti-va la distanta

83.

Semnificatia pavilionului "Q" din Codul International este:

a)

Cer libera practica sanitara

b)

Cer pilot

c)

Prezenta echipajului la bord

d)

Cer urgent ajutor medical

84.

Tangajul navei depinde de raportul dintre lungimea navei (L) şi lungimea de undă a valului (?), situaţia cea mai nefavorabilă fiind atunci când:

a)

L >?, nava calcă pe mai multe valuri în acelaşi timp

b)

L < ?, nava urcă şi coboară pe coama valului – tangaj foarte pronunţat

c)

L = ?, nava se poate afla când cu prova şi pupa pe câte un val, când cu centrul pe coama valului iar prova şi pupa suspendate

d)

  Indiferent de raportul dintre L şi ?, tangajul cel mai periculos este cu valul din prova, deoarece nava primeşte lovituri puternice din prova şi ambarcă multă apă pe punte

85.

Un semnal format din 7 sunete scurte transmis prin soneriile de alarma ale navei inseamna:

a)

Abandonarea navei

b)

Incendiu la bord

c)

Adunarea echipajului in salon pentru comunicari

d)

Pasagerii sa se prezinte la controlul autoritatilor

86.

Următoarele activităţi sunt obligatorii pentru executarea manevrei de ambarcare/debarcare pilot:

a)

Se menţine nava din cârmă şi maşini cu prova în vânt pentru a uşura manevra de acostare a pilotinei

b)

Se instalează un observator instruit pe puntea etalon pentru dirijarea pilotinei

c)

Se aduce registrul de schelă în zona ambarcării/debarcării pilotului la bord

d)

Se stabileşte bordul de sub vânt şi curent pentru acostarea pilotinei, se pregătesc baloane de acostare şi parâmele de legătură ce trebuie date la pilotină

87.

Viteza vantului este de regula mai mare in :

a)

Semicercul manevrabil

b)

Semicercul periculos

c)

Centrul ciclonului

d)

In urma ciclonului