Font size
WorksheetsUnirea Moldovei cu Țara Românească
Total questions: 22
Worksheet time: 12mins
În jurul anului 1849 Moldova era un stat sub protecția Imperiului Rus, iar Țara Românească se afla sub suzeranitatea Imperiului Otoman.
adevărat
fals
Imperiul Otoman avea drepturi asupra Țării Românești, deoarece aceasta nu avea autonomie deplină?
adevărat
fals
Între anii 1853 și 1856 a avut loc Războiul Crimeii între Imperiul Rus, pe de-o parte și Imperiul Otoman și aliații săi (Regatul Marii Britanii, Regatul Sardiniei și Imperiul Francez) de cealaltă parte?
adevărat
fals
Imperiul Rus a pierdut războiul Crimeii, în urma căruia s-a organizat Conferința de pace de la Paris, în martie 1856. La această conferință s-a hotărât ca principatele române să rămână sub suzeranitate otomană, dar sub protecția marilor puteri europene.
adevărat
fals
În fiecare principat s-au organizat adunări sau divanuri ad-hoc, adică adunări consultative, pentru a stabili cum se va realiza unirea.
adevărat
fals
Ce ai aflat despre adunările ad-hoc?
Au verificat voturile celor implicați.
Au participat reprezentanți ai țăranilor, boierilor și intelectualilor din cele două principate.
Au editat viitoarele legi ale țării.
Au fost organizate în luna octombrie a anului 1857 în Moldova și în Țara Românească.
Ce s-a stabilit în cadrul adunărilor ad-hoc?
Țara Românească și Moldova să se unească într-un singur stat cu numele de România, sub conducerea unui domnitor român.
Țara Românească și Moldova să se unească într-un singur stat cu numele de România, sub conducerea unui prinț străin.
Țara Românească și Moldova să nu se unească într-un singur stat.
Țara Românească și Moldova să se unească într-un singur stat cu numele de Dacia, sub conducerea unui domnitor moldovean.
Deciziile adunării ad-hoc au fost prezentate la Paris, unde, în 1858 a fost semnată Convenția de la Paris.
Câți domnitori, câte capitale, guverne și adunări legislative erau prevăzute în Convenție?
Doi domnitori și câte două capitale, guverne și adunări legislative.
Nici unul, nici una.
Câte trei din fiecare.
Doar un domnitor și câte o capitală, un guvern și o adunare legislativă.
În data de 5 ianuarie 1859 la ...... a fost ales domn al ..... A. I. Cuza . În data de 24 ianuarie 1850 la.....a fost ales domn al .... tot A. I. Cuza.
București - Moldovei
Iași - Țării Românești
București - Țării Românești
Iași - Moldovei
Iași - Moldovei
București - Țării Românești
Unde a fost stabilită capitala Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești?Răspunde cu un singur cuvânt.
(a)
Imaginea reprezintă ...
Un timbru poștal
Drapelul militar din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza
O pictură
Stema noului stat
În ce an a fost numit un guvern unic și o adunare legislativă unică?
1859
1860
1862
1866
Scrie A în dreptul afirmațiilor adevărate și F (fals) în dreptul celor pe care le consideri greșite.
1.Prin dubla alegere a lui Cuza s-a realizat unirea celor două principate, fără a încălca prevederile Convenției de la Paris.
2.Recunoașterea oficială a Unirii nu a venit imediat, ci câțiva ani mai târziu.
3.Capitala noului stat, Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, a fost stabilită la Iași.
4.În timpul domniei lui Cuza Principatele Unite s-au dezvoltat sub numeroase aspecte.
5.În anii aceia puteau alege sau vota doar marii boieri și reprezentanții bisericii, iar micii boieri și țăranii participau la alegeri prin delegați.
A, A, F, A, A
F, A, F, A, A
A, F, A, A, F
F, F, A, F, A
Adunările ad-hoc au avut loc în
1858
martie 1856
octombrie 1857
1859
Conferința de pace de la Paris a avut loc în
1858
martie 1856
octombrie 1857
1859
Organizarea alegerilor în cele două principate a avut loc în
1858
martie 1856
octombrie 1857
1859
Convenția de la Paris s-a desfășurat în
1859
octombrie 1857
1858
martie 1856
După Războiul Crimeii, locuitorii Moldovei și ai Țării Românești au văzut ocazia perfectă pentru înfăptuirea
(a)
După organizarea unor (a) ad-hoc, cu rol consultativ, s-a hotărât unirea celor două principate, sub conducerea unui prinț străin.
Puterile (a) au fost de acord cu o unire parțială.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza din 5 și 24 ianuarie (a) a reprezentat primul pas spre
unirea completă a principatelor într-un stat cu numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, cu (a) la București.
