WorksheetsLaw1
Total questions: 20
Worksheet time: 12mins
Reprezintă semn invariabil al subiectului infracțiunii:
responsabilitatea
vârsta tragerii la răspundere penală
responsabilitatea redusă.
Se consideră că o persoană atinge o vârstă anumită
în ultima zi a anului respectiv
în ziua zilei de naștere
în ziua ulterioară zilei de naştere
Încrederea exagerată comportă unele similitudini cu intenţia indirectă
după factorul volitiv
după factorul intelectiv
atât după factorul volitiv, cât şi după factorul intelectiv
Intenţia indirectă se caracterizează prin faptul că făptuitorul
îşi dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, prevede urmările prejudiciabile şi admite în mod conştient survenirea acestor urmări
îşi dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, prevede urmările prejudiciabile şi dorește survenirea acestor urmări
îşi dă seama de caracterul prejudiciabil al acţiunii sau inacţiunii sale, prevede urmările prejudiciabile, însă consideră în mod uşuratic că ele vor putea fi evitate
Infracţiunile săvârşite cu două forme de vinovăţie se caracterizează prin:
îmbinarea a două forme diferite de vinovăţie: intenţia şi imprudenţa
îmbinarea intenţiei directe cu cea indirectă
îmbinarea neglijenţei penale cu încrederea exagerată
Iresponsabilitatea făptuitorului înlătură:
stabilirea pedepsei
răspunderea penală
sancţiunea închisorii
Semnul pozitiv al elementului intelectiv al neglijenței îl reprezintă neînțelegerea caracterului prejudiciabil al faptei și prevederea posibilității survenirii urmărilor ei?
Adevărat
Fals
Depinde ce au răspuns colegii
După caracterul orientării (gradul determinării) poate fi:
Determinată, nedeterminată, alternativă
spontană, nedeterminată, simplă
determinată, nedeterminată, afectivă
Elementul volitiv al intenției indirecte este caracterizat prin faptul că persoana ocupă o poziție pasivă și conștient admite survenirea urmărilor
Adevărat
Fals
Nu știu
Intenția determinată reprezintă momentul când infractorul admite survenirea oricăror urmări prejudiciabile ale faptei sale, fără a-și imagina manifestarea lor concretă.
Fals
Adevărat
Posibil
Nu știu
Spre deosebire de vinovăţie, motivul
şi scopul infracţiunii reprezintă semne principale ale laturii subiective a componenţei infracţiunii
Adevărat
Fals
După factorul intelectiv, încrederea exagerată are unele similitudini cu intenţia indirectă, deoarece în ambele cazuri făptuitorul conştientizează că încalcă
anumite interdicţii legale şi prevede posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile
Fals
Adevărat
Nu știu
Două forme de vinovăţie pot exista concomitent doar în cazul componenţelor calificate de infracţiune: atunci când făptuitorul, săvârşind cu intenţie o faptă
prevăzută de legea penală, produce din imprudenţă un rezultat mai grav sau un rezultat în plus faţă de acela prevăzut şi urmărit sau acceptat
Adevărat
Fals
Adevărat, cu unele excepții
Fals, cu unele excepții
Infracţiunile săvîrşite cu două forme de vinovăţie se caracterizează prin următoarele trăsături
îmbinarea a două forme diferite de vinovăţie: intenţia şi imprudenţa (îmbinarea intenţiei directe cu cea indirectă sau a neglijenţei cu încrederea exagerată nu
constituie două forme de vinovăţie)
atitudinea directă se referă doar la urmările calificate
formele de vinovăţie privesc aceleași semne ale laturii obiective
Dacă în urma provocării vătămării grave a integrităţii
corporale sau a sănătăţii a survenit decesul victimei, urmare ce era cuprinsă de intenţia făptuitorului, vom fi îm prezența:
omor intenţionat
infracțiunea săvârșită cu două forme de vinovăție
Pentru a produce efecte de înlăturare a
caracterului penal al faptei, cazul fortuit trebuie să se întemeieze pe anumite condiţii absolut necesare:
acţiunea sau inacţiunea care a determinat urmarea neprevăzută trebuie să fie o faptă incriminată de legea penală
acţiunea sau inacţiunea unei persoane să fi produs o urmare prejudiciabilă datorită unor împrejurări subiective, neprevăzute de conştiinţa şi voinţa acelei
persoane
Motivul:
imboldul exterior
dirijează voința în momentul săvârșirii
Scopul:
obiectivul propus și reprezentat de făptuitor
finalitatea urmărită prin abținerea de la săvârșirea infracțiunii
La unele infracţiuni, scopul constituie numai un element circumstanţial, caracteristic unei variante agravante a infracţiunii
Adevărat
Fals
Posibil
Întreabă colegii
Motivul infracţiunii poate fi prevăzut de lege ca circumstanţă agravantă sau atenuantă generală, care serveşte la individualizarea răspunderii şi pedepsei
penale
Nu susțin
Susțin ideea dată
