wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

Total questions: 50

Worksheet time: 25mins

Name
Class
Date
1.

1. Se consideră, ca existente, următoarele două tabele:

STUDENTI(CodStud, NumeStud, Facultate, LoculNasterii)

PROFESORI(CodProf, NumeProf, Catedra, GradDidactic, LoculNasterii)

Care dintre următoarele variante de interogare SQL va returna studenții si profesorii din provincie?

a)

A. SELECT CodStud, NumeStud, LoculNasterii, CodProf, NumeProf, LoculNasterii FROM STUDENTI, PROFESORI WHERE LoculNasterii<>”Bucureşti” ;

b)

B. SELECT CodStud, NumeStud, LoculNasterii, CodProf, NumeProf, LoculNasterii FROM STUDENTI, PROFESORI WHERE LoculNasterii = ”Provincie”

c)

C. SELECT CodStud, NumeStud, LoculNasterii FROM STUDENTI WHERE LoculNasterii = ”Provincie” UNION SELECT CodProf, NumeStud, LoculNasterii FROM PROFESORI WHERE LoculNasterii = ”Provincie”

d)

D. SELECT CodStud, NumeStud, LoculNasterii FROM STUDENTI WHERE LoculNasterii<>”Bucureşti” UNION SELECT CodProf, NumeProf, LoculNasterii FROM PROFESORI WHERE LoculNasterii <>”Bucureşti”

2.

2. Se consideră tabela:

CHITANTE (NrChitanta, Suma, DataChitanta, NrGhiseu )

Care dintre următoarele interogări SQL are ca efect afișarea zilelor în care s-au emis mai mult de 2 chitanțe ?

a)

A. SELECT NrChitanta, Suma, DataChitanta FROM CHITANTE WHERE

COUNT(NrChitanta) > 2;

b)

B. SELECT NrChitanta, Suma, DataChitanta FROM CHITANTE HAVING

COUNT(NrChitanta) > 2;

c)

C. SELECT CHITANTE.DataChitanta FROM CHITANTE GROUP BY DataChitanta HAVING

COUNT(NrChitanta) > 2;

d)

D. SELECT COUNT(DataChitanta), COUNT(NrChitanta) FROM CHITANTE WHERE DataChitanta IS Unique ;

3.

3. Se consideră tabela:

ANGAJATI (CodAngajat, Nume, DataAngajare, Compartiment, Profesia, Salariu)

Care dintre următoarele interogări SQL permite afișarea numărului de salariați pentru fiecare compartiment care începe cu litera ”A” ?

a)

A. SELECT CodAngajat, Nume, Compartiment FROM ANGAJATI WHERE Nume like A*;

b)

B. SELECT COUNT(CodAngajat) AS Număr, Nume, Compartiment FROM ANGAJATI WHERE Nume like ”A*” GROUP BY Compartiment;

c)

C. SELECT CodAngajat, Nume, Compartiment FROM ANGAJATI WHERE Compartiment like A*;

d)

D. SELECT COUNT(CodAngajat) AS Număr, Compartiment FROM ANGAJATI WHERE Compartiment like ”A*” GROUP BY Compartiment. ;

4.

4. Se consideră următoarele două tabele relaționate:

CLIENTI (CodCL, Nume, Oraș, Adresa, Telefon, ContBancar)

FACTURI (NrFactura, DataFact, Valoare, CodCL)

Care dintre următoarele interogări SQL permite afișarea numelor clienților pentru care NU au fost emise facturi în data de 1 mai 2021 ?

a)

A. SELECT Facturi.DataFact, Clienti.Nume FROM Facturi LEFT JOIN Clienti ON Facturi.CodCL = Clienti.CodCL WHERE Facturi.DataFact = {^2021/05/01} GROUP BY Facturi.DataFact HAVING COUNT(Clienti.Nume) = 0;

b)

B. SELECT Facturi.DataFact, Clienti.Nume FROM Clienti INNER JOIN Facturi ON Clienti.CodCL = Facturi.CodCL WHERE Facturi.DataFact = {^2021/05/01} GROUP BY Facturi.DataFact HAVING COUNT(Facturi.NrFactura) = 0;

c)

C. SELECT Facturi.CodCL, Clienti.Nume FROM Clienti INNER JOIN Facturi ON Facturi.CodCL = Clienti.CodCL WHERE Facturi.DataFact NOT IN ({^2021/05/01}) AND Facturi.NrFactura IS NULL;

d)

D. SELECT Nume FROM Clienti WHERE Clienti.CodCL NOT IN (SELECT CodCL FROM Facturi WHERE DataFact = {^2021/05/01})

5.

5. Se consideră tabela:

ANGAJATI (CodAngaj, Nume, DataAngajare, Compartiment, Profesia, Salariu)

Care dintre următoarele comenzi SQL permite majorarea salariului cu 1% pentru salariații angajați în anul 2021?

a)

A. UPDATE Angajati SET Salariu = Salariu + 1% WHERE DataAngajare IN 2021;

b)

B. UPDATE Salariu FROM Angajati SET Salariu=Salariu + 1% * Salariu FROM Angajati WHERE DataAngajare IN (#1/1/2021# , #31/12/2021#)

c)

C. UPDATE Salariu FROM Angajati SET Salariu = Salariu * 101% WHERE DataAngajare BETWEEN #1/1/2021# AND #31/12/2021#;

d)

D. UPDATE Angajati SET Salariu = Salariu * 1.01 WHERE YEAR(DataAngajare) = 2021;

6.

6. Se consideră tabela:

ANGAJATI (CodAngajat, Nume, DataAngajare, Compartiment, Profesia, Salariu)

Care dintre următoarele interogări SQL permite afișarea numărului de salariați pe fiecare compartiment care începe cu litera „A”?

a)

A. SELECT CodAngajat, Nume, Compartiment FROM Angajati WHERE Nume like A%;

b)

B. SELECT COUNT(CodAngajat) AS Numar, Nume, Compartiment FROM Angajati WHERE Nume like „A*” GROUP BY Compartiment

c)

C. SELECT CodAngajat, Nume, Compartiment FROM Angajati WHERE Compartiment like A*;

d)

D. SELECT COUNT(CodAngajat) AS Numar, Compartiment FROM Angajati WHERE Compartiment like „A%” GROUP BY Compartiment;

7.

7. Se consideră următoarele două tabele relaționate:

PROFESORI (Cod_prof, Cod_fac, Nume, Prenume, Salariu)

FACULTATI (Cod_fac, Denumire, Adresa)

Care este interogarea SQL ce permite afișarea tuturor profesorilor și a denumirii facultăților la care predau aceștia, ordonați alfabetic după denumirea facultăților ?

a)

A. SELECT Nume, Prenume, Denumire FROM Facultati, Profesori WHERE A.Cod_fac = B.Cod_fac ORDER BY Facultati.Denumire

b)

B. SELECT Profesori.Nume, Profesori.Prenume, Facultati.Denumire FROM Facultati, Profesori WHERE Facultati.Cod_fac = Profesori.Cod_fac ORDER BY Facultati.Denumire;

c)

C. SELECT Nume, Prenume, Denumire FROM Facultati, Profesori WHERE Facultati.Cod_fac = Profesori.Cod_fac;

d)

D. SELECT Profesori.Nume, Profesori.Prenume, Facultati.Denumire FROM Facultati, Profesori WHERE Facultati.Cod_fac = Profesori.Cod_fac ORDER BY Profesori.Nume;

8.

8. Se consideră tabela:

SALARIATI (CodSalariat, Nume, Prenume, DataAngajare, Departament, Functia, Salariu)

Care este interogarea SQL care afișează numele salariaților care câștiga mai mult decât salariul mediu pe companie, în ordine crescătoare a salariului ?

a)

A. SELECT Nume FROM Salariati WHERE Salariu > AVG(Salariu) ;

b)

B. SELECT Nume FROM Salariati WHERE Salariu > (SELECT AVG(Salariu) FROM Salariati) ORDER BY Salariu

c)

C. SELECT Nume FROM Salariati WHERE Salariu > (SELECT AVG(Salariu) FROM Salariati ORDER BY Salariu) ;

d)

D. SELECT Nume FROM Salariati WHERE Salariu > (SELECT AVG(Salariu) FROM Salariati)

ORDER BY 1;

9.

9. Se consideră următoarele două tabele relaționate:

SALARIATI (Marca, Cod_functie, Nume, Prenume, Salariu)

FUNCTII (Cod_functie, Denumire)

Care este interogarea SQL ce afișează toate funcțiile pentru care nu există angajați ?

a)

A. SELECT Cod_functie FROM Functii WHERE Cod_functie IN (SELECT Cod_functie FROM Salariati WHERE Cod_functie IS NOT NULL)

b)

B. SELECT Cod_functie FROM Functii WHERE Cod_functie NOT IN (SELECT Cod_functie FROM Salariati WHERE Cod_functie IS NULL) ;

c)

C. SELECT Cod_functie FROM Functii WHERE Cod_functie NOT IN (SELECT Cod_functie FROM Salariati) ;

d)

D. SELECT Cod_functie FROM Functii WHERE Cod_functie NOT IN (SELECT Cod_functie FROM Salariati WHERE Cod_functie IS NOT NULL) ;

10.

10. Care definiţie este corectă:

a)

A. Un sistem reprezintă un ansamblu de elemente (componente) interdependente, între care se stabileşte o interacţiune dinamică, pe baza unor reguli prestabilite, cu scopul atingerii unui anumit obiectiv;

b)

B. Un sistem reprezintă un ansamblu de identificatori care au rolul sa rezolve activităţi specifice;

c)

C. Un sistem reprezinta un ansamblu de factori tehnici si economici care interactioneaza la nivelul unei organizatii

d)

D. Un sistem reprezinta ansamblul elementelor fizice si logice aflate în interdependentă si care

au ca obiectiv prelucrarea automată a datelor.

11.

11. Sistemul informaţional cuprinde:

a) Ansamblul informaţiilor interne şi externe, formale sau informale utilizate în cadrul firmei

precum şi datele care au stat la baza obţinerii lor;

b) Procedurile şi tehnicile de obţinere(pe baza datelor primare) şi de difuzare a informaţiilor;

c) Platforma necesară prelucrării şi disipării informaţiilor;

d) Personalul specializat în culegerea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea datelor;

e) Formularele si rapoartele pe baza cărora se asigură prelucrarea automată a datelor;

f) Multimea fisierelor de date care asigură sursa procedurilor de prelucrare automată.

a)

A. (b,d,e)

b)

B. (a,e,f)

c)

C. (a,b,d)

d)

D. (c,d,e)

12.

12. Sunt componente principale ale unui sistem informatic:

a) Baza informaţională;

b) Manager general;

c) Baza de date;

d) Baza tehnică;

e) Baza ştiinţifică metodologică;

f) Sistemul de programe;

g) Sistemul de operare.

a)

A. (a,b,d,e)

b)

B. (a,d,e,f)

c)

C. (a,c,d,g)

d)

D. (b,c,d,e)

13.

13. Sunt structuri de control fundamentale în realizarea programelor:

a) structura secvenţială;

b) structură funcţională;

c) structura alternativă;

d) structura organizaţională:

e) structura repetitivă.

a)

A. (b,c,d)

b)

B. (a,b,d)

c)

C. (b,c,e)

d)

D. (a,c,e)

14.

14. Ciclul prelucrării datelor pentru sistemul informatic cuprinde următoarele faze:

a) culegerea datelor;

b) pregătirea datelor;

c) modificarea datelor;

d) prelucrarea datelor;

e) ştergerea datelor.

a)

A. (b,d,e)

b)

B. (a,c,e)

c)

C. (a,b,d)

d)

D. (c,d,e)

15.

15. Metodologiile de realizare a sistemelor informatice cuprind:

a) reguli de formalizare a datelor;

b) instrumente pentru concepţia, realizarea şi elaborarea documentaţiei;

c) modalităţile de administrare a proiectului;

d) instrucţiuni pentru luarea deciziilor;

e) proceduri de prelucrare automată a datelor;

f) modalitatea de abordare a sistemelor.

a)

A. (a,b,c,f)

b)

B. (b,d,e,f)

c)

C. (c,d,e,f)

d)

D. (a,b,c,d)

16.

16. Care din afirmaţiile următoare sunt corecte:

a)

A. Metoda top-down are ca obiectiv principal realizarea modularizării sistemului de sus în jos;

b)

B. Metoda top-down constă în agregarea modulelor de jos în sus;

c)

C. Metoda top-down vizează organizarea fluxului informational de sus în jos;

d)

D. Metoda top-down nu are la bază principiul abordării sistemice.

17.

17. Nu este faza a ciclului de viaţă al dezvoltării sistemelor:

a)

A. implementarea;

b)

B. analiza;

c)

C. colectarea;

d)

D. proiectarea logică;

18.

18. Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date este:

a)

A. un sistem de programe si un set reguli care permite definirea, crearea şi întreţinerea bazei de date precum şi accesul controlat la baza de date;

b)

B. un sistem de programe pentru interogarea bazei de date;

c)

C. un set de comenzi pentru crearea si întretinerea programelor;

d)

D. un sistem de programe pentru realizarea interfetei dintre utilizator si baza de date.

19.

19. Diagramele Gantt se utilizează pentru:

a) reprezentarea ordinii activităţilor desfăşurate pentru realizarea proiectului;

b) reprezentarea grafică a proiectului;

c) descrierea proiectelor simple sau a unor componente ale proiectelor mari;

d) monitorizarea stadiului realizării activităţilor planificate.

a)

A. (b,c,d)

b)

B. (a,b,d)

c)

C. (a,c,d)

d)

D. (a,b,c)

20.

20. Studiul sistemului existent constă în:

a) studiul activităţilor de bază desfășurate de sistem;

b) identificarea metodelor si mijloacelor tehnice;

c) definirea caracteristicilor generale ale sistemului;

d) definirea direcţiilor de perfecţionare ale actualului sistem;

e) studiul sistemului de conducere.

a)

A. (b,c,d,e)

b)

B. (a,b,d,e)

c)

C. (a,c,d,e)

d)

D. (a,b,c,e)

21.

21. Metodele tradiţionale de determinare a cerinţelor sistemelor sunt:

a) interviul;

b) prototipizarea;

c) Joint Application Design (JAD);

d) chestionarul.

a)

A. (a,d)

b)

B. (b,c)

c)

C. (c,d)

d)

D. (a,c)

22.

22. Scopul diagramelor de date DFD este de a scoate în relief, într-o manieră cât mai sugestivă,

următoarele aspecte:

a) sursa datelor de prelucrare;

b) macheta datelor de prelucrare;

c) destinaţia datelor prelucrate;

d) legătura existentă între prelucrări şi activitatea de stocare a datelor.

a)

A. (b,c,d)

b)

B. (a,b,d)

c)

C. (a,b,c)

d)

D. (a,c,d)

23.

23. Simbolul folosit în diagramele DFD realizate cu SSADM (Structured Systems Analysis and Design Methodology), pentru reprezentarea fluxului de date sunt:

a)

A. săgeată;

b)

B. elipsă;

c)

C. cerc;

d)

D. triunghi.

24.

24. Raportul detaliat al cerinţelor sistemului conţine următoarele elemente:

a) refacerea analizelor pentru întregul sistem;

b) descrierea şi prezentarea unui exemplar al tuturor intrărilor în sistem, inclusiv numele

fiecărei intrări, sursa, cine îl completează, ce date va conţine şi cum vor fi culese datele;

c) o descriere şi un model de exemplar pentru fiecare ieşire din sistem (rapoarte, documente);

d) prezentarea continutului informational al situatiilor finale.

a)

A. (a,d)

b)

B. (b,c)

c)

C. (c,d)

d)

D. (a,c)

25.

25. Principalele elemente ale documentaţiei elaborate pentru modelarea logicii proceselor

sunt:

a) reprezentarea în engleza structurată;

b) reprezentarea logicii proceselor prin tabele de decizie;

c) reprezentarea prin diagrame entitate-relaţie;

d) reprezentarea logicii proceselor prin arbori de decizie;

e) tabelul sau diagrama stărilor de tranziţie.

a)

A. (b,c,d,e)

b)

B. (a,c,d,e)

c)

C. (a,b,c,d)

d)

D. (a,b,d,e)

26.

26. Cea mai cunoscută formă utilizată pentru modelarea conceptuală a datelor este:

a)

A. diagrama entitate-relaţie (DER);

b)

B. diagrama fluxului de date (DFD);

c)

C. diagrama stărilor de tranziţie;

d)

D. diagrama Gantt.

27.

27. În DER pentru fiecare entitate reprezentată se apelează la simbolul:

a)

A. cerc;

b)

B. săgeată;

c)

C. romb;

d)

D. dreptunghi.

28.

28. Care din afirmaţiile următoare nu sunt corecte:

a) Fiecare Format/formular de intrare va fi asociat unui flux al datelor de intrare într-un proces

al DFD;

b) Un proces al DFD va fi asociat cu o macheta de ecran;

c) Rapoartele se pot regăsi într-un flux al datelor generate de un proces al DFD;

d) Un eveniment declansator va fi asociat unui raport.

a)

A. (a,d)

b)

B. (b,c)

c)

C. (a,c)

d)

D. (b,d)

29.

29. Prezentarea informaţiile din formulare/formate şi rapoarte pot fi oferite:

a) sub formă de text;

b) sub formă de sfaturi;

c) sub formă de grafice;

d) sub formă de tabele.

a)

A. (a,c,d)

b)

B. (b,c,d)

c)

C. (a,b,d)

d)

D. (a,b,c)

30.

30. Alegerea tipului de suport fizic de ieşire (imprimantă, display, etc.) se face în funcţie de:

a)

A. sursa de energie;

b)

B. calitatea datelor;

c)

C. costul suportului;

d)

D. conexiunea la retea.

31.

31. Macheta documentului de intrare conţine:

a) antetul documentului;

b) diagrama fluxului de date;

c) denumirea documentului;

d) volumul datelor

a)

A. (a,d)

b)

B. (b,c)

c)

C. (a,c)

d)

D. (b,d)

32.

32. Se consideră, ca existente, următoarele două tabele, relaționate:

FURNIZORI (codfurnizor, nume, dataachizitiei, codprodus, cantitate)

PRODUSE (codprodus, denumire, categorie, pret)

Care dintre următoarele interogări SQL are ca efect afișarea unei liste cu produsele care au fost achiziționate în cantități cuprinse între 50 și 100, sortate alfabetic, după denumire ?

a)

A. SELECT denumire, nume FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus=furnizori.codfurnizor WHERE cantitate BETWEEN 50 AND 100 ORDER BY Produse.denumire ASC;

b)

B. SELECT codprodus FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus=furnizori.codfurnizor WHERE cantitate BETWEEN 50 AND 100 SORT BY Produse.denumire ASC;

c)

C. SELECT Produse.denumire, Furnizori.cantitate FROM produse, furnizori WHERE produse.codprodus = furnizori.codprodus AND Furnizori.cantitate BETWEEN 50 AND 100 ORDER BY Produse.denumire ASC

d)

D. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus=furnizori.codprodus WHERE 50 < cantitate <50 SORT BY Produse.denumire ASC;

33.

33. Se dau tabelele:

FURNIZORI (codfurnizor, nume, dataachizitiei, codprodus, cantitate)

PRODUSE (codprodus, denumire, categorie, pret)

Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea unei liste cu produsele care

sunt din categoria "papetarie" si au fost achizitoinate in cantitati mai mari de 50:

a)

A. SELECT nume FROM produse INNER JOIN furnizori ON

produse.codprodus=furnizori.codprodus WHERE categorie LIKE papetarie AND cantitate >50;

b)

B. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN furnizori ON

produse.codprodus=furnizori.codprodus WHERE categorie = "papetarie" AND cantitate >50;

c)

C. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN furnizori ON

produse.codprodus=furnizori.codprodus WHERE categorie LIKE papetarie AND cantitate LIKE 50;

d)

D. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN furnizori ON

produse.codprodus=furnizori.codprodus WHERE categorie = "papetarie" OR cantitate > 50;

34.

34. Se da tabela:

CHITANTE (NrChitanta, Suma, DataChitanta, NrGhiseu )

Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea zilelor in care s-au emis mai mult de 2 chitante:

a)

A. SELECT Nrchitanta, Suma, DataChitanta FROM CHITANTE WHERE

COUNT(NrChitanta)>2 ;

b)

B. SELECT Nrchitanta, Suma, DataChitanta FROM CHITANTE HAVING

COUNT(NrChitanta)>2

c)

C. SELECT DataChitanta FROM chitante GROUP BY Data HAVING COUNT(NrChitanta) > 2 ;

d)

D. SELECT COUNT(Data), COUNT(NrChitanta) FROM CHITANTE WHERE Data IS Unique ;

35.

35. Se da tabela:

ANGAJATI (CodAngajat, Nume, DataAngajare, Compartiment, Profesia, Salariu)

Care dintre urmatoarele instructiuni SQL permite afisarea numarului de salariati pe fiecare compartiment care incepe cu litera „A”:

a)

A. SELECT CodAngajat, Nume, Compartiment FROM ANGAJATI WHERE Nume LIKE A%;

b)

B. SELECT COUNT(CodAngajat) AS Numar, Nume, Compartiment FROM ANGAJATI WHERE Nume LIKE „A*” GROUP BY Compartiment

c)

C. SELECT CodAngajat, Nume, Compartiment FROM ANGAJATI WHERE Compartiment

LIKE A

d)

D. SELECT Compartiment, COUNT(CodAngajat) AS Numar FROM ANGAJATI WHERE

Compartiment LIKE „A%” GROUP BY Compartiment;

36.

36. Se dau tabelele:

FUNCTII (codfunctie, functia, departament, salariu_baza)

ANGAJATI (codangajat, nume_prenume, data_nasterii, data_angajarii, codfunctie)

Care dintre urmatoarele interogari SQL permite afisarea numelui si a functiei angajatilor cu o vechime mai mare de 5 ani:

a)

A. SELECT nume_prenume, functia FROM functii INNER JOIN angajati ON

functii.codfunctie=angajati.codfunctie WHERE Year(Date())-Year(data_angajarii) > 5;

b)

B. SELECT nume_prenume, functia FROM functii AND angajati WHERE Year(data_angajarii)<2007;

c)

C. SELECT nume_prenume, functia FROM functii JOIN angajati ON

functii.codfunctie=angajati.codfunctie WHERE Year(Date() – data_angajarii) > 5;

d)

D. SELECT nume_prenume, functia FROM functii INNER JOIN angajati ON

functii.codfunctie=angajati.codangajat WHERE Year(Date() – data_angajarii) > 5

37.

37. Se dau tabelele:

CLIENTI (CodCL, Nume, Oras, Adresa, Telefon, ContBancar)

FACTURI (NrFactura, DataFact, Valoare, CodCL)

Care dintre urmatoarele interogari SQL permite afisarea numelor clientilor pentru care nu au fost emise facturi in data de 10 ianuarie 2021:

a)

A. SELECT DataFact, Nume FROM Facturi INNER JOIN Clienti ON

Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE DataFact = „2021-01-10” GROUP BY DataFact HAVING COUNT(Nume)=0 ;

b)

B. SELECT Nume FROM Clienti WHERE Clienti.CodCL NOT IN (SELECT CodCL FROM Facturi WHERE DataFact =”2021-01-10”);

c)

C. SELECT DataFact, Nume FROM Clienti INNER JOIN Facturi ON

Clienti.CodCL=Facturi.CodCL WHERE Date(DataFact) = #10/01/2021# GROUP BY

DataFact HAVING COUNT(NrFactura)=0

d)

D. SELECT Clienti.CodCL, Nume FROM Clienti INNER JOIN Facturi ON

Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE DataFact NOT IN(„2021-10-01”) AND NrFactura IS NULL ;

38.

38. Se dau tabelele:

FURNIZORI (codfurnizor, nume, dataachizitiei, codprodus, cantitate)

PRODUSE (codprodus, denumire, categorie, pret)

Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea unei liste cu denumirea

furnizorilor de la care s-au achizitionat produse a caror valoare TVA din pretul unitar nu

depaseste 100 lei

a)

A. SELECT nume FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus=

furnizori.codprodus WHERE (pret*(19/100)) < 100 GROUP BY codfurnizor

b)

B. SELECT nume, pret*19/100 AS valoareTVA FROM produse INNER JOIN furnizori ON

produse.codprodus= furnizori.codprodus WHERE ValoareTVA < 100 GROUP BY

codfurnizor

c)

C. SELECT nume FROM produse INNER JOIN furnizori ON produse.codprodus=

furnizori.codprodus WHERE pret*19/100 < 100 SORT BY codfurnizor

d)

D. SELECT nume, pret*19/100 AS valoareTVA < 100 FROM produse INNER JOIN furnizori ON

produse.codprodus= furnizori.codprodus GROUP BY codfurnizor;

39.

39. Se dau tabelele:

CLIENTI (CodCL, Nume, Oras, Adresa, Telefon, ContBancar)

FACTURI (NrFactura, DataFact, Valoare, CodCL)

Care dintre urmatoarele interogari SQL permite calculul sumei totale facturate pe fiecare oras in luna iulie 2021:

a)

A. SELECT Clienti.CodCL, Oras, SUM(Valoare) AS [Total facturat pe localitati] FROM Facturi

INNER JOIN Clienti ON Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE MONTH(DataFact)=7 AND

YEAR(DataFact)=2021 GROUP BY Clienti.CodCL, Oras ;

b)

B. SELECT Clienti.CodCL, Oras, SUM(Valoare) AS [Total facturat pe localitati] FROM Facturi

INNER JOIN Clienti ON Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE MONTH(DataFact)=7 AND

YEAR(DataFact)=2021 GROUP BY SUM(Valoare) ;

c)

C. SELECT DataFact, Oras, SUM(Valoare) AS [Total facturat pe localitati] FROM Facturi

INNER JOIN Clienti ON Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE DataFact IN („2021-07-01”;

„2021-07-31”) GROUP BY DataFact, Oras ;

d)

D. SELECT Oras, SUM(Valoare) AS [Total facturat pe localitati] FROM Facturi INNER JOIN

Clienti ON Facturi.CodCL=Clienti.CodCL WHERE DataFact BETWEEN „2021-07-01” AND

„2021-07-31” GROUP BY Oras;

40.

40. Se dă tabela:

CLIENTI (codclient, data, nume, produs, pret, cantitate)

Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect stergerea clientilor care au cumparat produse in ultima saptamana:

a)

A. DELETE FROM clienti WHERE Date()-7 < data;

b)

B. DELETE FROM TABLE clienti WHERE Date()-7 > data;

c)

C. DELETE FROM clienti WHERE Date()-Day(7) > data;

d)

D. DELETE FROM TABLE clienti WHERE LastWeek() = Week(data) ;

41.

41. Se da tabela:

CHITANTE (NrChitanta, Suma, DataChitanta, NrGhiseu )

Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect micsorarea cu 10% a sumelor de pe

chitantele eliberate la ghiseul numarul 3 în anul 2021:

a)

A. SELECT Suma*90/100, DataChitanta, NrGhiseu FROM Chitante WHERE NrGhiseu = 3

AND DataChitanta = Year(Today())

b)

B. SELECT DataChitanta, NrGhiseu SET Suma = Suma-Suma*10/100 FROM Chitante

WHERE NrGhiseu = 3 AND Date(DataChitanta) = Year(Today()) ;

c)

C. UPDATE Chitante SET Suma =Suma-Suma*10/100 WHERE NrGhiseu = 3 AND

Year(DataChitanta) = 2021;

d)

D. UPDATE FROM TABLE Chitante SET Suma=Suma – Suma*10/100 WHERE NrGhiseu

LIKE “3” AND DataChitanta LIKE “2021” ;

42.

42. Se dau tabelele:

PRODUSE (codprodus, denumire, pret)

CLIENTI (cif, denumire, data_vanzarii, cantitate, codprodus)

Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea unei liste cu denumirea

clientului si denumirea produsului pentru produsele vandute in anul curent:

a)

A. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN denumire FROM clienti ON

produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE Year(data_vanzarii) = Year(Date());

b)

B. SELECT clienti.denumire, produse.denumire FROM produse INNER JOIN clienti ON

produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE Year(data_vanzarii) = Year(2021)

c)

C. SELECT clienti.denumire, produse.denumire FROM produse INNER JOIN clienti ON

produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE Year(data_vanzarii) = Year(Date());

d)

D. SELECT denumire FROM produse INNER JOIN denumire FROM clienti ON

produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE Year(Date()) = 2021;

43.

43. Se dau tabelele:

CLIENTI (CodCL, Nume, Oras, Adresa, Telefon, ContBancar)

FACTURI (NrFactura, DataFact, Valoare, CodCL)

Care dintre urmatoarele interogari SQL permite stergerea numarului de telefon pentru clientii

din afara Sibiului:

a)

A. DELETE CLIENTI.Telefon FROM CLIENTI WHERE Oras # ”Sibiu” ;

b)

B. UPDATE CLIENTI SET Telefon=NULL WHERE Oras # ”Sibiu” ;

c)

C. UPDATE CLIENTI.Telefon SET Telefon=NULL WHERE Oras=”Sibiu” ;

d)

D. UPDATE CLIENTI SET Telefon=NULL HAVING Oras # ”Sibiu” ;

44.

44. Se dau tabelele:

PRODUSE (codprodus, denumire, pret)

CLIENTI (cif, denumire, data_vanzarii, cantitate, codprodus)

Care dintre urmatoarele interogari SQL are ca efect afisarea unei liste cu denumirea

clientului, denumirea produsului, cantitatea, pretul, tva si valoarea totala, pentru produsul

„apa”:

a)

A. SELECT clienti.denumire, produse.denumire, cantitate, pret, tva, ValTotala FROM produse

INNER JOIN clienti ON produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE produse.denumire =

„apa”;

b)

B. SELECT clienti.denumire, produse.denumire, cantitate, pret, tva, pret*119/100 AS ValTotala

FROM produse INNER JOIN clienti ON produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE

produs = „apa”;

c)

C. SELECT denumire FROM clienti, denumire FROM produse, cantitate, pret, pret*19/100 AS

tva, pret*119/100 AS ValTotala FROM produse INNER JOIN clienti ON

produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE produs = „apa”;

d)

D. SELECT clienti.denumire, produse.denumire, cantitate, pret, pret*19/100 AS tva,

pret*119/100 AS ValTotala FROM produse INNER JOIN clienti ON

produse.codprodus=clienti.codprodus WHERE produse.denumire = „apa”;

45.

45. Se da tabela:

ANGAJATI (CodAngaj, Nume, DataAngajare, profesia)

Care dintre urmatoarele instructiuni SQL permite stergerea salariatilor angajati înainte de

începutul anului 2020 cu profesia “economist”

a)

A. UPDATE Angajati SET CodAngaj = Null WHERE DataAngajare < „2020-01-01” AND

profesia = “economist” ;

b)

B. DELETE FROM Angajati WHERE Year(DataAngajare) < 2020 AND profesia = “economist

c)

C. DELETE Angajati WHERE DataAngajare < „2020-01-01” AND profesia LIKE

“%economist%”;

d)

D. DELETE * FROM Angajati WHERE profesia LIKE “economist” HAVING Year(DataAngajare)

<2020;

46.

46. Se da tabela:

ANGAJATI (CodAngaj, Nume, DataAngajare, profesia, Salariu)

Care dintre urmatoarele instructiuni SQL permite majorarea salariului cu 1% pentru salariatii

angajati în anul 2020:

a)

A. UPDATE Angajati SET Salariu = Salariu + 1% WHERE DataAngajare IN 2020 ;

b)

B. SELECT Salariu + Salariu*1/100 FROM Angajati WHERE DataAngajare IN („2020-01-01”,

„2020-12-31”) ;

c)

C. UPDATE Angajati SET Salariu = Salariu*101/100 WHERE Year(DataAngajare) = 2020 ;

d)

D. UPDATE Salariu FROM Angajati SET Salariu = Salariu*101/100 WHERE

Year(DataAngajare) = 2020;

47.

47. Se dă tabela:

CHITANTE (NrChitanta, Suma, DataChitanta, NrGhiseu )

Care dintre următoarele interogări SQL are ca efect afișarea valorii totale din fiecare lună a

anului curent:

a)

A. SELECT SUM(Suma) AS Total, DataChitanta FROM CHITANTE WHERE Anul=

Year(Today()) ;

b)

B. SELECT SUM(Suma) AS Total, Month(DataChitanta) AS Luna FROM CHITANTE WHERE

Anul=2020 ;

c)

C. SELECT SUM(Suma) AS TotalValoare, Month(DataChitanta) AS Luna FROM CHITANTE

WHERE Year(DataChitanta)=Year(2020) GROUP By DataChitanta

d)

D. SELECT SUM(Suma) AS TotalValoare, Month(DataChitanta) AS Luna FROM CHITANTE

WHERE Year(DataChitanta)=Year(Now()) GROUP BY Month(DataChitanta

48.

48. Se dă tabela:

CLIENTI (codclient, data, nume, produs, pret, cantitate, tva, pretfinal)

Care dintre următoarele interogări SQL are ca efect calcularea TVA, pe coloana tva, pentru

înregistrările realizate în anul curent:

a)

A. UPDATE clienti SET tva=(cantitate*pret)*19/100 WHERE Year(data) = Year(Date());

b)

B. UPDATE tva SET TO (cantitate*pret)*19/100 WHERE Year(data) = Year(2021) ;

c)

C. UPDATE clienti SET (cantitate*pret)*19/100 AS tva WHERE Year(data) = Year(Date());

d)

D. UPDATE clienti SET tva=(cantitate*pret)*19/100 WHERE Year(Date()) = 2021;

49.

49. Se dau tabelele:

PRODUSE (codprodus, denumire, pret, data_fab, data_exp, producator)

Care este rezultatul interogarii: SELECT denumire FROM produse WHERE data_fab –

data_exp = 30 OR producator = „SC X SRL” AND data_exp=Date()

a)

A. o lista cu produsele care sunt produse de SC X SRL si au expirat astazi sau expira in 30 de

zile;

b)

B. o lista cu produsele care au expirat astazi sau sunt produse de SC X SRL si expira in 30 de

zile;

c)

C. o lista cu produsele care expira in 30 de zile si sunt produse de SC X SRL sau au expirat

astazi;

d)

D. o lista cu produsele care sunt produse de SC X SRL, expira in 30 de zile si au expirat astazi;

50.

50. Se dau tabelele:

CLIENTI (CodCL, Nume, Oras, Adresa, Telefon, ContBancar)

FACTURI (NrFactura, DataFact, Valoare, CodCL)

Care este rezultatul interogării: SELECT Nume, Telefon FROM Clienti WHERE

Clienti.CodCL IN (SELECT CodCL FROM Facturi WHERE DataFact =Date() AND Valoare

>500) AND Oras<>"Sibiu"

a)

A. lista cu numele si telefonul facturilor emise in data curenta, in Sibiu si cu valoare mai mare

de 500 lei;

b)

B. lista cu numele si telefonul clienților care au făcut cumpărături astăzi mai mari de 500 lei si

sunt din Sibiu

c)

C. lista cu numele si telefonul clientilor din afara Sibiului carora le-a fost emisa factura astazi si

valoarea este mai mare de 500 lei;

d)

D. lista cu numele si telefonul clientilor carora le-a fost emisa factura in data curenta din afara

Sibiului sau au valoarea mai mare de 500 lei