Font size
WorksheetsTeste de Chimie 2.2
Total questions: 61
Worksheet time: 35mins
Care din următoarele afirmaţii referitoare la molecula de apă nu sunt adevărate?
Este foarte stabilă datorita legăturii covalente nepolare dintre atomii de hidrogen şi de oxigen
Este foarte stabilă datorita legăturii covalente polare dintre atomii de hidrogen şi de oxigen
Este numita molecula dipol, deoarece are capacitatea de a acţiona ca un excelent solvent.
Moleculele de apă formeaza asociatii moleculare prin intermediul legaturilor de hidrogen
Moleculele de apă formeaza asociatii moleculare prin intermediul legaturilor de tip van der Waals
Proprietațile specifice ale apei sunt:
Punct de fierbere ridicat,
Punct de congelare scazut
Căldură specifică ridicată
Conductibilitatea termica
Căldura mare de evaporare
Proprietăţi organoleptice ale apei sunt
-temperatura
-gust
-turbiditate
-culoare
-miros
Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
Salinitatea reprezinta conținutul total de halogenuri existente în apă
Salinitatea reprezinta continutul total de saruri existente in apa sarata
Salinitatea se exprima în ppt, g/kg, %
Proprietatile organoleptice ale apei, nu sunt influențate de compozitia chimica a apei, de existenta substantelor volatile etc
Salinitatea se exprima în %, g/L
Proprietăţile specifice ale apei sunt :
Punct de fierbere ridicat
Căldura mare de evaporare şi căldura specifică ridicată
Capacitate de dizolvare redusă şi tensiunea superficială scăzută
Conductibilitatea termică ridicată.
Apele dure prezintă următoarele caracteristici:
Influenteaza proprietatile organoleptice ale apei;
La fierbere, sărurile în exces se depun pe vase, formând cruste;
Împiedică buna fierbere a legumelor;
Pot duce în timp la apariţia unor afecţiuni cardio-vasculare
Nu spumează în prezenţa săpunului
Referitor principala sursă de apă de la bordul navelor, care afirmatii nu sunt adevarate:
Apa dulce
Apa demineralizată
Apa de mare
Care din afirmațiile de mai jos sunt adevarate:
Conductivitatea electrica - da informatii asupra gradului de mineralizare a apelor si este influentata de temperatura si compozitia apei
Conductivitatea electrica nu depinde de natura şi cantitatea de săruri dizolvate in apa
Conductivitatea apei se masoara in μS/cm
Conductivitatea apei se masoara in S/m
Referitor la duritatea apei, care afirmatii nu sunt adevarate:
Duritatea nu este condiţionată de prezenţa în apă, a ionilor de calciu şi magneziu.
Duritatea totală reprezintă conţinutul total de săruri de calciu şi magneziu exprimate în mg, dizolvate într-un litru de apă,
Duritatea este data de prezenta ionilor de calciu şi magneziu precum şi de cei ai altor metale alcalino-pământoase, care pătrund în apă datorita proceselor de dizolvare şi dezagregare chimică a rocilor calcaroase.
Alegeti raspunsul corect:
Poluarea apei reprezintă modificarea compoziţiei a acesteia, datorita factorilor antropici astfel incat apa numai poate fi folosită
Impurificarea reprezintă modificarea compoziţiei apei si a aspectului fizic, dar care poate fi folosită în continuare
Poluarea apei reprezinta orice modificare, naturală sau artificială care în mod direct sau indirect, schimbă calitatea apei şi perturbă sau distruge echilibrul ecosistemelor şi resursele naturale,
Poluarea poate fi definita ca incluzând orice care cauzează sau induce condiţii criticabile într-un curs de apă oarecare, afectând nefavorabil orice utilizare posibilă a ei
Care afirmatii sunt adevarate referitoare la Conventia MARPOL:
Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) are drept scop prevenirea şi minimizarea poluării de către nave, atât la poluarea accidentală cât şi la cea cauzată de operaţiunile de rutină
Convenţia Internaţională pentru Prevenirea Poluării de către nave (MARPOL) are drept scop prevenirea sau reducerea poluării marine de la nave, numai dacă aceasta a avut în timpul operațiunilor obișnuite ale navei.
Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) are drept scop prevenirea sau reducerea poluării marine de la nave, numai dacă aceasta a avut loc într-o situație accidentala
Ca agent de racire in instalatiile navei se utilizeaza:
Apa de mare, apa dulce, apa demineralizată
Apa dulce , apa demineralizata
Numai apa de mare
Principala sursa de apa la bordul navei este:
Apa de mare
Apa mare si apa dulce
Apa dulce
Apa tehnica obtinuta din apa de mare prin demineralizare este utilizata in urmatoarele circuite:
Agent de incalzire (cu tratament corespunzator), agent racire (fara tratament), apa sanitara (fara tratament), apa potabila (cu tratament de remineralizare si antimicrobian)
Agent de incalzire (fara tratament), agent racire (cu tratament corespunzator), apa sanitara (fara tratament), apa potabila (cu tratament de remineralizare si antimicrobian)
Agent de incalzire (cu tratament corespunzator), agent racire (cu tratament), apa sanitara (fara tratament), apa potabila (cu tratament de remineralizare si antimicrobian)
Agent de incalzire (cu tratament corespunzator), agent racire (fara tratament), apa sanitara (cu tratament), apa potabila (cu tratament de remineralizare si antimicrobian)
Alegeti varianta corecta a tipurilor de depuneri din circuitele de apa ale instalatiilor navale:
Depuneri de namol, depuneri biologice, depuneri de cruste, depuneri carbonoase, depuneri de cupru metalic si oxizi de fier
Depuneri biologice, depuneri de cruste, depuneri carbonoase, depuneri de cupru metalic si oxizi de fier, depuneri de spuma
Depuneri de namol, depuneri biologice , depuneri de rugina, depuneri carbonoase, depuneri de cupru metalic si oxizi de fier.
Depuneri de tip fuling, depuneri de cupru metalic si oxizi de fier, depuneri de namol , depuneri carbonoase, depuneri de cruste
Referitor la depunerile de namol, care afirmatii nu sunt adevarate:
Sărurile minerale din apa de mare, ce precipită la concentrarea acesteia formeaza namol in distilatoare
Impurităţile în suspensie sau coloidale, produsele de coroziune sau unele precipitate formate prin descompunerea bicarbonaţilor pe suprafeţele metalice fierbinţi din apa de racire formeaza namol in circuitele aferente
Compuşii de calciu si magneziu, care precipită la fierbere pe impurităţile solide aflate în masa agentului de incalzire formeaza namol in generatoarele de abur
Compuşi ai calciului şi magneziului, cu precadere bicarbonatii care la fierbere prin descompunere conduc la formarea namolurilor in circuitele apei de racire
Substantelor organice din apa de racire care aderă la pereţii fiebinţi ai instalatiilor şi datorită temperaturilor ridicate suferă procese de cracare cu formare de namol in circuitele aferente.
Referitor la depunerile de cupru metalic si oxizi de fier care se depun pe ţevile fierbătoare, acestea sunt datorate:
Ionilor de cupru şi fier returnati în căldare cu condensul si care provin din coroziunea traseelor de abur ale condensatoarelor
Ionilor de cupru (ii) si oxizii ferici obtinuti in urma tratarii in exces cu reactivi chimici a apei din caldare pentru indepartarea oxigenului
Cuprului metalic si oxizii ferici returnati in caldare, datorita unei alcalinitati excesive a apei din caldare
Cuprului metalic si oxizii ferici returnati in caldare, datorita unei alcalinitati excesive a apei din caldare.
Depunerile din circuitele de apa in instalatiile navale produc:
Transfer termic deficitar datorita formarii crustelor de piatra, care conduc la creşterea consumului de combustibil
Imposibilitatea obţinerii cantităţii necesare de abur pentru atingerii parametrilor tehnologici cu înfundarea caldarilor navale
Apa tehnica de calitate si in cantitatile recomandate de producator in desalinizatoare
Apa de racire de calitate care nu influenteaza functionalitatea motorului.
Actiunea coroziva a oxigenului din apa din caldarea navala este data de:
pH-ul apei, concentraţia oxigenului, şi temperatură
Concentraţia oxigenului, duritate si temperatura
Alcalinitate, phul apei si temperatura
Metalele în contact cu apa ce conţine ioni formează electrozi al căror potenţial depinde de
natura metalului
natura si concentraţia impurităţilor din apă.
tipul apei (dulce/sarat)
dimensiunea metalului
Orice interfaţa instalaţie metalică/apă prezintă:
microneuniformităţi
microuniformitati
macroneuniformităţi
macrouniformitati
Intr-o celula de coroziune, pe zona anodica au loc urmatoarele reactii:
Me – 2 e- = Me2+
Me2+ + 2e- = Me
H2 + 2 e- = 2H+
Intr-o celula de coroziune, pe zona catodica care din urmatoarele reactii sunt adevarate:
2H+ + 2 e- = H2
H2 + 2 e- = 2H+
O2 + 4 e- + 2H2O = 4HO-
Me – 2 e- = Me2+
Referitor la coroziuni, care afirmatii sunt adevarate:
Pitingul este o coroziune localizată, sub forma unor ciupituri adânci, ajungând până la perforarea metalului si este datorata atacului oxigenului dizolvat
Pitingul este o coroziune agresiv-perforanta, sub forma unor ciupituri adânci, ajungând până la perforarea metalului si este datorata prezentei amoniacului obtinut in urma tratamentului pentru indepartarea oxigenului dizolvat
Fragilizarea se manifestă prin reducerea proprietăţilor mecanice, metalul devenind sfărâmicios, datorita pătrunderii hidrogenului format în urma reacţiilor catodice.
Fragilizarea se manifestă prin reducerea proprietăţilor mecanice, metalul devenind sfărâmicios, datorita pătrunderii hidrogenului format în urma reacţiilor anodice
Referitor la coroziuni, care afirmatii sunt adevarate
Coroziunea fisurantă caustică este o coroziune localizată care se dezvoltă în fisuri ce avanseaza intercristalin sau locuri ascunse, este favorizată de alcalinitatea excesivă a apei din caldare
Coroziunea fisurant caustică este o coroziune selectiva, care se datorează existenţei hidroxidului de sodiu (NaOH) liber, sau a amoniacului obtinut ca urmare a tratamentului necorespunzător a apei din caldare,
Coroziunea acidă este o coroziune uniforma intalnita in circuitele de apa ale navei, care se poate datora prezentei unor săruri dizolvate (ex, MgCl2) sau a CO2 dizolvat in apa, care scad pH-ul apei
Coroziunea acidă este o coroziune uniforma intalnita in circuitele de apa ale navei, care se poate datora prezentei unor halogenuri dizolvate (ex, MgCl2) sau a Ca(HCO3)2 dizolvat in apa, care cresc local pH-ul apei
Severitatea atacului oxigenului in circuitele de apa depinde de
Temperatura, pH ul mediului si concentratia oxigenului
Natura mediului, suprafata metalului, temperatura,
Natura si concentratia depolarizantului, pH ul mediului, temperatura
Viteza de curgere a fluidului coroziv
Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:
Neomogenităţile de pe suprafaţa metalului, nu întreţin procesul de coroziune;
In cadrul coroziunii electrochimice, procesul anodic are loc la electrodul negativ al microelementului galvanic şi constă în trecerea metalului (Me) sub formă de ioni (cationi metalici cu sarcina n+) în soluţie;
În cazul coroziunii electrochimice agentul coroziv este reprezentat de apa marină şi hidrogenul dizolvat in apă.
Deplasarea dirijată de sarcini, in cadrul celulelor de coroziune electrochimica duce la apariţia curenţilor electrici de catod (iC) şi respectiv, de anod (iA).
În timpul coroziunii, reacţiile care au loc sunt urmatoarele:
nE – 2ne- = nE2+
O2 + 2H2O + 4e- = 4HO-
Identificati elementul chimic implicat in reactiile de coroziune:
Fe
Fe3+
Sn
Mg
Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
Cu cât caracterul reducator este mai accentuat al metalului supus coroziunii, cu atat viteza de coroziune este mai mare;
Cu cât potenţialul de coroziune al unui metal este mai negativ, cu atât viteza de coroziune este mai mica
Un metal este cu atât mai rezistent la coroziune, cu cât suprafata sa este curata si omogena
Cu cât caracterul oxidant este mai accentuat al metalului supus coroziunii, cu atat viteza de coroziune este mai mare.
Mediul coroziv influenţează coroziunea otelurilor cu continut scazut in carbon prin:
Aciditate,
Conţinutul de oxigen dizolvat,
Concentraţia şi natura sărurilor pe care le conţine.
Alcalinitate,
Temperatura.
Care afirmatii sunt adevarate, referitor la influenta temperaturii asupra vitezei de coroziune:
Cresterea temperaturii mediului accelereaza viteza de coroziune, datorita intensificarii reacţiilor de la catod,
Cresterea temperaturii mediului accelereaza viteza de coroziune a mediului, datorita intensficarii reactiilor de la anod,
Comparativ cu sistemele inchise, cresterea temperaturii intr-un sistem deschis scade viteza de coroziune, deoarece solubilitatea oxigenului se reduce.
Comparativ cu sistemele inchise, cresterea temperaturii intr-un sistem deschis mareste solubilitatea oxigenului, iar viteza de coroziune este accelerata.
Creşterea presiunii intr-un sistem provoacă
Cresterea vitezei de coroziune
Scaderea vitezei de coroziune
Nu are influenta asupra vitezei de coroziune, aceasta fiind influentata de temperatura, pH si natura depolarizantului
Pentru prevenirea si controlul coroziunii se urmaresc urmatoarele:
Tratarea metalului, tratarea mediului, modificarea potentialului
Pierderile economice, consumul de materiale si energie
Impactul asupra mediului
Opriri neprevazute
Care din metodele de protectie sunt utilizate pentru tratarea metalului, in vederea prevenirii coroziunii?
Folosirea aliajelor
Folosirea acoperirilor si a tratamentelor de suprafata,
Modificarea caracterul mediului
Pasivarea metalului prin creşterea sau scăderea concentraţiei unor specii in soluţie
Care din metodele de protectie sunt utilizate pentru tratarea mediului, in vederea prevenirii coroziunii?
Indepartarea oxigenului,
Folosirea inhibitorilor,
Controlul pH-ului
Creşterea sau scăderea concentraţiei unor specii din soluţie cu un efect pozitiv, orientat spre pasivarea metalului,
Evitarea condiţiilor de suprafaţă, care conduc la atac localizat, cum ar fi filmele discontinue de oxizi sau metalice.
Un electrod de fier este conectat cu unul de cupru, electrozii fiind imersaţi în soluţia care conţine atât ioni de Fe2+ cât şi de Cu2+. Care dintre metale se corodează?
Fe
Cu
Se creeaza o celula de coroziune, in care un electrod de fier este conectat cu unul de cupru, electrozii fiind imersaţi în soluţia care conţine atât ioni de Fe2+ cât şi de Cu2+. Celula obţinută este reprezentată convenţional în forma:
Fe / Fe2+ // Cu2+ / Cu
Cu2+ / Cu // Fe / Fe2+
Care dintre următoarele metale pot fi folosite ca anozi de sacrificiu pentru a proteja împotriva coroziunii un rezervor subteran de fier?
Aluminiu
Argint
Nichel
Sodiu
Reacţia totala de coroziune care are loc în cazul coroziunii zincului în soluţie de acid clorhidric este:
Zn + 2H+ = Zn2+ + H2
Zn + 2Cl- = ZnCl2
Determinarea alcalinitatii la bordul navei este necesara pentru a tine sub control acest indicator in cadrul analizei:
Apei tehnice din caldarina,
Apei tehnice din circuitul de racire al motorului
Apei dulci.
pHul apei din caldare trebuie sa fie cuprins intre:
9-11
6,5-9
7-10
Metale ca aluminiul, titanul şi aliajele lor sunt protejate de oxizi şi alţi produşi de oxidare. Acoperirea foarte bună oferită de coroziunea iniţială a substratului metalic serveşte de fapt ca acoperire protectoare cu proprietăţi de regenerare, astfel ca metale cu acest tip de comportare sunt numite
Pasive.
Active
Grele
Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate?
Magneziu are potenţialul de oxidare mai electronegativ decât fierul şi, de aceea funcţionează în calitate de catod fiind dizolvat în ocean în timp ce carena vasului funcţionează drept anod şi este protejată împotriva coroziunii.
Aluminiul este un metalul cu potenţial electropozitiv, care poate funcţiona pe post de catod, oferind în acest fel protecţie fierului.
Metodele electrochimice de protecţie implică deplasarea potenţialului metalului de protejat prin diferite metode în domeniile de potenţiale în care coroziunea metalului este redusă sau oprită complet.
Inhibitorii de coroziune sunt substanţe care, atunci când sunt adăugate unui mediu, scad viteza atacului coroziv.
Clorinitateaa apei tehnice de la bordul navei se exprima in impuritati cloruri de tip
ppm
mg/L
mg/kg
ppt
g/L
Cea mai importanta metoda de reducere a pierderii de metale prin coroziune este considerata alegerea rationala a:
Materialului de constructie
Tipului de constructie
Conditiilor de exploatare
Alegerii metalului care poate functiona pe post de catod.
Referitor la constructiile metalice trebuie evitate:
Imbinarile de doua metale diferite.
Imbinarile de doua metale asemanatoare din punct de vedere al potentialelor electrochimice.
Portiunile tensionate.
Zonele de curgere ale electrolitilor.
Modificarea potenţialului electric al metalului suspus coroziunii se numeşte polarizare care poate fi:
catodică,
anodică,
stationara.
Metodele active de protecţie electrochimică constau din:
Modificarea potenţialului actual al metalului de la valoarea sa staţionară până la o valoare la care procesul de coroziune este termodinamic imposibil.
Deplasarea potenţialului metalului de protejat prin diferite metode în domeniile de potenţiale în care coroziunea metalului este redusă sau oprită complet.
Aducerea metalului în domeniul de activitate, când coroziunea, desi posibilă, este frânată cinetic de produşii de reactie.
Protecţia catodică constă în
Polarizarea metalului în direcţia catodică, adică spre valori negative, până cand potenţialul actual al instalaţiei protejate se apropie de potenţialul de echilibru al metalului în mediul respectiv,
Adaptarea structurii de protejat, care devine anod faţă de un catod extern care transmite curentul protector către întreaga suprafaţă expusa,
Furnizarea de electroni metalului care trebuie protejat, de la o sursă exterioară, făcându-l pe acesta catod.
Protectia catodica cu anod de sacrificiu constă
În crearea intenţionată a unei noi celule de coroziune în care catodul este instalaţia care se protejează pe seama anodului care se consumă.
În crearea intenţionată a unei noi celule de coroziune în care anodul este instalaţia care se protejează pe seama catodului care se consumă.
În ataşarea la structura de protejat a unui bloc de metal uşor oxidabil cu un cablu de oţel sau prezoane.
În ataşarea la structura de protejat a unui bloc de metal uşor oxidant cu un cablu de oţel sau prezoane.
Pentru protectie, o piesa de fier se leagă de un anod de sacrificiu, de exemplu, de Zn, in mediul marin, formandu-se o pilă de coroziune. Bifati care sunt reactiile care au loc in cadrul procesului electrochimic:
Fe = Fe2+ + 2e-
Zn = Zn2+ + 2e-
O2 +2 H2O + 4e- =4HO-
O2 + 4H+ + 4e- → 2H2O
Potenţialul de coroziune al sistemului Fe-Mg este mai negativ decat cel al fierului. Reprezentarea schematica a pilei este:
(-) Mg / mediu coroziv / Fe (+)
(-) Fe / mediu coroziv / Mg (+)
Care dintre afirmatii nu sunt adevarate:
Protectia catodica cu anozi de sacrificiu este mai ieftină decât cea cu curent impus, dar nu este automatizată, anozii folositi trebuie să aibă dimensiuni foarte mari.
Protectia catodica cu anozi de sacrificiu este o metoda sigura care poate fi automatizată, anozii folositi trebuie să aibă dimensiuni foarte mari si sunt foarte scumpi.
Protectia catodica cu anozi de sacrificiu este una dintre metodele cele mai eficiente de preve
Prelucrarea suprafetelor metalice inainte de vopsire sau lacuire consta in:
Sablare
spalare
Degresare/decapare
Grunduire
Chituire
Referitor la grunduri, care afirmatie este adevarata:
Sunt suspensii de pigmenti in diferite materiale peliculogene care se aplica direct pe suprafata de vopsit, cu straturi intermediare, inainte de vopsire si formeaza pelicule mate, dure
sunt suspensii de materiale de umplutura in cantitati mici de lac sau de ulei sicativ, care dupa intarire formeaza pelicule dure.
Care afirmatie nu este adevarata?
Intre moleculele substantei peliculogene si suprafata metalului apar forte de natura chimica.
Prin vopsire se realizează oprirea coroziunii si izolarea suprafeţei metalice de mediul coroziv.
Vopselele sunt suspensii de pigmenti, materiale auxiliare si de umplutura in emulsie sau in substante peliculogene care formeaza pelicule netransparente, cu aspect semilucios pana la mat.
Substantele peliculogene sunt rasini naturale, derivati de celuloza, uleiuri sicative vegetale (ulei de canepa, de in, etc) careformeaza pelicule prin procese fizice sau chimice.
Eficienta protectiei anticorozive prin vopsire depinde de:
Gradul de pregatire al suprafetei metalice inainte de vopsire
Grosimea peliculei de vopsea si de compozitia vopselei,
Tipul suprafetei de vopsit
Modul de aplicare al vopselei (pensulare, pulverizare in camp electrostatic)
Conditiile climatice in care s-a realizat vopsirea.
Cunoașterea densității combustibililor navali este importantă pentru:
A depista prezenta compușilor organo-metalici și a sărurilor minerale care ar provoca coroziune în focarul de ardere
Stabilirea stocurilor din tancurile de combustibil, determinarea temperaturii de preîncălzire, aprecierea puterii calorifice sau calitatea arderii combustibililor navali.
Atenționează asupra prezenței apei, care ar putea intensifica procesul de coroziune electrochimică din tancurile de combustibil.
În sistemul metric international, densitatea absolută se exprimă în:
kg/m3
barili
g/cm3
m3/kg
Referitor la aplicatiile care utilizeaza metoda de determinare a densitatii la bordul navelor, care afirmatii nu sunt adevarate:
Calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor,
Calculul anticipat al pescajului la trecerea prin ape cu salinitati diferite,
Calculul cantitatii de marfa lichida, a combustibilului si lubrifiantilor,
Calculul concentratiei de electrolit din bateriile de tip acumulatori
Calculul concentratiei de saruri de tip carbonati si bicarbonati din apele marine si oceanice
