estetică

pedagogică

latreutică

harică

însoțește cultul divin

împodobește biserica și casa omului

este suport de cunoaștere și educare a omului

Eikon

Iconoclasm

Iconostas

Sinodul I Ecumenic

Sinodul VI Ecumenic

Sinodul VII Ecumenic

în prima duminică din Postul Crăciunului

în prima duminică din Postul Paștelui

în prima duminică din lună

fapte ieșite din comun ce nu pot fi realizate decât cu ajutorul lui Dumnezeu și depășesc posibilitatea noastră de înțelegere, cu scopul de a  căpăta încredere în El.

apropierea de Dumnezeu prin har, prin credinţă şi fapte bune

Cuvântul “icoană” provine din limba greacă, de la cuvântul “eikon”, care ȋnseamnă “chip” sau “reprezentare''.

absența realismului ( nu sunt păstrate proporții logice)

culorile nu sunt alese la întâmplare, având o sombolistică

accentul nu cade pe frumusețea trupească, ci pe cea duhovnicească, exprimată prin chipul personajelor, care sunt transfigurate

anatomia este deformată în mod voit (domină fața sfântului)

existența aureolei simbolizează prezența harului divin

Giulgiul cu care a fost înmormântat Domnul Hristos.

Năframa Sfintei Veronica (care a șters fața lui Hristos pe drumul spre Golgota).

 Sfânta Mahramă a regelui Abgar din Edessa (care fiind bolnav de lepră a primit această maramă de la Mântuitorul și s-a vindecat) .