Wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Întrebări despre Politica Socială

Total questions: 72

Worksheet time: 39mins

Name
Class
Date
1.

Care dintre următoarele descrieri surprinde cel mai bine aria de interes a politicii sociale?

a)

Studiul relațiilor internaționale și al securității globale

b)

Studiul serviciilor sociale și al statului bunăstării

c)

Studiul sociologiei religiei în context urban

2.

Potrivit lui Richard Titmuss, care dintre următoarele NU reprezintă un domeniu major de cercetare și predare pentru politica socială?

a)

Analiza structurii și organizării instituțiilor de asistență socială

b)

Analiza costurilor sociale și a lipsei bunăstării

c)

Studiul etapelor dezvoltării copilului din perspectivă psihanalitică

3.

De ce politica socială pune accent, în principal, pe dezavantaj și deprivare (sărăcie, dizabilități etc.) și mai puțin pe bogăție?

a)

Pentru că studiul bogăției și al stilului de viață al celor bogați nu oferă informații utile despre nevoi și protecție socială

b)

Pentru că majoritatea cercetătorilor din domeniu provin din zone dezavantajate

c)

Pentru că analizele despre bogăție sunt interzise în acest domeniu

4.

Care este principalul motiv pentru care politica socială este considerată o disciplină „aplicată”?

a)

Pentru că se ocupă doar de teorii sociologice abstracte

b)

Pentru că se concentrează pe prescrierea de soluții și strategii de intervenție pentru probleme reale

c)

Pentru că urmărește strict aspecte istorice și culturale ale societății

5.

Ce subliniază definiția „restrânsă” a administrației sociale, potrivit lui Donnison?

a)

Administrarea socială ca studiu al serviciilor militare și de poliție

b)

Administrarea socială ca studiu al dezvoltării, structurii și practicilor serviciilor sociale

c)

Administrarea socială ca studiu al practicilor comerciale și publicitare

6.

Cum se diferențiază, în linii mari, politica socială de politica publică, așa cum reiese din textul cursului?

a)

Politica socială se concentrează pe conținutul măsurilor de bunăstare, pe când politica publică este mai mult despre procesul elaborării politicilor

b)

Politica socială tratează exclusiv aspectele financiare, iar politica publică este preocupată doar de instituții

c)

Politica socială se ocupă de domeniul privat, iar politica publică se ocupă de domeniul public

7.

De ce se afirmă că politica socială are un caracter multidisciplinar?

a)

Pentru că integrarea perspectivelor sociologiei, economiei, științelor politice și asistenței sociale este necesară pentru a înțelege și a soluționa problemele sociale

b)

Pentru că studiul politicii sociale se face doar din perspectiva istoriei economice

c)

Pentru că este singura disciplină care combină ingineria socială și managementul cultural

8.

Potrivit textului, care este rolul principal al teoriei în studiul politicii sociale?

a)

Să complice discuția despre politicile sociale prin termeni abstracți

b)

Să ofere criterii de clasificare, analiză și evaluare a politicilor sociale

c)

Să înlocuiască cercetarea empirică cu simple speculații filozofice

9.

Care dintre următoarele afirmații reflectă cel mai bine relația dintre politica socială și sociologie, conform autorilor citați?

a)

Politica socială și sociologia au metode total diferite și nu pot fi combinate

b)

Politica socială se suprapune adesea cu sociologia, folosind metode sociologice pentru a înțelege problemele și nevoile sociale

c)

Sociologia se concentrează pe aspecte macroeconomice, iar politica socială nu are nicio legătură cu aceste

10.

Ce tip de literatură este menționat în curs ca fiind tot mai disponibil și util în studiul politicii sociale, în afara celor academice tradiționale (cărți și reviste)?

a)

Literatură SF și de ficțiune pentru explorarea metaforică a bunăstării

b)

Literatură „gri”, care include rapoarte scurte, regulamente, studii locale și documente publice disponibile online

c)

Jurnale de dezvoltare personală și ghiduri motivaționale

11.

De ce se afirmă în curs că bunăstarea trebuie înțeleasă într-un context social?

a)

Pentru că tot ceea ce ține de bunăstare este exclusiv biologic și individual

b)

Pentru că bunăstarea are conținut și semnificație socială, fiind influențată de relațiile și normele dintr-o societate

c)

Pentru că este suficient să analizăm interesul individual al oamenilor, fără a ține cont de restul societății

12.

Potrivit lui Peter Townsend, de ce este problematică o abordare strict „biologică” a bunăstării și a sărăciei?

a)

Pentru că ar putea justifica satisfacerea doar a nevoilor fiziologice de bază, neglijând contextul social al oamenilor

b)

Pentru că ar încuraja creșterea masivă a ajutoarelor sociale

c)

Pentru că ar ignora complet nevoile de hrană, apă și locuință

13.

Ce înseamnă „individualism metodologic”, așa cum este prezentat în text?

a)

Convingerea că oamenii trăiesc izolați și nu au nicio interacțiune socială reală

b)

Abordarea conform căreia comportamentul colectiv poate fi înțeles prin analiza comportamentului indivizilor care acționează independent

c)

Principiul că fiecare om este obligat să ajute pe oricine din societate

14.

Ce anume diferențiază o „persoană” de o „ființă umană”, potrivit textului?

a)

Persoana este strict un termen juridic, iar ființa umană este doar biologică

b)

O persoană este definită prin relațiile și rolurile sale sociale, în timp ce ființa umană include doar aspectele biologice

c)

Nu există nicio diferență; termenii sunt folosiți întotdeauna ca sinonime

15.

De ce familia este considerată atât de importantă în cadrul politicii sociale?

a)

Pentru că este principalul loc unde se manifestă „cultura sărăciei”

b)

Pentru că majoritatea interacțiunilor sociale se desfășoară în familie și este locul în care apar funcții esențiale pentru creșterea, îngrijirea și socializarea oamenilor

c)

Pentru că statul nu mai are responsabilități față de persoanele aflate în dificultate, acestea revenind exclusiv familiei

16.

Care dintre următoarele afirmații descrie cel mai bine conceptul de „comunitate” din perspectiva politicilor sociale, conform textului?

a)

Se referă strict la apartenența geografică a indivizilor

b)

Presupune existența unor rețele sociale și a unor interese comune, care pot fi bazate pe proximitate, cultură sau contacte sociale

c)

Este aplicabil doar atunci când există un nivel ridicat de sărăcie și inegalitate într-un anumit spațiu

17.

Ce înseamnă noțiunea de „excluziune socială” în contextul politicilor sociale?

a)

O formă de pedeapsă legală aplicată celor care nu respectă legile asistenței sociale

b)

Procesul prin care anumite persoane sau grupuri sunt lăsate pe dinafară, respinse ori interzise din rețelele de sprijin și solidaritate ale unei societăți

c)

Simplul refuz al oamenilor de a se implica

18.

Cum este definită „stigmatizarea” în relație cu serviciile sociale și bunăstarea?

a)

Discriminarea pozitivă față de persoanele care au nevoie de asistență

b)

Asocierea unor atribute negative și respingerea socială a celor care beneficiază de servicii, sunt bolnavi sau aflați în dificultate

c)

Un proces prin care toți beneficiarii serviciilor sociale primesc stimulente financiare egale

19.

Cum descriu Béland și Lecours influența „națiunii” asupra politicilor sociale?

a)

Națiunea este întotdeauna forța principală care extinde solidaritatea la nivel global

b)

Națiunea este mai degrabă un concept care poate impune limite asupra responsabilităților sociale și poate genera exclusivism față de non-rezidenți

c)

Națiunea nu are nicio legătură cu politicile sociale și asistența colectivă

20.

De ce politicile sociale pot să nu afecteze întotdeauna în mod semnificativ inegalitățile sociale?

a)

Pentru că politica socială nu are niciodată legătură cu structura socială sau economică a societății

b)

Pentru că multe inegalități își au originile în relațiile și structurile sociale, pe care politica socială nu și le propune neapărat să le schimbe

c)

Pentru că guvernele interzic prin lege orice acțiune socială împotriva inegalităților

21.

Ce reprezintă „inegalitatea” în sensul analizat în suportul de curs?

a)

Simplul fapt că oamenii au personalități și abilități diferite

b)

Diferențe de avantaje și dezavantaje sociale între indivizi sau grupuri

c)

Diferențele care apar doar între bogați și săraci, excluzând alte criterii

22.

Cum vede Max Weber conceptul de „clasă”?

a)

Determinat exclusiv de relația oamenilor cu mijloacele de producție

b)

Ca un set de circumstanțe economice comune, care poate cuprinde multiple subdiviziuni (proprietari, manageri, muncitori etc.)

c)

Ca o identitate strictă, formată din două categorii: capitaliști și proletari

23.

În contextul politicilor sociale, ce anume ilustrează cel mai bine un „statut” ridicat?

a)

Apartenența la un grup religios minoritar

b)

Un nivel de stigmatizare socială semnificativ

c)

Respectul și onoarea acordate unei persoane, precum și accesul la anumite privilegii sociale

24.

De ce puterea, așa cum o abordează Michel Foucault, este dificil de aplicat direct în politica socială?

a)

Pentru că Foucault consideră că puterea este un fenomen simplu și ușor de măsurat

b)

Pentru că, la Foucault, puterea este omniprezentă și nu distinge între cei aflați în poziții de dominație și cei dezavantajați

c)

Pentru că Foucault are o viziune strict economică asupra puterii și neglijează factorii sociali

25.

Care dintre următoarele reprezintă un exemplu de „diviziune socială” care poate genera dezavantaj de durată în societate?

a)

Diferențe de gusturi culinare între regiuni

b)

Apartenența la grupuri etnice sau religioase care sunt discriminate ori marginalizate

c)

Modul preferat de petrecere a timpului liber în rândul locuitorilor din zonele urbane

26.

Cum este de obicei explicată „sărăcia” în relația cu inegalitatea resurselor, conform textului?

a)

Exclusiv prin lipsa de motivație a oamenilor

b)

Drept un dezavantaj extrem al resurselor, care poate exista chiar dacă inegalitatea nu se reduce

27.

lația cu inegalitatea resurselor, conform textului?

a)

Exclusiv prin lipsa de motivație a oamenilor

b)

Drept un dezavantaj extrem al resurselor, care poate exista chiar dacă inegalitatea nu se reduce substanțial

c)

Numai ca un fenomen temporar, fără legătură cu structura socială

28.

În ce constă redistribuirea „verticală”, așa cum este discutată în text?

a)

Transferul resurselor de la un grup de vârstă la altul (e.g., de la tineri la bătrâni)

b)

Transferul resurselor de la gospodăriile fără copii către familiile cu copii

c)

Transferul resurselor de la cei bogați la cei săraci (sau invers), putând fi progresivă sau regresivă

29.

Care este sensul expresiei „netezirea veniturilor” (income smoothing) în politica socială, așa cum apare în textul lui Barr?

a)

Procesul prin care inegalitățile de venit sunt eliminate complet

b)

Situația în care indivizii contribuie în anumite momente ale vieții (când au resurse) și beneficiază în alte momente (când au nevoie)

c)

Căutarea unui venit egal pentru toată populația, indiferent de muncă sau cotizații

30.

Ce înseamnă „maximin”, în sensul introdus de John Rawls și reluat în discuția despre redistribuire?

a)

Maximizarea resurselor și a privilegiilor celor aflați în poziții superioare

b)

Minimizarea veniturilor celei mai bogate categorii de populație

c)

Maximizarea venitului minim din societate, ridicând „podeaua” pentru cei mai dezavantajați

31.

De ce se spune că „problemele sociale” sunt „construite social”?

a)

Pentru că ele sunt mereu rezultatul unor fenomene strict genetice

b)

Pentru că înțelegerea și definiția lor depind de percepțiile și convingerile societății

c)

Pentru că toate problemele sociale pot fi rezolvate prin simpla schimbare a legilor

32.

Care dintre următoarele afirmații descrie cel mai bine „răspunsul direct” la o problemă socială, conform cursului?

a)

Se concentrează în principal pe eliminarea cauzelor profunde ale problemei

b)

Se ocupă de rezolvarea imediată a simptomelor problemei (e.g., a oferi bani celor care nu au bani)

c)

Implică întotdeauna schimbări de legislație la nivel național

33.

Ce înseamnă „intervenția cheie” (key intervention) în rezolvarea problemelor sociale, conform cursului?

a)

Alegerea unui număr mic de elemente-cheie care, dacă sunt rezolvate, pot avea efecte pozitive extinse asupra altor probleme

b)

Simplul fapt de a oferi ajutor umanitar direct tuturor persoanelor dezavantajate dintr-o societate

c)

Reorientarea totală a resurselor spre organizații caritabile independente

34.

Ce presupune „direcționarea” (targeting) în politica socială, conform cursului?

a)

Aplicarea automată a unor politici la toată populația, fără excepții

b)

Îndreptarea politicilor către anumite persoane, grupuri sau unități sociale, pe baza unor criterii

c)

Intervenții exclusiv la nivelul guvernelor naționale, fără a implica indivizii

35.

Care este principalul argument în favoarea unor politici axate pe indivizi față de cele axate pe gospodării?

a)

Elimină complet testele de necesitate și birocrația asociată

b)

Permite identificarea și satisfacerea nevoilor fiecărui caz în parte, evitând ca unii oameni să fie lăsați pe dinafară

c)

Crește automat participarea femeilor pe piața muncii

36.

Ce problemă apare în cazul în care politicile se concentrează doar pe „gospodării” sau familii, ignorând indivizii din interiorul acestora?

4 lines
37.

Ce problemă apare în cazul în care politicile se concentrează doar pe „gospodării” sau familii, ignorând indivizii din interiorul acestora?

a)

Este imposibil să faci politici de locuire pentru familii sau gospodării

b)

S-ar putea ca anumite persoane (de ex. femeile sau copiii) să nu beneficieze efectiv de resursele gospodăriei

c)

Familiile nu pot fi niciodată în sărăcie dacă au gospodărie proprie

38.

Care dintre următoarele constituie un argument pentru concentrarea politicilor pe „comunitățile-arie” (zone geografice)?

a)

Majoritatea persoanelor sărace locuiesc în zone bogate

b)

Anumite probleme (e.g., lipsa infrastructurii, locuințele insalubre) au o puternică dimensiune locală, putând fi rezolvate doar printr-o abordare bazată pe zonă

c)

Problemele de sărăcie sunt perfect distribuite uniform în interiorul unei societăți

39.

La ce se referă conceptul de „capital social” atunci când se vorbește despre comunități?

a)

Strict la sumele de bani colectate în bugetele locale

b)

La rețelele sociale de sprijin și solidaritate care pot crește capacitatea oamenilor de a se ajuta reciproc

c)

La investițiile guvernamentale în infrastructura de transport

40.

Cum poate fi definită o „politică societală”, potrivit cursului?

a)

Politică ce urmărește beneficii strict individuale, ignorând complet structurile sociale

b)

Politică ce încearcă să modifice relațiile societății în ansamblu, ca de exemplu politicile macroeconomice sau culturale

c)

Politică referitoare doar la politici comerciale și rata inflației

41.

De ce este nevoie atât de răspunsuri individuale, cât și colective în asigurarea bunăstării?

a)

Pentru că răspunsurile colective sunt întotdeauna greșite, iar cele individuale întotdeauna corecte

b)

Deoarece unele probleme cer soluții generale (ex. sănătate publică), în timp ce altele trebuie abordate personalizat (ex. îngrijire medicală individuală)

c)

Fiindcă guvernele preferă să impună o singură formă de intervenție, fără variante alternative

42.

Cum înțeleg economiștii ideea de „bunăstare” (well-being), potrivit cursului?

a)

Ca fiind echivalentă cu satisfacerea „nevoilor” obiective

b)

Prin prisma alegerilor pe care oamenii le fac, și a utilității percepute a acestor alegeri

c)

Ca proces complex, imposibil de analizat în termeni de preferințe sau utilitate

43.

Care dintre următoarele constituie o critică adusă modelului economic convențional al bunăstării, bazat pe curbele de utilitate („curbe de indiferență”)?

a)

Presupune că oamenii pot și doresc să își schimbe orice bun (ex. hrana) cu alt bun (ex. îngrijirea medicală), deși în practică nu toate bunurile sunt ușor „tranzacționabile”

b)

Susține că oamenii aleg întotdeauna mai puțin, nu mai mult

c)

Se bazează strict pe ipoteza că bunăstarea este determinată de factorii genetici ai fiecăruia

44.

Ce se înțelege prin „nevoi”, în accepțiunea discutată de Feinberg și reluată în curs?

a)

Un set de opțiuni dezirabile, dar non-esențiale pentru supraviețuirea unei persoane

b)

Interese de bunăstare, fără de care oamenii pot fi vătămați (ex. sănătate, adăpost, securitate)

c)

Doar nevoi biologice, precum hrana și apa, excluzând orice alte elemente sociale

45.

De ce este important „modelul social al dizabilității” în politicile privind persoanele cu dizabilități?

a)

Pentru că susține că toate dizabilitățile au o cauză exclusivă de natură medicală și fiziologică

b)

Pentru că subliniază că barierele, excluderea și dezavantajul apar frecvent din normele și așteptările sociale, nu doar din limitările funcționale

c)

Pentru că demonstrează că dizabilitățile fizice sunt imposibil de compensat prin tehnologii de asistență

46.

Ce înseamnă „risc” în contextul nevoilor și bunăstării, așa cum este definit în text?

a)

Un fenomen unitar care se referă strict la probabilitatea de a se îmbolnăvi cronic

b)

Simplu sinonim cu „pericol major și iminent”

c)

Un concept complex, care poate desemna probabilitatea unor evenimente, insecuritatea economică sau vulnerabilitatea la prejudicii

47.

Care este principala problemă pe care o ridică noțiunea de „lipsă de adăpost” (homelessness), din perspectivă socială?

a)

Exclusiv lipsa unei structuri de stat care să ofere locuințe

b)

Absența controlului asupra unui spațiu locativ și a drepturilor de a ocupa acel spațiu, într-un context în care accesul se face prin piață sau putere politică

c)

Oamenii fără adăpost refuză întotdeauna să muncească și să se integreze

48.

Cum poate fi înțeles conceptul de „nevoi” în raport cu politicile sociale, potrivit concluziilor cursului?

a)

Ca simplă enumerare a simptomelor medicale

b)

Ca probleme ale oamenilor și, în același timp, ca necesități pentru anumite servicii sau resurse, într-un anumit context social

c)

Ca situații care nu pot fi remediate prin nicio intervenție colectivă

49.

Ce sunt indicatorii, în accepțiunea textului, și cu ce diferă de măsurători?

a)

Indicatorii oferă informații cantitative exacte și infailibile despre o problemă socială

b)

Indicatorii sunt semne ori proxy-uri pentru o problemă, nu neapărat măsurători precise ale acesteia

c)

Indicatorii și măsurătorile sunt sinonime, ambele reflectând exact realitatea socială

50.

indicatori în politica socială?

a)

Indicatorii sunt mereu obiectivi și imposibil de manipulat

b)

Anumite probleme sociale (de ex. sărăcia) nu pot fi reprezentate simplu de un singur indicator, necesitând mai mulți indicatori complementari

c)

Indicatorii nu pot fi prezentați prin cifre sau statistici și trebuie evaluați întotdeauna calitativ

51.

Ce reprezintă „prevalența”, spre deosebire de „incidență”, în studiile privind problemele sociale?

a)

Prevalența măsoară doar cazurile noi, în timp ce incidența se referă la totalul de cazuri existate

b)

Prevalența reflectă câte persoane au o problemă la un anumit moment dat, în timp ce incidența indică numărul noilor cazuri într-o anumită perioadă

c)

Cele două concepte sunt sinonime, fiind folosite interschimbabil în sociologie

52.

Ce problemă apare în discuțiile despre moștenirea genetică a obezității, conform textului?

a)

Genetica explică complet creșterea rapidă a obezității la nivel mondial

b)

Obezitatea ereditară indică întotdeauna că ereditatea este singura cauză

c)

Rata mare de creștere a obezității nu poate fi explicată doar prin genetică, deoarece genetica populației nu se schimbă atât de rapid

53.

Care dintre următoarele afirmații descrie corect diferența dintre o „măsură” și un „indicator”?

a)

O măsură este în mod necesar inexactă, în timp ce un indicator este precis

b)

O măsură este un instrument care reflectă direct problema, iar un indicator doar semnalează indirect evoluția problemei

c)

Nu există nicio diferență, termenii sunt folosiți întotdeauna ca sinonime în politicile sociale

54.

Ce se poate spune despre folosirea indicelui compozit (e.g. Indicele de Dezvoltare Umană) în analiza problemelor sociale?

a)

Rezolvă complet problema cuantificării fenomenelor sociale, fiind o reprezentare perfectă a realității

b)

Necesită procedee complexe de standardizare, ponderare și asumarea unor ipoteze statistice, existând riscuri de distorsiune

c)

Este întotdeauna mai puțin util decât un singur indicator titlu, fiind prea complicat

55.

Când se elaborează prognoze demografice la nivelul unor zone mici, care factor devine cel mai important de luat în considerare, potrivit textului?

a)

Rata mortalității, pentru că este mereu principala cauză a schimbărilor demografice

b)

Migrația, deoarece mutarea persoanelor în și din zonă poate modifica substanțial populația locală

c)

Rata fertilității, pentru că în comunitățile mici se nasc întotdeauna mai puțini copii

56.

Ce înțelegem prin „parametri” și „modelare” în predicția fenomenelor sociale, conform textului?

a)

Parametrii sunt valorile fixe și imuabile ale fenomenului, iar modelarea este imposibilă în științele sociale

b)

Parametrii sunt condițiile sau ipotezele care trebuie asumate când formulăm o prognoză, iar modelarea explorează relațiile dintre variabile sub aceste ipoteze

c)

Parametrii și modelarea se referă doar la calculele matematice legate de climatologie, fără relevanță pentru politica socială

57.

La ce se referă noțiunea de „analiză de cohortă” în prognoza populației?

a)

Împărțirea populației în categorii de vârstă și urmărirea acestora în timp, pentru a vedea cum evoluează (prin nașteri, decese sau migrație)

b)

Studierea exclusivă a grupurilor minoritare, fără a ține cont de restul populației

c)

Observarea doar a populației aflate într-o singură etapă a ciclului de viață, cum ar fi pensionarii

58.

De ce trebuie tratate cu prudență proiecțiile și predicțiile în politica socială, potrivit cursului?

a)

Pentru că reprezintă mereu date precise, deci nu mai e nevoie să verificăm nimic

b)

Deoarece se bazează pe ipoteze despre stabilitatea condițiilor și pe interpretări care pot fi eronate sau incomplete

c)

Deoarece politica socială se ocupă strict de date istorice și nu are nevoie să anticipeze viitorul

59.

Ce înseamnă, în esență, ideea de „stat al bunăstării”, așa cum apare în curs?

a)

Că statul oferă servicii minime, doar atunci când persoanele nu se pot descurca singure

b)

Că statul își asumă un rol activ în asigurarea și promovarea bunăstării tuturor cetățenilor, în mod cuprinzător

c)

Că statul este obligat să minimizeze orice formă de intervenție socială

60.

Ce semnificație istorică a avut Raportul Beveridge (1942) în Marea Britanie și Europa, potrivit cursului?

a)

A fost ignorat de țările europene, neavând relevanță pentru reconstrucția postbelică

b)

A reprezentat un document esențial, văzut ca simbol al noilor politici de bunăstare și reconstrucție după Al Doilea Război Mondial

c)

A susținut simpla menținere a Legii Săracilor (Poor Law) într-o formă ușor modificată

61.

Care este diferența principală dintre un model de bunăstare „rezidual” și unul „instituțional”, în accepțiunea lui Wilensky și Lebeaux?

a)

Modelul rezidual se bazează pe susținerea universală și împărțirea largă a resurselor, pe când modelul instituțional oferă doar o plasă de siguranță pentru cei foarte săraci

b)

Modelul rezidual prevede sprijin limitat, doar pentru cei care nu pot să se descurce singuri, în timp ce modelul instituțional acceptă responsabilitatea colectivă și furnizează servicii pentru toți

c)

Nu există nicio diferență, terminologia fiind folosită interschimbabil

62.

Ce înseamnă „dependența de cale” (path-dependence) în dezvoltarea statului bunăstării, conform textului?

a)

Politicile publice sunt ușor de schimbat oricând, indiferent de trecut

b)

Odată ce se alege o rută de politică (ex. asigurări sociale vs. control de stat direct), devine dificil să se renunțe la ea, deoarece există deja instituții și reguli care o susțin

c)

Politicile nu au niciodată o bază istorică și nu sunt influențate de decizii anterioare

63.

În literatura despre regimurile de bunăstare, cum sunt explicate „crizele” statelor bunăstării, potrivit clasificării lui Pierson?

a)

Criza este explicată doar printr-o singură cauză (e.g., probleme financiare)

b)

Criza poate fi văzută ca un moment de răscruce (turning point), un șoc extern (război, recesiune), o contradicție de sistem sau orice problemă de mare magnitudine

c)

Crizele nu există în realitate, fiind doar invenții ale criticilor bunăstării

64.

Care dintre următoarele țări au fost clasificate de Leibfried ca având un sistem de bunăstare „rudimentar” (cercul latin)?

a)

Franța, Germania, Austria, Belgia

b)

Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda

c)

Spania, Portugalia, Grecia, Italia

65.

Conform cursului?

a)

Că toate țările se vor concentra pe reducerea la minimum a investițiilor în bunăstare

b)

Că, datorită unor procese comune precum industrializarea și presiunile economice, politicile și instituțiile de bunăstare tind să semene tot mai mult între diferite state

c)

Că există o unică direcție politică definită de către guvernul global pentru toate țările

66.

De ce argumentul conform căruia cheltuielile cu bunăstarea sufocă automat economia (Bacon și Eltis, 1978) este considerat îndoielnic în curs?

a)

Pentru că istoric s-a demonstrat că micșorarea cheltuielilor cu bunăstarea nu duce în mod garantat la creșterea economică și, pe termen scurt, poate chiar reduce activitatea economică

b)

Deoarece marxiștii sunt singurii care cred în acest argument

c)

Pentru că statele bunăstării sunt întotdeauna perfect echilibrate financiar

67.

Ce înseamnă abordarea „deconstrucționistă” cu privire la dezvoltarea statelor bunăstării?

a)

Că nu există deloc un „stat al bunăstării”, ci doar un concept artificial, iar modelele și teoriile despre evoluția lor sunt constructe ce nu pot fi generalizate

b)

Că există legi universale prin care orice stat trebuie să treacă prin aceleași etape de dezvoltare a bunăstării

c)

Că se poate prezice viitorul cu mare precizie pornind de la istoricul fiecărui stat

68.

Cum poate fi caracterizată, în linii mari, relația dintre teoria conflictului și statul bunăstării, în viziunea marxistă?

a)

Statul bunăstării rezolvă perfect contradicțiile capitalismului, eliminând orice conflict social

b)

Statul bunăstării este consecința sau instrumentul unor raporturi de putere și de clasă, reflectând luptele de interese dintre capital și muncă

c)

Interesele muncitorilor și ale deținătorilor de capital coincid întotdeauna, bunăstarea fiind astfel un factor de stabilitate absolut

69.

Care dintre următoarele descrie cel mai bine scopul cercetării în politica socială?

a)

Avansarea teoriei academice în cadrul unei discipline

b)

Rezolvarea problemelor concrete sau găsirea de răspunsuri la întrebări practice, relevante pentru decidenții de politici

c)

Obținerea exclusivă de cunoștințe abstracte care nu sunt aplicabile în practică

70.

Ce constituie un avantaj specific al cercetării „generată intern” într-o organizație publică, conform cursului?

a)

Este întotdeauna mai obiectivă decât cercetarea universitară

b)

Are șanse mai mari să fie utilizată efectiv și să producă modificări practice în organizație

c)

Efectul principal este de a testa teorii sociologice noi

71.

Ce înseamnă „metodologia” unui studiu, așa cum este explicat în curs?

a)

Simplul set de pași tehnici folosiți în colectarea datelor

b)

Descrierea și justificarea rațiunilor pentru care sunt folosite anumite metode într-un proiect de cercetare

c)

O listă completă de ipoteze care nu necesită explicații

72.

Cum se diferențiază, în linii mari, abordările „inductive” de cele „deductive” în cercetarea socială?

a)

Abordările inductive se bazează pe colectarea inițială a datelor și organizarea lor ulterioară, în timp ce cele deductive pornesc de la ipoteze sau modele ce vor fi testate în teren

b)

Abordările inductive folosesc doar metode cantitative, iar cele deductive exclusiv metode