WorksheetsExamen la Fundamentele Psihologiei II
Total questions: 102
Worksheet time: 51mins
Name
Class
Date
1.
Nume
4 lines
2.
Structura unui proces dialectic este formată din:
a)
a) inducție, deducție, inferență
b)
b) raționament, analiză, sinteză
c)
c) teză, antiteză, sinteză
d)
d) atitudine, cogniție, comportament;
3.
Conform curentului asociaționist, asociațiile pot rezulta din:
a)
a) contiguitate, similaritate, contrastare
b)
b) inferențe cauzale
c)
c) inteligență
d)
d) creativitate
4.
Spre deosebire de asociaționism, behaviorismul studiază
a)
a) răspunsurile comportamentale involuntare
b)
b) comportamentul complex
c)
c) caracteristici psihologice
d)
d) comportamentele conștiente;
5.
Behaviorismul radical presupune că:
a)
a) raționamentul și stilurile de gândire sunt simple speculații
b)
b) comportamentul uman este similar cu cel al altor mamifere
c)
c) inteligența nu este o abilitate
d)
d) observația este singura metodă de cercetare validă;
6.
Modelul triadă al inteligenței propus de Sternberg cuprinde:
a)
a) inteligență fluidă, cristalizată și numerică
b)
b) inteligență creativă, analitică și practică
c)
c) inteligență verbală, numerică și figurală
d)
d) inteligență numerică și emoțională
7.
Anatomia de bază a creierului uman cuprinde:
a)
a) cele două emisfere cerebrale
b)
b) prozencefal, mezencefal și creierul mic
c)
c) cortexul cerebral și sistemul limbic
d)
d) lobii: frontal, temporal, parietal și occipital
8.
Ganglionii bazali reprezintă ansambluri de neuroni cu rol crucial în;
a)
a) funcțiile motorii;
b)
b) memorie
c)
c) inteligență
d)
d) creativitate;
9.
Hipocampul joacă un rol foarte important în:
a)
a) percepție
b)
b) atenție
c)
c) memorie
d)
d) limbaj
10.
Talamusul are principalul rol de:
a)
a) captare a informației senzoriale cu ajutorul unor grupuri de neuroni
b)
b) memoria de lucru
c)
c) reglarea emotionala
d)
d) reglarea stării de foame și sete
11.
Circumvoluțiunile cortexului cerebral cuprind:
a)
a) substanța albă și substanța cenușie
b)
b) scizurile centrale, fisuri ce reprezintă canale mai mari și girusurile
c)
c) cortexul auditiv și senzorial
d)
d) sinapse neuronale;
12.
Percepția este cel mai adecvat definită de:
a)
a) totalitatea proceselor cu ajutorul cărora ființa umană recunoaște, organizează și interpretează senzațiile primite de la stimulii din mediul înconjurător
b)
b) perceperea stimulilor externi;
c)
c) captarea informației vizuale cu ajutorul sistemului vizual
d)
d) transformarea informației senzoriale la nivel cognitiv;
13.
Conform lui James Gibson procesul perceptiv conține următoarele elemente de bază:
a)
a) stimuli, sistem vizual, procesare de informații
b)
b) obiect extern, mediu informațional, stimulare proximă și obiect perceptiv
c)
c) stimul și informație senzorială
d)
d) informația captată și informația procesată
14.
Lumina este transformată din unde electromagnetice în impulsuri electrochimice neuronale la nivelul;
a)
a) retinei;
b)
b) foveei
c)
c) corneei
d)
d) umorii apoase
15.
Ruta dorsală cu privire la informația perceptivă este responsabilă cu;
a)
a) procesarea locației și mișcării informației vizuale
b)
b) procesarea culorii
c)
c) procesarea formei
d)
d) procesarea tipului de informației vizuală
16.
Care dintre următoarele abordări ale percepției nu este o abordare de tip bottom-up;
a)
a) percepția directă
b)
b) teoriile de tip șablon
c)
c) percepția prin prisma inteligenței umane
d)
d) teoria recunoașterii după componente;
17.
Cele două categorii de sarcini referitoare la memorie sunt;
a)
a) codare și stocare;
b)
b) reamintire și recunoaștere
c)
c) sarcini explicite și sarcini conștiente
d)
d) sarcini de stocare și recuperare a informației
18.
Sarcinile ce presupun reamintire sunt explicate de;
a)
a) memoria pe termen scurt
b)
b) memoria explicită
c)
c) memoria implicită
d)
d) memoria procedurală
19.
Care dintre următoarele forme ale memoriei este asociată într-o mare măsură cu inteligența:
a)
a) memoria implicită
b)
b) memoria senzorială
c)
c) memoria pe termen lung
d)
d) memoria de lucru;
20.
Richard Atkinson și Richard Schiffrin au propus un model alternativ al memoriei ce conține trei structuri. Acestea sunt:
a)
a) memoria episodică, procedurală și de lungă durată
b)
b) memoria de lucru, procedurală și explicită;
c)
c) memoria primară și secundară
d)
d) memoria senzorială, pe termen scurt și pe termen lung;
21.
O formă atipică și rară de amnezie este:
a)
a) amnezia anterogradă
b)
b) amnezia retrogradă
c)
c) amnezia temporară
d)
d) amnezia episodică
22.
Principalele procese ale memoriei sunt:
a)
a) întipărire și reamintire
b)
b) codare, stocare și recuperare
c)
c) codare, recuperare și reamintire
d)
d) percepere, procesare, memorare și recuperare;
23.
24. Stocarea de scurtă durată se realizează în primul rând:
a)
a) auditiv
b)
b) vizual
c)
c) perceptiv
d)
d) semantic
24.
Stocarea în memoria de lungă durată se realizează în primul rând:
a)
a) vizual
b)
b) auditiv
c)
c) episodic
d)
d) semantic
25.
Atunci când transferăm informația din memoria pe termen scurt în memoria pe termen lung problemele întâmpinate sunt
a)
a) inteligența scăzută și slaba concentrare
b)
b) lipsa de atenție și de motivație
c)
c) interferența și degradarea
d)
d) uitarea și limitele biologice ale memoriei de lungă durată
26.
Caracteristicile numite accesibilitate și disponibilitate sunt specifice:
a)
a) memoriei episodice
b)
b) memoriei procedurale
c)
c) memoriei de lungă durată
d)
d) memoriei implicite
27.
Definiția următoare: Modalitatea prin care putem procesa în mod activ cantitatea enormă de informație care ne înconjoară, prin intermediul simțurilor și al proceselor cognitive, se referă la:
a)
a) atenție
b)
b) inteligență
c)
c) senzații
d)
d) memorie
28.
Care dintre următoarele funcții nu este specifică atenției;
a)
a) detectarea semnalelor
b)
b) căutarea
c)
c) stocarea informației
d)
d) vigilența
29.
Modelul Broadbent al atenției are ca și caracteristică principală conceptul de:
a)
a) vigilență:
b)
b) atenție distributivă
c)
c) filtru atențional
d)
d) căutarea
30.
Atenția distributivă este mai eficientă atunci când:
a)
a) avem de realizat sarcini similare
b)
b) avem de realizat sarcini cât mai diferite
c)
c) avem de a face cu informație vizuală
d)
d) avem de a face cu informație auditivă;
31.
Printre factorii care influențează atenția nu se regăsește
a)
a) anxietatea
b)
b) excitarea
c)
c) dificultatea sarcinii
d)
d) genul;
32.
Care dintre următoarele nu este un tip de ADHD:
a)
a) neatent;
b)
b) hiperactiv-impulsiv
c)
c) o combinație între hiperactiv-impulsiv și neatent
d)
d) hiper-impulsiv
33.
Imagistica mentală poate implica reprezentări mentale a căror tipuri de informații senzoriale:
a)
a) vizuale și auditive
b)
b) vizuale
c)
c) vizuale și tactile
d)
d) pentru toate tipurile de informații senzoriale
34.
În ceea ce privește Teoria Codului Dublu, pentru a reprezenta mental informați folosim:
a)
a) coduri verbale cât și imagistice (imagini și simboluri);
b)
b) simboluri numerice și figurale
c)
c) litere și cuvinte
d)
d) imagini concrete și imagini abstracte;
35.
Teoria propozițională cu privire la reprezentarea mentală presupune că:
a)
a) propozițiile verbale sunt cel mai ușor de reprezentat mental
b)
b) avem nevoie de propoziții verbale pentru a reprezenta informația;
c)
c) sugerează că nu stocăm reprezentările mentale sub formă de imagini sau simple cuvinte, ci sub formă de propoziții ca expresie a unor relații între concepte;
d)
d) propozițiile și materialul lingvistic împiedică reprezentarea mentală;
36.
Referitor la reprezentarea mentală, conceptul de rotire mentală este considerat de mulți autori ca fiind o parte importantă a:
a)
a) inteligenței
b)
b) atenției
c)
c) percepției
d)
d) concentrării
37.
Majoritatea autorilor au identificat două tipuri de imagini când vine vorba de reprezentarea mentală:
a)
a) vizuale și spațiale
b)
b) pozitive și negative
c)
c) afective și non-afective
d)
d) concrete și abstracte
38.
Care dintre următoarele nu este o proprietate a limbajului:
a)
a) comunicativitatea
b)
b) dificultatea
c)
c) simbolistica arbitrară
d)
d) structura regulată
39.
În ceea ce privește limbajul semantica reprezintă:
a)
a) studiul semnificației limbajului
b)
b) analiza structurii limbajului
c)
c) relațiile dintre componentele limbajului
d)
d) studiul limbajului scris;
40.
Abordarea motorie a perceperii limbajului presupune că:
a)
a) limbajul vorbit este mai ușor de perceput decât cel scris
b)
b) suntem capabili să percepem limbajul prin monitorizarea mișcărilor tractului vocal al celui care vorbește
c)
c) este mai dificil să percepem limbajul atunci când vorbesc mai multe persoane în același timp;
d)
d) limbajul vorbit este o caracteristică universală a omului
41.
În studiul limbajului, sintaxa reprezintă:
a)
a) modalitatea sistematică de a combina cuvintele cu scopul de a produce propoziții și fraze cu înțeles
b)
b) studiul fonetic al structurii limbajului
c)
c) studiul dificultății limbajului
d)
d) studiul universalității limbajului
42.
Referitor la limbaj, Noam Chomsky este recunoscut în primul rând pentru studiul:
a)
a) sintaxei
b)
b) semantici
c)
c) dinamicii limbajului
d)
d) complexității limbajului
43.
O clasificare des folosită pentru categoriile de concepte este:
a)
a) categorii ierarhice și liniare;
b)
b) categorii naturale și artificiale
c)
c) categorii complexe și categorii simple
d)
) categorii tranzitorii și categorii stabile;
44.
Esențial pentru teoria prototipurilor în organizarea informației este:
a)
a) prototipul este de o calitate superioară altor componente ale unei categorii
b)
b) atât prototipul cât și trăsăturile caracteristici sunt de natură abstractă;
c)
c) includerea lucrurilor, obiectelor într-o categorie se face nu în funcție de caracteristicile definitorii, ci în funcție de asemănarea cu un model standard pentru categorie;
d)
d) într-o categorie bazată pe prototip poate fi inclus un număr redus de lucruri, obiecte;
45.
Modelul rețelei semantice presupune că:
a)
a) informația este reprezentată în mintea noastră sub formă de concepte ce sunt interconectate asemenea unei pânze de păianjen
b)
b) în organizarea informației există informație semantică și non-semantică
c)
c) nu toți oamenii pot crea rețele semantice complexe
d)
d) există o asemănare ridicată între prototip, trăsături caracteristice și termenul de semantic
46.
Ipoteza Sapir-Whorf presupune că:
a)
a) nu există limbi mai dificile decât altele
b)
b) există limbi mai dificile și limbi mai puțin dificile
c)
c) inteligența influențează limbajul
d)
d) posibilitatea ca limbajul să influențeze gândirea și modul în care oamenii percep lumea;
47.
Experimentele ce presupun denumirea culorilor au fost realizate de-a lungul timpului pentru a testa:
a)
a) dificultatea limbajului;
b)
b) universalitatea limbajului
c)
c) dinamismul limbajului
d)
d) bilingvismul
48.
Caracteristic pentru bilingvismul aditiv este că:
a)
a) persoana cunoaște o limbă mai puțin dificilă și o limbă mai dificilă
b)
b) a doua limbă este învățată în plus față de prima limbă cunoscută;
c)
c) elementele celei de-a doua limbi înlocuiesc elementele prime limbi
d)
d) persoana cunoaște mai mult de două limbi;
49.
Caracteristic pentru bilingvismul substractiv este că:
a)
a) persoana cunoaște o limbă mai puțin dificilă și o limbă mai dificilă
b)
b) a doua limbă este învățată în plus față de prima limbă cunoscută;
c)
c) elementele celei de-a doua limbi înlocuiesc elementele prime limbi
d)
d) persoana cunoaște mai mult de două limbi
50.
Un factor important care influențează învățarea celei de-a doua limbi este:
a)
a) creativitatea
b)
b) vârsta
c)
c) contextul cultural
d)
d) tipul de personalitate
51.
Referitor la ciclul rezolvării de probleme, nu regăsim următoarea etapă
a)
a) identificarea problemei
b)
b) organizarea informației
c)
c) compararea rezultatelor
d)
d) monitorizarea
52.
Rezolvarea problemelor slab structurate depinde foarte multe de:
a)
a) ) vârstă
b)
b) gen
c)
c) conștiinciozitate
d)
d) insight
53.
În rezolvarea de probleme, gândirea productivă este specifică următorului curent de abordare în psihologie:
a)
a) funcționalism
b)
b) empirism
c)
c) gestaltism
d)
d) umanism
54.
O caracteristică importantă a persoanelor creative este:
a)
a) lipsa anxietății
b)
b) capacitatea bună de memorare
c)
c) deschiderea spre experiență
d)
d) orientarea liberală
55.
În ceea ce privește luarea deciziilor, Teoria utilității percepute subiectiv presupune că:
a)
a) fiecare persoană percepe diferit o anumită problemă;
b)
b) scopul acțiunilor umane este de a căuta plăcerea și a evita suferința;
c)
c) deciziile individuale sunt luate exclusiv într-o manieră subiectivă
d)
d) există o relație importantă între subiectivism și euristică;
56.
În luarea deciziilor, euristica ne permite să:
a)
a) procesăm informația rapid
b)
b) să gândim într-o manieră logică;
c)
c) să identificăm erorile în procesul decizional
d)
d) reducem cantitatea de informație disponibilă la o cantitate ce poate fi gestionată, cu scopul de a lua o decizie într-un timp rezonabil, permițându-ne să examinăm mai puține informații;
57.
O caracteristică a grupurilor care iau decizii de succes este:
a)
a) membrii se identifică cu grupul
b)
b) membrii grupului sunt inteligenți
c)
c) membrii grupului sunt din aceeași categorie de vârstă;
d)
d) grupul este eterogen din punct de vedere al genului
58.
O caracteristică a raționamentului deductiv este că:
a)
a) este bazat pe propoziții logice
b)
b) depinde într-o mare măsură de educația individului
c)
c) este influențat de genul subiectului
d)
d) solicită un nivel ridicat de energie psihică;
59.
Raționamentul condițional este un tip de:
a)
a) rezolvare de probleme
b)
b) raționament deductiv
c)
c) raționament inductiv
d)
d) silogism categorial
60.
Sistemul limbic are un rol important în:
a)
a) procesarea emoțiilor, în mobilizarea motivației, în activarea memoriei și în procesele de învățare
b)
b) procesarea furiei și a fricii
c)
c) percepția stimulilor emoționali, în primul rând acționând ca un catalizator pentru emoții
d)
d) în controlul bătăilor inimii, respirației, înghițitului și digestiei.
61.
Cortexul cerebral are cel mai important rol în:
a)
a) procesarea furiei și a fricii
b)
b) întregul proces al cognițiilor umane
c)
c) coordonarea corporală
d)
d) funcționarea memoriei
62.
Când talamusul suferă disfuncții persoana poate:
a)
a) experimenta dificultăți în ajustarea emoțională și reacția la stres
b)
b) experimenta întârzieri la modul în care procesează informația primită la nivel cerebral.
c)
c) experimenta incapacitatea de a mai vorbi
d)
d) experimenta durere, tremur, amnezie, disfuncții de limbaj, tulburări de somn.
63.
Procesarea preconștientă în atenție se referă la faptul că:
a)
a) suntem capabili să ne împărțim atenția în mai multe locuri odată
b)
b) avem amintiri stocate pe care nu le folosim regulat dar care pot fi accesate la nevoie
c)
c) amintirile sunt inconștiente, sunt neintenționate și consumă foarte puține resurse atenționale.
d)
d) importanța atenției devine clară în situații în care nu ne putem concentra
64.
În stocarea informațiilor în memoria de lungă durată timp de cel puțin câțiva ani contribuie:
a)
a) faptul că individul repetă de mai multe ori informația ce trebuie memorată
b)
b) faptul că noi am sedimentat informațiile foarte bine încă de la început
c)
c) faptul că noi continuăm să acumulăm informații despre un subiect continuu și să le integrăm în cunoștințele deja existente.
d)
d) să uităm informații care au caracter inutil, irelevant sau neimportante pentru activitatea noastră de zi cu zi
65.
Natura constructivă a memoriei se referă la:
a)
a) memoria despre istoria persoanei
b)
b) experiențele anterioare afectează modul în care ne amintim dar și ce anume ne amintim
c)
c) informația dispare treptat în situația în care nu se întreprind acțiuni pentru a preveni acest lucru
d)
d) desfășurăm o activitate după ce am învățat ceva dar înainte să trebuiască să ne amintim lucrul respectiv
66.
Avem informații generale despre o situație sau un subiect, iar după un timp am uitat detalii despre ea. Procesul prin care mintea noastră leagă informațiile generale pe care știm deja și le umple cu alte informații logice sau generale se numește:
a)
a) Pseudo-cunoaștere
b)
b) Proasta-atribuire
c)
c) Prejudecată
d)
d) Persistență
67.
Amintirile reprimate sunt acele amintiri care:
a)
a) revin în memorie informații atunci când sunt în același context fizic ca și cel în care a fost învățat materialul
b)
b) pot fi mai ușor de recuperat, astfel atenuând starea de depresie
c)
c) se vor a se fi aduse în conștient, dar individul nu știe ce anume trebuie să își amintească
d)
d) au fost ascunse adânc în subconștientul nostru datorită traumei și disconfortului pe care le produc.
68.
Reprezentări schematice în ceea ce privește procesul memoriei se referă la:
a)
a) modalitatea prin care fiecare categorie să aibă atât un prototip cât și un nucleu
b)
b) cum oamenii înțeleg și categorizează conceptele pornind de la teoriile implicite sau ideile generale pe care le au cu privire la respectivele concept
c)
c) un model mental pentru organizarea informației, ce creează structuri cu semnificație între concepte.
d)
d) un model în care informația este organizată în baza unei comparații a trăsăturilor semantice, mai degrabă decât pe o ierarhie strictă de concept.
69.
O caracteristică importantă care poate îngreuna înțelegerea cuvintelor este:
a)
a) coarticularea sunetelor
b)
b) abordarea de tip ordinar (obișnuit) a perceperii limbajului
c)
c) abordarea categorială a percepției
d)
d) detectarea semnalelor acustice
70.
Studiile arată că demența se instalează mai târziu:
a)
a) în cazul persoanelor cu o procesare neuronală extrem de rapidă
b)
b) în cazul celor care creează structuri cu semnificație între concepte
c)
c) în cazul celor cu o capacitate cognitivă mai ridicată
d)
d) în cazul persoanelor bilingve
71.
Un factor care poate influența învățarea unei a doua limbi este:
a)
a) genul
b)
b) similaritatea dintre limbi din punct de vedere al sintaxei și din punct de vedere al foneticii
c)
c) similaritatea dintre limbi din punct de vedere al istoriei dezvoltării acesteia
d)
d) durata procesării cognitive
72.
Când vrem să rezolvăm o problemă și ne întrebăm „În ce fel diversele elemente informaționale existente în problemă se îmbină între ele, se potrivesc?”, suntem în faza de:
a)
a) Formularea strategiei
b)
b) Identificarea problemei
c)
c) Organizarea informației
d)
d) Evaluare
73.
Principala caracteristică a problemelor bine structurate este:
a)
a) că indică un pattern de rezolvare
b)
b) că putem reveni ușor la o etapă anterioară în rezolvare
c)
c) că există constrângeri și limitări în rezolvare
d)
d) că de fiecare dată trebuie schimbată strategia de abordare a rezolvării
74.
Avem nevoie de deprinderile de justificare (justification skills) în rezolvarea de probleme pentru că:
a)
a) indică un pattern de rezolvare
b)
b) problemele pot fi reprezentate la nivel mental în diferite feluri și au de obicei mai multe soluții alternative
c)
c) strategiile pot fi abordate pas cu pas și se bazează de fiecare dată pe dovezi științifice
d)
d) ajută la înțelegerea diferită a problemei și la adaptarea cognitivă
75.
Insight-ul presupune
a)
a) o reconceptualizare total diferită a problemei
b)
b) un moment de gândire productivă (productive thinking)
c)
c) transferul analogiilor
d)
d) deprinderea conotației cognitive a termenului
76.
Legea efectului (Thorndike, 1927) susține că:
a)
a) este mult mai ușor să recunoaște stimulii prin asocierea lucrurilor ce presupun polaritate: cald-rece, zi-noapte.
b)
b) oamenii învață foarte mult prin observarea comportamentului altora, dar nu și prin recompensele și pedepsele primite de alții
c)
c) avem nevoie de asocierea unor lucruri care au tendința să apară, să existe împreună aproximativ în același timp pentru a le percepe
d)
d) un stimul va produce un anumit tip de răspuns de-a lungul timpului atâta timp cât individul este recompensat pentru acel răspuns.
77.
În ceea ce privește asocierile între stimuli, contiguitate (vecinătate) se referă la
a)
a) asocierea unor lucruri cu proprietăți asemănătoare
b)
b) asocierea unor lucruri care au tendința să apară, să existe împreună aproximativ în același timp
c)
c) asocierea lucrurilor ce presupun polaritate: cald-rece, mic-mare
d)
d) asocierea prin apariție simultană și opusă în câmpul perceptiv al persoanei
78.
Faptul că individul repetă de mai multe ori informația ce trebuie memorată se referă la:
a)
a) strategii de meta-memorie
b)
b) repetarea administrativă
c)
c) strategii de prevenție a demenței
d)
d) repetiția elaborativă
79.
Memorarea informației este mai eficientă când:
a)
a) informația este acumulată prin sesiune de învățare comasată
b)
b) informația este acumulată prin sesiuni de învățare ce au loc pe parcursul unei perioade mai lungi de timp
c)
c) activitate cerebrală este scăzută în timpul somnului
d)
d) este o informație completă nouă și ne pasionează subiectul
80.
Întreruperile survenite în timpul somnului REM survenite după o zi de învățare
a)
a) susține agitația psiho-motorie înaltă
b)
b) prezice o înțelegere mai bună a informațiilor ce vor urma să fie reținute
c)
c) reduc nivelul de informație reținută
d)
d) afectează abilitățile de înțelegere logică de a doua zi
81.
Performanța memoriei depinde de
a)
a) agitația psiho-motorie a persoanei
b)
b) nivelul de funcționare a ariei Broca
c)
c) nivelul de funcționare a cerebelului
d)
d) gradul de accesibilitate a informației care trebuie amintită
82.
Ce abilități sunt de obicei afectate de ADHD la vârsta adultă?
a)
a) Abilitățile motorii
b)
b) Abilitățile de vorbire
c)
c) Abilitățile de concentrare și memoria de lucru
d)
d) Abilitățile de scriere
83.
Ce presupune memoria de lucru, conform cercetărilor?
a)
a) Este esențială pentru stocarea pe termen lung
b)
b) Este esențială pentru stocarea și manipularea informațiilor pe termen scurt
c)
c) Este esențială pentru recunoașterea fețelor
d)
d) Este esențială pentru procesarea informațiilor vizuale
84.
Ce reprezintă pragmatismul în psihologie?
a)
a) Studiul proceselor mentale prin metode structurale
b)
b) Studiul funcționalității și utilității informațiilor
c)
c) Studiul comportamentului prin observare directă
d)
d) Studiul emoțiilor și sentimentelor
85.
Ce caracterizează gândirea divergentă?
a)
a) Găsirea unui singur răspuns corect
b)
b) Găsirea unor multiple soluții și idei
c)
c) Urmarea unor reguli stricte
d)
d) Repetarea unor modele deja cunoscute
86.
Ce rol are cortexul motor?
a)
a) Procesarea informațiilor vizuale
b)
b) Controlul mișcărilor voluntare
c)
c) Procesarea informațiilor auditive
d)
d) Controlul funcțiilor vitale
87.
Ce concept din psihologia cognitivă descrie dificultatea de a recunoaște obiectele familiare atunci când sunt prezentate dintr-un unghi neobișnuit?
a)
a) Agnozia aperceptivă
b)
b) Agnozia asociativă
c)
c) Iluzia de percepție
d)
d) Constanța percepției
88.
Care este diferența principală între teoria gândirii convergente și teoria gândirii divergente?
a)
a) Gândirea convergentă se concentrează pe generarea de multiple soluții, în timp ce gândirea divergentă se concentrează pe o singură soluție corectă
b)
b) Gândirea convergentă se concentrează pe găsirea unei singure soluții corecte, în timp ce gândirea divergentă se concentrează pe generarea de multiple soluții
c)
c) Gândirea convergentă se concentrează pe procesele creative, în timp ce gândirea divergentă se concentrează pe procesele analitice
d)
d) Gândirea convergentă se concentrează pe probleme abstracte, în timp ce gândirea divergentă se concentrează pe probleme concrete
89.
Care este rolul principal al neurotransmițătorului dopamină în contextul tulburărilor psihologice?
a)
a) Reglarea somnului și apetitului
b)
b) Reglarea dispoziției și anxietății
c)
c) Implicarea în procesele de recompensă și motivație
d)
d) Reglarea funcțiilor cognitive și memoria
90.
În contextul psihologiei cognitive, ce diferență există între procesarea de jos în sus și procesarea de sus în jos?
a)
a) Procesarea de jos în sus este influențată de așteptările și cunoștințele individului, în timp ce procesarea de sus în jos este determinată de stimulul în sine
b)
b) Procesarea de jos în sus este determinată de stimulul în sine, în timp ce procesarea de sus în jos este influențată de așteptările și cunoștințele individului
c)
c) Procesarea de jos în sus și de sus în jos sunt același proces
d)
d) Procesarea de sus în jos se referă la procesarea vizuală, iar cea de jos în sus la procesarea auditivă
91.
Ce impact au stările de dispoziție asupra creativității, conform studiilor citate de Kaufmann (2003)?
a)
a) Stările de dispoziție negativă sunt întotdeauna mai benefice pentru creativitate
b)
b) Stările de dispoziție pozitivă nu influențează creativitatea
c)
c) Atât stările de dispoziție pozitivă cât și cele negativă pot facilita rezolvarea creativă a problemelor, depinzând de sarcină
d)
d) Creativitatea este independentă de stările de dispoziție
92.
Cum pot emoțiile influența deciziile în dileme morale, precum problema troleibuzului?
a)
a) Emoțiile nu au nicio influență asupra deciziilor morale
b)
b) Emoțiile pot determina decizii raționale și consecvente
c)
c) Emoțiile pot cauza abateri de la norma rațională în deciziile morale
d)
d) Deciziile morale sunt întotdeauna raționale și independente de emoții
93.
Ce rol joacă memoria de lucru în performanța școlară a copiilor cu ADHD?
a)
a) Memoria de lucru nu are nicio legătură cu performanța școlară
b)
b) Deficitul de memorie de lucru îmbunătățește performanța școlară
c)
c) Problemele cu memoria de lucru îngreunează concentrarea și finalizarea sarcinilor școlare
d)
d) Memoria de lucru este mai bună la copiii cu ADHD comparativ cu cei fără ADHD
94.
Cum poate un clinician să utilizeze conceptul de priming pentru a îmbunătăți accesul la amintiri în terapie?
a)
a) Să se bazeze pe introspecție pentru a descoperi amintiri
b)
b) Să activeze schemele relevante folosind stimuli specifici (imagini, mirosuri, sunete) pentru a facilita accesul la amintiri conexe
c)
c) Să evite utilizarea priming-ului în terapie
d)
d) Să folosească doar tehnici de hipnoză pentru accesul la amintiri
95.
Ce presupune amnezia anterogradă?
a)
a) Pierderea amintirilor anterioare traumei
b)
b) Pierderea amintirilor recente
c)
c) Pierderea amintirilor copilăriei
d)
d) Inabilitatea de a forma noi amintiri după traumă
96.
Care sunt componentele principale ale lobului frontal?
a)
a) Cortexul prefrontal, cortexul motor și aria lui Broca
b)
b) Cortexul prefrontal, cortexul parietal și aria lui Wernicke
c)
c) Cortexul occipital, cortexul motor și aria lui Broca
d)
d) Cortexul temporal, cortexul parietal și aria lui Wernicke
97.
Ce factori explică abilitatea noastră de a fi atenți, conform Eysenck și Byrne (1992)?
a)
a) Anxietatea și excitarea
b)
b) Somnul și alimentația
c)
c) Exercițiile fizice și socializarea
d)
d) Muzica și arta
98.
Ce reprezintă bias-ul cognitiv?
a)
a) O abatere sistematică de la raționalitate în procesul de judecată
b)
b) O tendință de a gândi optimist în orice situație
c)
c) O capacitate de a lua decizii rapide și precise
d)
d) O metodă de a evalua corect informațiile
99.
Cum poate teoria lui Sternberg despre inteligența triadică să influențeze abordările pedagogice în educația specială?
a)
a) Focalizându-se doar pe abilitățile analitice ale studenților
b)
b) Bazându-se exclusiv pe testarea standardizată
c)
c) Ignorând abilitățile practice în favoarea celor teoretice
d)
d) Integrând activități care dezvoltă abilități analitice, creative și practice
100.
Care este rolul cortexului prefrontal în reglarea răspunsurilor emoționale, conform studiilor neuropsihologice?
a)
a) Procesarea informațiilor auditive
b)
b) Controlul funcțiilor vitale
c)
c) Inhibarea răspunsurilor emoționale și planificarea comportamentului adaptativ
d)
d) Generarea emoțiilor primare și secundare
101.
Ce rol joacă efectul de priming în percepția vizuală, conform teoriei procesării informației?
a)
a) Priming-ul nu are niciun efect asupra percepției vizuale
b)
b) Priming-ul poate facilita recunoașterea unor obiecte familiare prin activarea reprezentărilor mentale relevante
c)
c) Priming-ul îngreunează procesarea vizuală, cât și a mecanismelor de auto-protecție
d)
d) Priming-ul este utilizat doar în procesarea auditivă
102.
Cum pot perspectivele empiriste și raționaliste influența abordările în evaluarea psihologică?
a)
a) Raționalismul se concentrează pe utilizarea exclusivă a introspecției pentru evaluare
b)
b) Empirismul insistă pe necesitatea evidenței observabile și experimentale pentru evaluare
c)
c) Raționalismul și empirismul sunt irelevante pentru evaluarea psihologică
d)
d) Empirismul respinge complet utilizarea experimentelor în evaluare
100 %
