wayground logo

Free Printable Worksheets

NEW

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

SRUMB 2025

Total questions: 26

Worksheet time: 39mins

Name
Class
Date
1.

Cazul: Asociere de hepatocarcinom și colangiocarcinom perihilar

La CEUS – tipic pentru malignitate este?

a)

Hipercaptare arteriala

b)

Hipocaptare arteriala

c)

Wash-out in faza portala sau/si tardiva

d)

Hipercaptare in faza portala sau/si tardiva

e)

Nici una din cele de mai sus

2.

Cazul: Asociere de hepatocarcinom și colangiocarcinom perihilar -

Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?

a)

Ecografia transabdominala este utila pentru urmarirea pacientilor cu stent biliar

b)

Lipsa aerobiliei este un semn ca stentul biliar nu este functional

c)

Prezenta aerobiliei  este un semn ca stentul biliar este functional

d)

Ecografia transabdominala nu este utila pentru urmarirea pacientilor cu stent biliar

e)

In ecografia transabdominala aerobilia are aspect hiperecogen

3.

Cazul: Este într-adevăr tumoră hepatica?

  1. Care din urmatoarele afirmatii este falsa?

a)

Chistele biliare simple necomplicate au continut transsonic

b)

Chistele biliare simple necomplicate au perete fin

c)

Chistele biliare simple necomplicate au continut hipoecogen

d)

Una din complicatiile chistelor biliare este hemoragia intrachistica

e)

Complicatiile chistelor biliare sunt rare

4.

Cazul: Este într-adevăr tumoră hepatica?

Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

a)

Chistele biliare sunt hipercaptante la CEUS in faza arteriala

b)

Chistele biliare sunt necaptante la CEUS

c)

Chistele biliare sunt hipocaptante la CEUS in faza arteriala

d)

Chistele biliare prezinta wash-out la CEUS in faza tardiva

e)

Chistele biliare sunt hipocaptante la CEUS in faza arteriala si hipercaptante in faza tardiva

5.

Cazul: Limfom splenic difuz-

  1. Care dintre următoarele complicații a fost identificată imagistic la cazul de Limfom splenic difuz?

a)

Hemoragie intraperitoneală

b)

Ascită malignă

c)

Tromboză de venă splenică

d)

Chist pancreatic seros

e)

Perforație intestinală

6.

Cazul: Limfom splenic difuz -

Ce metodă imagistică a contribuit semnificativ la caracterizarea formațiunii retroperitoneale ca fiind suspectă de malignitate?

a)

IRM nativ

b)

Radiografie abdominală

c)

CT cu substanță de contrast i.v.

d)

Ecografie cu substanță de contrast i.v. (CEUS)

e)

Angiografie

7.

Cazul: Limfangiom retroperitoneal -

Care este cea mai frecventă localizare a limfangioamelor?

a)

Zona cervico-facială

b)

Spațiul retroperitoneal

c)

Mezenterul

d)

Ficatul

e)

Zona dorsală

8.

Cazul: Limfangiom retroperitoneal

Care dintre următoarele descrieri imagistice este cea mai sugestivă pentru un limfangiom?

a)

Leziune solidă cu captare intensă a agentului de contrast

b)

Chist simplu, unilocular, fără septe

c)

Formațiune anecogenă septată

d)

Masă calcificată

e)

Formațiune hipoecogenă, cu arii chistice la interior

9.

Cazul: Infarcte splenice. Endocardita-

  1. Care dintre următoarele caracteristici ecografice sau CEUS este cea mai puțin utilă în diferențierea între infarctele splenice și tumorile splenice hipovasculare?

a)

Forma și orientarea leziunii (ex. formă triunghiulară, orientată spre hil)

b)

Prezența sau absența captării contrastului la CEUS

c)

Evaluarea vascularizației prin tehnica Doppler color

d)

Ecogenitatea leziunii în modul B (scară gri)

e)

Corelarea aspectului imagistic cu contextul clinic și datele de laborator

10.

Cazul: Infarcte splenice. Endocardita -

La un pacient cu leziuni splenice de etiologie incertă, care abordare ecografică oferă cea mai fiabilă diferențiere între infarctele splenice și tumorile splenice?

a)

Evaluarea ecogenității și a artefactelor posterioare în modul B

b)

Doppler color pentru detectarea fluxului vascular periferic

c)

CEUS cu evaluarea modelului de captare în fazele arterială și tardivă

d)

Reevaluare ecografică după tratament antibiotic

e)

Măsurarea rigidității leziunii prin elastografie cu unde de forfecare

11.

Cazul: GIST jejunal -

Care dintre următoarele caracteristici ecografice ridică suspiciunea de tumoră stromală gastrointestinală (GIST)?

a)

Formaţiune tumorală infiltrativă, cu captarea moderată, omogenă a substanţei de contrast

b)

Îngroşare parietală intestinală, cu păstrarea stratificaţiei şi cu semnal Doppler intens

c)

Formaţiune tumorală hipoecogenă, transmurală, cu hipercaptarea omogenă a substanţei de contrast în faza arterială

d)

Formaţiune tumorală hipoecogenă, exofitică, cu hipercaptarea neomogenă a substanţei de contrast în faza arterială

e)

Formaţiune tumorală focală circumferenţială, cu margini abrupte, cu captarea moderată, neomogenă a  substanţei de contrast

12.

Cazul: GIST jejunal -

Care este afirmaţia corectă cu privire la tumorile stromale gastrointestinale (GIST) şi tumorile neuroendocrine (NET) este:

a)

GIST prezentă mai frecvent întărire acustică posterioară, prin asociere de arii chistice/necrotice

b)

Spre deosebire de NET, GIST prezintă hipercaptare a substanţei de contrast în timp arterial

c)

Ecografic, ambele tipuri de tumori apar ca mase hipoecogene, hipovasculare

d)

Nu există diferenţe din punct de vedere histopatologic între GIST şi NET

e)

GIST asociaza adesea din punct de vedere clinic sindrom carcinoid

13.

Cazul: Colite. Diagnostic ultrasonografic -

Alegeţi asocierea incorectă între tipul de colită şi modificările ecografice:

a)

Reducerea grosimii parietale intestinale, cu semnal Doppler prezent sau redus, cu posibile arii de hipoperfuzie postadministrare de contrast- colita ischemică din cadrul obstrucţiilor intestinale încarcerate

b)

Îngroşare parietală intestinală cu semnal Doppler prezent, intens, cu pierderea stratificaţiei - colita din bolile inflamatorii intestinale în puseu acut

c)

Îngroşarea parietală intestinală, cu semnal Doppler prezent sau redus, cu posibile arii de hipoperfuzie postadministrare de contrast- stadii tardive de colită ischemică acută de cauză arterială

d)

Îngroşare parietală intestinală, cu semnal Doppler prezent sau redus, cu posibil arii de hipoperfuzie postadministrare de contrast - colita ischemică cronică sau colita ischemică acută de cauză venoasă

e)

Îngroşare parietală intestinală cu semnal Doppler prezent, intens, cu păstrarea stratificaţiei- colita pseudomembranoasă

14.

Cazul: Colite. Diagnostic ultrasonografic -

Printre cauzele de colită ischemică nu se numeră:

a)

Ischemia mezenterică non-ocluzivă (în caz de hipovolemie)

b)

Cauza venoasă (în caz de disectie, vasculită)

c)

Cauze mixte arteriale şi venoase, în caz de ocluzii intestinale încarcerate şi strangulate

d)

Ateroscleroza arterelor mari cu destinaţie digetsivă

e)

Cauză arterială  (in caz de embolie, tromboză)

15.

Cazul: Hemangiomul hepatic – când devine o problemă

Diagnosticul diferențial al hemangiomului hepatic se face imagistic. Ce tehnică imagistică se recomandă de primă intenție în completarea ultrasonografiei convenționale?

a)

CT fără agent de contrast

b)

CT cu agent de contrast;

c)

CEUS

d)

RMN fără agent de contrast

e)

RMN cu agent de contrast specific (Primovist)

16.
  1. Cazul: Hemangiomul hepatic – când devine o problemă

  2. Dinamica agentului de contrast ultrasonografic în hemangiomul cavernos este:

a)

Încărcare rapidă și intensă în faza arterială în „spițe de roată”, urmată de omogenizare în faza portală, fără spălare în faza tardivă;

b)

Încărcare rapidă, intensă și difuză în faza arterială, urmată de omogenizare în faza portală și spălare discretă și lentă în faza tardivă, la mai mult de 2 minute de la injectare;

c)

Încărcare centripetă nodulară, progresivă, vizibilă pe toată durata examinării. Central se pot delimita arii noncaptante, cu semnificația de tromboză;

d)

Încărcare rapidă, intensă și difuză în faza arterială, urmată de spălare rapidă și pronunțată începând de la sfârșitul fazei arteriale;

e)

Dinamică similară cu parenchimul hepatic adiacent.

17.

Cazul: Diagnosticul ecografic în Boala Rendu-Osler-Weber

Care este investigația imagistică de primă intenție pentru diagnosticul determinării hepatice a bolii Rendu-Osler?

a)

RMN cu agent de contrast specific (Primovist).

b)

Examinarea Doppler color

c)

CEUS

d)

CT fără agent de contrast

e)

CT cu agent de contrast

18.

Cazul: Diagnosticul ecografic în Boala Rendu-Osler-Weber

Conform stadializării ecografice a severității afectării hepatice din boala Rendu-Osler, în ce stadiu apar semnele ecografice de hipertensiune portală și/sau insuficiență cardiacă?

a)

Stadiul III

b)

Stadiul I

c)

Boala Rendu-Osler nu se asociază cu insuficiență cardiacă

d)

Stadiul IV

e)

Boala Rendu-Osler nu determină hipertensiune portală

19.

Cazul: Hepatocarcinom cu invazie în vena portă și vena cavă inferioară -

Hepatocarcinomul prezinta de obicei in ecografia cu contrast:

a)

lipsa de incarcare in toti timpii - arterial, portal si tardiv

b)

incarcare cu contrast in faza arteriala

c)

spalare (wash out) evidenta in faza arteriala

d)

ecografia cu contrast nu este deloc utila pentru diagnosticul de hepatocarcinom

e)

comportament necaracteristic in toti timpii

20.

Cazul: Hepatocarcinom cu invazie în vena portă și vena cavă inferioară

Ecografia cu contrast in tromboza portala sau de vena cava maligna (invazia vasculara):

a)

arata o lipsa de incarcare a trombului intravascular in toti timpii

b)

nu poate fi folosita pentru acest diagnostic

c)

are comportament necaracteristic in toti timpii

d)

este foarte utila pentru ca arata incarcarea cu contrast a trombului tumoral in faza arteriala

e)

arata fenomenul de spalare (wash out) evidenta in faza arteriala

21.

Cazul: Traumatismul splenic: management medical sau chirugical?

Despre splenoze putem afirma că:

a)

sunt localizate de obicei în adiacența splinei normale

b)

au aspect intens neomogen în ecografia cu contrast

c)

prezită structură mixtă, chistică și tisulară

d)

de obicei sunt intens neomogene

e)

de obicei sunt net delimitate

22.

Cazul: Traumatismul splenic: management medical sau chirugical?

Indicați enunțurile adevărate referitoare la traumatismele splenice:

a)

În traumatismul de gradul I se indică intervenția chirurgicală de urgență

b)

Ecografia cu contrast poate identifica sângerarea activă

c)

Tomografia computerizată este metoda de elecție pentru monitorizarea unui hematom splenic

d)

Pacientul cu traumatism splenic instabil hemodinamic se tratează conservator.

e)

Performanța ecografiei cu contrast în identificarea și monitorizarea leziunilor splenice posttraumatice este net inferioară examinării prin tomografie computerizată. 

23.

Cazul: Aportul ultrasonografiei în diagnosticul complicațiilor bolii Crohn -

Care este aportul CEUS in evaluarea unui pacient cu boala Crohn?

a)

Apreciază extensia bolii

b)

Stabileste comportamentul stenozant/fistulizant al bolii

c)

Se corelează cu scorul CDAI

d)

Diferentiază abcesele de colecțiile inflamatorii

e)

Poate fi folosit in screeningul cancerului colo-rectal

24.

Cazul: Aportul ultrasonografiei în diagnosticul complicațiilor bolii Crohn -

Scorul Limberg in boala Crohn evaluează:

a)

Grosimea peretelui intestinal

b)

Semnalul Doppler din peretele intestinal

c)

Numarul de ganglioni limfatici adiacenti peretelui intestinal

d)

Stratificarea peretelui intestinal

e)

Grasimea mezenterica periintestinala

25.

Cazul: Surpriză diagnostică la ecografia abdominală

Aspectul CEUS de hipercaptare rapidă şi păstrarea contrastului în faza tardivă, pentru o leziune focală hepatică la un pacient non-cirotic sunt sugestive pentru:

a)

colangiocarcinom

b)

carcinom hepatocellular

c)

chist esential

d)

adenom

e)

steatoză focală

26.

Cazul: Surpriză diagnostică la ecografia abdominală

Pacientă în vârstă de 48 ani, fără antecedente personale cunoscute, este decelată la evaluarea US cu nodul hepatic hipoecogen cu diam 1 cm, segment II; după injectarea SonoVue, aspectul în faza arterială este de:

a)

non-captare

b)

captare periferică

c)

wash-out precoce

d)

hipercaptare

e)

captare “în spițe de roată”