Ce materiale sunt necesare pentru a realiza o mașinuță propulsată cu ajutorul vântului?

Cum se va mișca acum mașinuța? În care situație mașinuța lovește mai puternic paharele? În care caz mașinuța va avea o energie mai mare? De ce?

Ce diferențe apar între mașinuța mai grea și cea mai ușoară în urma impactului cu paharele de plastic? Depinde energia mașinuței de masa sa?

Calculează energia cinetică a pietrei de curling imediat după lansare.

Identifică forțele care acționează asupra pietrei în timpul alunecării pe gheață și reprezintă-le grafic.

Calculează lucrul mecanic efectuat de fiecare forță în parte, cât și lucrul mecanic total ce acționează asupra pietrei în timpul deplasării pe gheață.

Găsește relația de legătură dintre variația energiei cinetice a pietrei și lucrul mecanic total efectuat asupra ei în timpul deplasării.

Lucrul mecanic total efectuat asupra pietrei este:

Variația energiei cinetice a pietrei este:

Determină lucrul mecanic efectuat de forța rezultantă în timpul deplasării pe distanța km=3d și viteza automobilului după ce a parcurs distanța km=3d față de semafor.

De ce curge apa din cascadă?

Ce tip de energie are apa în cădere?

De ce la coborârea pe pârtie, un schior poate atinge viteze foarte mari?

Ce energie are schiorul înainte de coborâre?

Cum funcționează ceasul cu cuc și cu greutăți?

Ce tip de energie trebuie să aibă greutățile ceasului astfel încât acesta să funcționeze?

Cui se datorează funcționarea morii?

Care este utilizarea unei mori de apă?

Ce caracterizează energia potențială gravitațională?

Cum se poate calcula lucrul mecanic efectuat de greutatea bilelor?

Care este relația dintre adâncimea de pătrundere a bilelor în nisip și lucrul mecanic efectuat de greutatea acestora?

Ce se poate concluziona despre energia bilelor în funcție de înălțimea de cădere?

Care este formula energiei potențiale gravitaționale a unui corp?

Calculează energia potențială gravitațională a fiecărei porțiuni din cablu la momentul inițial(vezi imaginea alăturată) și energia potențială gravitațională a întregului cablu la acest moment.

Cablul ținut în poziția din figura alăturată, este lăsat liber. El va aluneca ușor de pe masă și la un anume moment de timp se va desprinde de suprafața orizontală a mesei și se va afla în poziție verticală. Determină energia potențială gravitațională a cablului atunci când se află în această poziție.

Analizează imaginile de mai jos și identifică în fiecare dintre acestea, corpul elastic prezentat, cât și aplicația practică a corpului elastic. Aceste corpuri efectuează lucru mecanic? Ce fel energie poate avea un corp elastic?

Energia potențială elastică este energia pe care o are un corp elastic deformat și care datorită deformării poate produce lucru mecanic.

Realizează dispozitivul experimental și măsoară lungimea resortului nedeformat. Apoi agață de resort cârligul cu o masă marcată și determină noua lungime a resortului. Notează datele într-un tabel de tipul celui alăturat. Repetă experimentul de cel puțin 7 ori, adăugând de fiecare dată câte o masă marcată în plus și notează datele în tabel.

Trasează graficul forței deformatoare F, în funcție de alungirea resortului. Graficul este liniar de tipul graficului alăturat.

Determină lucrul mecanic al forței ce deformează resortul din starea nedeformată până în starea cu deformarea maximă pe care ai obținut-o.

Ce valoare are lucrul mecanic al forței elastice, LFe în decursul acestei deformări a resortului?

Ce valoare va avea lucrul mecanic efectuat de forța elastică, în timpul revenirii resortului la starea nedeformată?

În care situație se poate spune că resortul are energie potențială elastică?

Cum se poate calcula energia potențială elastică?

Care dintre stările resortului poate fi considerată stare de referință, astfel încât să i se poată asocia o energie potențială elastică nulă?

Determină constanta elastică a unei jumătăți din resort.

Ce valoare are energia înmagazinată în interiorul cutiei?

Ce tip de energie primește robotul și unde este ea înmagazinată?

Ce procese au loc în timp ce merge robotul?

Analizează imaginile, identifică corpurile care au energie și notează tipul de energie pe care îl are fiecare corp. Pentru ce procese fizice este utilizează energia pe care o are corpul?

Cântărește corpul paralelipipedic cu cântarul și notează valoarea masei m.

Trage ușor de corp cu ajutorul dinamometrului ținut orizontal, până când corpul începe să se deplaseze uniform. Notează forța indicată de dinamometru.

Fixează resortul la baza planului înclinat și măsoară atât lungimea resortului nedeformat, cât și unghiul planului înclinat pe care fixează-l la un anume unghi de 30 sau 45.

Stabilește o poziție a corpului pe planul înclinat din care să îl lași să coboare și noteaz-o pe hârtia milimetrică.

Calculează coeficientul de frecare la alunecare dintre corp și suprafața planului înclinat: μ=F/mg, unde accelerația gravitațională are valoarea 98g.

Calculează energia potențială gravitațională a corpului: -la momentul inițial, când este lăsat liber: sinθ=Em/g hm; -la momentul deformării maxime a resortului, atunci când s-a oprit: sinθ=Em/g hm - Δ.

Calculează energia potențială elastică a resortului la cele două momente de timp: E1=1/2 k Δ^2 și E2=1/2 k Δ^2.

Determină energia mecanică a sistemului corp resort la cele două momente de timp și apoi variația energiei mecanice a corpului între cele două momente de timp: E1=E0+E1 și E2=E0+E2.

Calculează lucrul mecanic efectuat de forța de frecare ce acționează asupra corpului între cele două momente de timp: μ=−F+Δ.

Analizând rezultatele obținute, formulează o concluzie referitoare la energia mecanică a corpului în decursul coborârii pe planul înclinat și lucrul mecanic al forței de frecare.

Un pinguin aflat în Antarctica are masa kg=8m și coboară pe un tobogan din gheață de înălțime m=2h. Pinguinul era inițial în repaus, iar la baza toboganului are o viteză de modul: km/h=18v. Accelerație gravitațională are valoarea 9.83g. Calculează lucrul mecanic efectuat de forța de frecare asupra pinguinului în decursul coborârii pe tobogan.

Analizează imaginile și explică principiul de funcționare al acestora, plecând de la noțiunea de energie.

Urmărește imaginile de mai jos și explică cum: antilopa africană are capacitatea de a sării foarte sus; iepurele de câmp poate atinge viteze foarte mari, iar bharalul poate sării pe distanță foarte mare. Ce crezi că ajută aceste animale să atingă aceste performanțe?

Resortul de la bățul „pogo” înmagazinează energie elastică, care apoi este eliberată și împinge fata în sus. Trenulețul din parcul de distracții poate urca una dintre pante datorită energiei cinetice pe care a câștigat-o în urma coborârii altei pante. Sportiva poate traversa râul cu ajutorul tirolienei datorită energiei gravitaționale pe care a avut-o anterior și care o ajută să coboare pe cablu.

Animalele prezentate în imaginile alăturate au aceste performanțe remarcabile datorită mușchilor elastici care pot înmagazina energie elastică, a tendoanelor care permit o mare mobilitate a corpului și tehnicii prin care fiecare animal știe să utilizeze optim energia gravitațională și energia elastică.