WorksheetsTeste CHIMIE - TESTE GRILĂ
Total questions: 62
Worksheet time: 36mins
Care din următoarele afirmații referitoare la molecula de apă nu sunt adevărate?
Este foarte stabilă datorită legăturii covalente nepolare dintre atomii de hidrogen și de oxigen
Este foarte stabilă datorită legăturii covalente polare dintre atomii de hidrogen și de oxigen
Este numită molecula dipol, deoarece are capacitatea de a acționa ca un excelent solvent.
Moleculele de apă formează asociații moleculare prin intermediul legăturilor de hidrogen
Moleculele de apă formează asociații moleculare prin intermediul legăturilor de tip van der Waals
Proprietățile specifice ale apei sunt:
Punct de fierbere ridicat
Punct de congelare scăzut
Căldură specifică ridicată
Conductibilitatea termică
Căldura mare de evaporare
Proprietăți organoleptice ale apei sunt:
temperatura
gust
turbiditate
culoare
miros
Care din următoarele afirmații sunt adevărate:
Salinitatea reprezintă conținutul total de halogenuri existente în apă
Salinitatea reprezintă conținutul total de săruri existente în apa sărată
Salinitatea se exprimă în ppt, g/kg, ‰
Proprietățile organoleptice ale apei, nu sunt influențate de compoziția chimică a apei, de existența substanțelor volatile etc
Salinitatea se exprimă în %, g/L
Proprietățile specifice ale apei sunt:
Punct de fierbere ridicat
Căldura mare de evaporare și căldura specifică ridicată
Capacitate de dizolvare redusa si tensiunea specifica ridicata
Conductibilitatea termica ridicata
Apele dure prezintă următoarele caracteristici:
Influentează proprietățile organoleptice ale apei;
La fierbere, sărurile în exces se depun pe vase, formând cruste;
Împiedică buna fierbere a legumelor;
Pot duce în timp la apariția unor afecțiuni cardio-vasculare
Nu spumează în prezența săpunului
Referitor principala sursă de apă de la bordul navelor, care afirmații nu sunt adevărate:
Apa dulce
Apa demineralizată
Apa de mare
Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate:
Conductivitatea electrică - dă informații asupra gradului de mineralizare a apelor și este influențată de temperatura și compoziția apei
Conductivitatea electrică nu depinde de natura și cantitatea de săruri dizolvate în apă
Conductivitatea apei se măsoară în μS/cm
Conductivitatea apei se măsoară în S/m
Referitor la duritatea apei, care afirmații nu sunt adevărate:
Duritatea nu este condiționată de prezența în apă, a ionilor de calciu și magneziu.
Duritatea totală reprezintă conținutul total de săruri de calciu și magneziu exprimate în mg, dizolvate într-un litru de apă,
Duritatea este dată de prezența ionilor de calciu și magneziu precum și de cei ai altor metale alcalino-pământoase, care pătrund în apă datorită proceselor de dizolvare și dezagregare chimică a rocilor calcaroase.
Alegeți răspunsul corect:
Poluarea apei reprezintă modificarea compoziției a acesteia, datorită factorilor antropici astfel încât apa numai poate fi folosită
Impurificarea reprezintă modificarea compoziției apei și a aspectului fizic, dar care poate fi folosită în continuare
Poluarea apei reprezintă orice modificare, naturală sau artificială care în mod direct sau indirect, schimbă calitatea apei și perturbă sau distruge echilibrul ecosistemelor și resursele naturale,
Poluarea poate fi definită ca incluzând orice care cauzează sau induce condiții criticabile într-un curs de apă oarecare, afectând nefavorabil orice utilizare posibilă a ei
Care afirmații sunt adevărate referitoare la Convenția MARPOL:
Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) are drept scop prevenirea și minimizarea poluării de către nave, atât la poluarea accidentală cât și la cea cauzată de operațiunile de rutină
Convenția Internațională pentru Prevenirea Poluării de către nave (MARPOL) are drept scop prevenirea sau reducerea poluării marine de la nave, numai dacă aceasta a avut loc în timpul operațiunilor obișnuite ale navei.
Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave (MARPOL) are drept scop prevenirea sau reducerea poluării marine de la nave, numai dacă aceasta a avut loc într-o situație accidentală.
Ca agent de răcire în instalațiile navei se utilizează:
Apa de mare, apa dulce, apa demineralizată
Apa dulce, apa demineralizată
Numai apa de mare
Principala sursă de apă la bordul navei este:
Apa de mare
Apa mare și apa dulce
Apa dulce
Apa tehnică obținută din apa de mare prin demineralizare este utilizată în următoarele circuite:
Agent de încălzire (cu tratament corespunzător), agent răcire (fără tratament), apa sanitară (fără tratament), apa potabilă (cu tratament de remineralizare și antimicrobian)
Agent de încălzire (fără tratament), agent răcire (cu tratament corespunzător), apa sanitară (fără tratament), apa potabilă (cu tratament de remineralizare și antimicrobian)
Agent de încălzire (cu tratament corespunzător), agent răcire (cu tratament), apa sanitară (fără tratament), apa potabilă (cu tratament de remineralizare și antimicrobian)
Agent de încălzire (cu tratament corespunzător), agent răcire (fără tratament), apa sanitară (cu tratament), apa potabilă (cu tratament de remineralizare și antimicrobian)
Alegeți varianta corectă a tipurilor de depuneri din circuitele de apă ale instalațiilor navale:
Depuneri de nămol, depuneri biologice, depuneri de cruste, depuneri carbonoase, depuneri de cupru metalic și oxizi de fier
Depuneri biologice, depuneri de cruste, depuneri carbonoase, depuneri de cupru metalic și oxizi de fier, depuneri de spumă
Depuneri de namol, depuneri biologice, depuneri de rugina, depuneri carbonoase, depuneri de cupru metalic si oxizi de fier D. Depuneri de tip fuling, depuneri de cupru m
Depuneri de tip fuling, depuneri de cupru metalic si oxizi de fier, depuneri de namol, depuneri carbonoase, depuneri de cruste
Referitor la depunerile de namol, care afirmatii nu sunt adevarate:
Sarurile minerale din apa de mare, ce precipită la concentrarea acesteia formeaza namol in distilatoare
Impuritățile in suspensie sau coloidale, produsele de coroziune sau unele precipitate formate prin descompunerea bicarbonatilor pe suprafețele metalice fiebinti din apa de racire formeaza namol in circuitele aferente
Compuși de calciu si magneziu, care precipită la fierbere pe impuritățile solide aflate in masa agentului de incalzire formeaza namol in generatoarele de abur
Substanțelor organice din apa de racire care aderă la peretii fiebinti ai instalațiilor și datorită temperaturilor ridicate suferă procese de cracare cu formare de namol in circuitele aferente.
Referitor la depunerile de cupru metalic si oxizi de fier care se depun pe tevile fierbatoare, acestea sunt datorate:
Ionilor de cupru și fier returnati in caldare cu condensul si care provin din coroziunea traseelor de abur ale condensatoarelor
Ionilor de cupru (ii) si oxizii ferici obtinuti in urma tratarii in exces cu reactivi chimici a apei din caldare pentru indepartarea oxigenului
Cuprului metalic si oxizii ferici returnati in caldare, datorita unei alcalinitati excesive a apei din caldare
Depunerile din circuitele de apa in instalatiile navale produce:
Transfer termic deficitar datorita formarii crustelor de piatra, care conduce la creșterea consumului de combustibil
Imposibilitatea obținerii cantității necesare de abur pentru atingerii parametrilor tehnologici cu infundarea caldarilor navale
Apa tehnica de calitate si in cantitatile recomandate de producator in desalinizatoare
Apa de racire de calitate care nu influenteaza functionalitatea motorului.
Actiunea coroziva a oxigenului din apa din caldarea navala este data de:
pH-ul apei, concentrația oxigenului, și temperatură
Concentrația oxigenului, duritate si temperatură
Alcalinitate, phul apei si temperatură
Metalele în contact cu apa ce conține ioni formează electrozi al căror potențial depinde de
natura metalului
natura si concentrația impurităților din apă.
tipul apei (dulce/sarat)
dimensiunea metalului
Orice interfață instalație metalică/apă prezintă:
microneuniformități
micronuniformități
macroneuniformități
macrouniformități
Intr-o celulă de coroziune, pe zona anodică au loc următoarele reacții:
Me – 2 e⁻ = Me²⁺
Me²⁺ + 2e⁻ = Me
H₂ + 2 e⁻ = 2H⁺
Intr-o celulă de coroziune, pe zona catodică care din următoarele reacții sunt adevărate:
2H⁺ + 2 e⁻ = H₂
H₂ + 2 e⁻ = 2H⁺
O₂ + 4 e⁻ + 2H₂O = 4HO⁻
Me – 2 e⁻ = Me²⁺
Referitor la coroziuni, care afirmații sunt adevărate:
Pittingul este o coroziune localizată, sub forma unor ciupituri adânci, ajungând până la perforarea metalului si este datorată atacului oxigenului dizolvat
Pittingul este o coroziune agresiv-perforantă, sub forma unor ciupituri adânci, ajungând până la perforarea metalului si este datorată prezenței amoniacului obținut în urma tratamentului pentru îndepărtarea oxigenului dizolvat
Fragilizarea se manifestă prin reducerea proprietăților mecanice, metalul devenind sfărâmicios, datorită pătrunderii hidrogenului format în urma reacțiilor catodice.
Fragilizarea se manifestă prin reducerea proprietăților mecanice, metalul devenind sfărâmicios, datorită pătrunderii hidrogenului format în urma reacțiilor anodice.
Referitor la coroziuni, care afirmații sunt adevărate
Coroziunea fisurantă caustică este o coroziune localizată care se dezvoltă în fisuri ce avansează intercristalin sau locuri ascunse, este favorizată de alcalinitatea excesivă a apei din caldare
Coroziunea fisurantă caustică este o coroziune selectivă, care se datorează existenței hidroxidului de sodiu (NaOH) liber, sau a amoniacului obținut ca urmare a tratamentului necorespunzător a apei din caldare
oroziunea acidă este o coroziune uniforma intalnita in circuitele de apa ale navei, care se poate datora prezentei unor săruri dizolvate (ex, MgCl2) sau a CO2 dizolvat in apa, care scad pH-ul apei
Coroziunea acidă este o coroziune uniforma intalnita in circuitele de apa ale navei, care se poate datora prezentei unor halogenuri dizolvate (ex, MgCl2) sau a Ca(HCO3)2 dizolvat in apa, care cresc local pH-ul apei
Severitatea atacului oxigenului în circuitele de apă depinde de
Temperatura, pH ul mediului și concentrația oxigenului
Natura mediului, suprafața metalului, temperatura
Natura și concentrația depolarizantului, pH ul mediului, temperatura
Viteza de curgere a fluidului coroziv
Care din afirmațiile de mai jos nu sunt adevărate:
Neomogenitățile de pe suprafața metalului, nu întrețin procesul de coroziune
În cadrul coroziunii electrochimice, procesul anodic are loc la electrodul negativ al microelementului galvanic și constă în trecerea metalului (Me) sub formă de ioni (cationi metalici cu sarcina n+) în soluție
În cazul coroziunii electrochimice agentul coroziv este reprezentat de apa marină și hidrogenul dizolvat în apă
Deplasarea dirijată de sarcini, în cadrul celulelor de coroziune electrochimică duce la apariția curenților electrici de catod (ic) și respectiv, de anod (ia)
În timpul coroziunii, reacțiile care au loc sunt următoarele: A(-): nE = 2ne- = nE la puterea 2+(nu)
K(+): O2 + 2H2O + 4e- = 4HO la puterea -(da). Identificați elementul chimic implicat în reacțiile de coroziune:
Fe
Fe3+
Sn
Mg
Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate:
Cu cât caracterul reducător este mai accentuat al metalului supus coroziunii, cu atât viteza de coroziune este mai mare
Cu cât potențialul de coroziune al unui metal este mai negativ, cu atât viteza de coroziune este mai mică
Un metal este cu atât mai rezistent la coroziune, cu cât suprafața sa este curată și omogenă
Cu cât caracterul oxidant este mai accentuat al metalului supus coroziunii, cu atât viteza de coroziune este mai mare
Mediul coroziv influențează coroziunea oțelurilor cu conținut scăzut în carbon prin:
Aciditate
Conţinutul de oxigen dizolvat
Concentraţia şi natura sărurilor pe care le conţine
Alcalinitate
Temperatura.
Care afirmații sunt adevărate, referitor la influența temperaturii asupra vitezei de coroziune:
Creșterea temperaturii mediului accelerează viteza de coroziune, datorită intensificării reacțiilor de la catod,
Creșterea temperaturii mediului accelerează viteza de coroziune a mediului, datorită intensificării reacțiilor de la anod,
Comparativ cu sistemele închise, creșterea temperaturii într-un sistem deschis scade viteza de coroziune, deoarece solubilitatea oxigenului se reduce.
Comparativ cu sistemele închise, creșterea temperaturii într-un sistem deschis mărește solubilitatea oxigenului, iar viteza de coroziune este accelerată.
Creșterea presiunii într-un sistem provoacă
Creșterea vitezei de coroziune
Scăderea vitezei de coroziune
Nu are influență asupra vitezei de coroziune, aceasta fiind influențată de temperatură, pH și natura depolarizantului
Pentru prevenirea și controlul coroziunii se urmăresc următoarele:
Tratarea metalului, tratarea mediului, modificarea potențialului
Pierderile economice, consumul de materiale și energie
Impactul asupra mediului
Opriri neprevăzute
Care din metodele de protecție sunt utilizate pentru tratarea metalului, în vederea prevenirii coroziunii?
Folosirea aliajelor
Folosirea acoperirilor și a tratamentelor de suprafață
Modificarea caracterului mediului
Pasivarea metalului prin creșterea sau scăderea concentrației unor specii în soluție
Care din metodele de protecție sunt utilizate pentru tratarea mediului, în vederea prevenirii coroziunii?
Îndepărtarea oxigenului
Folosirea inhibitorilor
Controlul pH-ului
Creșterea sau scăderea concentrației unor specii din soluție cu un efect pozitiv, orientat spre pasivarea metalului
Evitarea condiţiilor de suprafaţă, care conduc la atac localizat, cum ar fi filmele discontinue de oxizi sau metalice.
Un electrod de fier este conectat cu unul de cupru, electrozii fiind imersați în soluția care conține atât ioni de Fe2+ cât și de Cu2+. Care dintre metale se corodează?
Fe
Cu
Se creează o celulă de coroziune, în care un electrod de fier este conectat cu unul de cupru, electrozii fiind imersați în soluția care conține atât ioni de Fe2+ cât și de Cu2+. Celula obținută este reprezentată convențional în forma:
Fe / Fe2+ // Cu2+ / Cu
Cu2+ / Cu // Fe / Fe2+
Care dintre următoarele metale pot fi folosite ca anzi de sacrificiu pentru a proteja împotriva coroziunii un rezervor subteran de fier?
Aluminiu
Argint
Nichel
Sodiu
Reacția totală de coroziune care are loc în cazul coroziunii zincului în soluție de acid clorhidric este:
Zn + 2H+ = Zn2+ + H2
Zn + 2Cl- = ZnCl2
Determinarea alcalinității la bordul navei este necesară pentru a ține sub control acest indicator în cadrul analizei:
Apei tehnice din caldarină
Apei tehnice din circuitul de răcire al motorului
Apei dulci
pHul apei din caldare trebuie să fie cuprins între:
9-11
6,5-9
7-10
Metale ca aluminiul, titanul și aliajele lor sunt protejate de oxizi și alți produși de oxidare. Acoperirea foarte bună oferită de coroziunea inițială a substratului se numește:
pasivare
electroliză
galvanizare
depunere chimică
metalic servește de fapt ca acoperire protectoare cu proprietăți de regenerare, astfel ca metale cu acest tip de comportare sunt numite
Pasive.
Active
Grele
Care din afirmațiile de mai jos nu sunt adevărate?
A. Magneziu are potențialul de oxidare mai electronegativ decât fierul și, de aceea funcționează în calitate de catod fiind dizolvat în ocean în timp ce carena vasului funcționează drept anod și este protejată împotriva coroziunii.
B. Aluminiul este un metalul cu potențial electropozitiv, care poate funcționa pe post de catod, oferind în acest fel protecție fierului.
C. Metodele electrochimice de protecție implică deplasarea potențialului metalului de protejat prin diferite metode în domeniile de potențiale în care coroziunea metalului este redusă sau oprită complet.
D. Inhibitorii de coroziune sunt substanțe care, atunci când sunt adăugate unui mediu, scad viteza atacului coroziv.
Clorinitatea apei tehnice de la bordul navei se exprimă în impurități cloruri de tip
ppm
mg/L
mg/kg
ppt
g/L
Cea mai importantă metodă de reducere a pierderii de metale prin coroziune este considerată alegerea rațională a:
Materialului de construcție
Tipului de construcție
Condițiilor de exploatare
Alegerii metalului care poate funcționa pe post de catod.
Referitor la construcțiile metalice trebuie evitate:
Îmbinările de două metale diferite.
Îmbinările de două metale asemănătoare din punct de vedere al potențialelor electrochimice.
Porțiunile tensionate.
Zonele de curgere ale electroliților.
Măsurile active de protecție pentru domeniul naval se referă la tratarea mediului coroziv prin:
Îndepărtarea agentului oxidant,
Aplicarea unor procedee fizico – chimice asupra mediului care corodează
Metode de izolare a metalului de mediu coroziv
Indepartarea agentului reducatorIndepartarea agentului reducator
Modificarea potențialului electric al metalului suspus coroziunii se numește polarizare care poate fi:
catodică
anodică
staționară
Metodele active de protecție electrochimică constau din:
Modificarea potențialului actual al metalului de la valoarea sa staționară până la o valoare la care procesul de coroziune este termodinamic imposibil.
Deplasarea potențialului metalului de protejat prin diferite metode în domeniile de potențiale în care coroziunea metalului este redusă sau oprită complet.
Aducerea metalului în domeniul de activitate, când coroziunea, deși posibilă, este frânată cinetic de produși de reacție.
Protecția catodică constă în
Polarizarea metalului în direcția catodică, adică spre valori negative, până când potențialul actual al instalației protejate se apropie de potențialul de echilibru al metalului în mediul respectiv.
Adaptarea structurii de protejat, care devine anod față de un catod extern care transmite curentul protector către întreaga suprafață expusă.
Furnizarea de electroni metalului care trebuie protejat, de la o sursă exterioară, făcându-l pe acesta catod.
Protecția catodică cu anod de sacrificiu constă
În crearea intenționată a unei noi celule de coroziune în care catodul este instalația care se protejează pe seama anodului care se consumă.
În crearea intenționată a unei noi celule de coroziune în care anodul este instalația care se protejează pe seama catodului care se consumă.
În atașarea la structura de protejat a unui bloc de metal ușor oxidabil cu un cablu de oțel sau prezoane.
În atașarea la structura de protejat a unui bloc de metal ușor oxidant cu un cablu de oțel sau prezoane.
Pentru protecție, o piesă de fier se leagă de un anod de sacrificiu, de exemplu, de Zn, în mediul marin, formându-se o pilă de coroziune. Bifați care sunt reacțiile care au loc în cadrul procesului electrochimic:
Fe = Fe²⁺ + 2e⁻
Zn = Zn²⁺ + 2e⁻
O₂ + 2 H₂O + 4e⁻ = 4HO⁻
O2 + 4H+ + 4e- → 2H2O
Potențialul de coroziune al sistemului Fe-Mg este mai negativ decât cel al fierului. Reprezentarea schematică a pilei este:
(-) Mg / mediu coroziv / Fe (+)
(-) Fe / mediu coroziv / Mg (+)
Care dintre afirmații nu sunt adevărate:
Protecția catodică cu anzi de sacrificiu este mai ieftină decât cea cu curent impus, dar nu este automatizată, anzii folosiți trebuie să aibă dimensiuni foarte mari.
Protecția catodică cu anzi de sacrificiu este o metodă sigură care poate fi automatizată, anzii folosiți trebuie să aibă dimensiuni foarte mari și sunt foarte scumpi.
Protecția catodică cu anzi de sacrificiu este una dintre metodele cele mai eficiente de prevenire a coroziunii, care poate fi folosită pentru toate formele de coroziune, iar în anumite situații poate să oprească complet coroziunea.
Prelucrarea suprafețelor metalice înainte de vopsire sau lăcuire constă în:
Sablare
Spălare
Degresare/decapare
Grunduire
Chituire
Referitor la grunduri, care afirmație este adevărată:
Sunt suspensii de pigmenți în diferite materiale peliculogene care se aplică direct pe suprafața de vopsit, cu straturi intermediare, înainte de vopsire și formează pelicule mate, dure
Sunt suspensii de materiale de umplutură în cantități mici de lac sau de ulei sicativ, care după întărire formează pelicule dure.
Care afirmație nu este adevărată?
Între moleculele substanței peliculogene și suprafața metalului apar forțe de natură chimică.
Prin vopsire se realizează oprirea coroziunii și izolarea suprafeței metalice de mediul coroziv.
Vopselele sunt suspensii de pigmenți, materiale auxiliare și de umplutură în emulsie sau în substanțe peliculogene care formează pelicule netransparente, cu aspect semilucios până la mat.
Substanțele peliculogene sunt rășini naturale, derivați de celuloză, uleiuri sicative vegetale (ulei de cânepă, de in, etc) care formează pelicule prin procese fizice sau chimice.
Eficiența protecției anticorozive prin vopsire depinde de:
Gradul de pregătire al suprafeței metalice înainte de vopsire
Grosimea peliculei de vopsea și de compoziția vopselei
Tipul suprafeței de vopsit
Modul de aplicare al vopselei (pensulare, pulverizare în câmp electrostatic)
Condițiile climatice în care s-a realizat vopsirea
Cunoașterea densității combustibililor navali este importantă pentru:
A. A depista prezența compușilor organo-metalici și a sărurilor minerale care ar provoca coroziune în focarul de ardere
B. Stabilirea stocurilor din tancurile de combustibili, determinarea temperaturii de preîncălzire, aprecierea puterii calorifice sau calitatea arderii combustibililor navali
C. Atenționează asupra prezenței apei, care ar putea intensifica procesul de coroziune electrochimică din tancurile de combustibil.
În sistemul metric internațional, densitatea absolută se exprimă în:
kg/m³
barili
g/cm³
m³/kg
Referitor la aplicațiile care utilizează metoda de determinare a densității la bordul navelor, care afirmații nu sunt adevărate:
Calculul cantității de marfă prin metoda peșcajelor
Calculul anticipat al peșcajului la trecerea prin ape cu salinități diferite
Calculul cantității de marfă lichidă, a combustibilului și lubrifianților
Calculul concentrației de electroliți din bateriile de tip acumulatori
Calculul concentrației de săruri de tip carbonați și bicarbonați din apele marine și oceanice
