NEW
Font size
WorksheetsÎntrebări despre Transpirație
Total questions: 46
Worksheet time: 23mins
Transpirația reprezintă:
Eliminarea apei sub formă lichidă
Absorbția activă a apei prin frunze
Eliminarea apei sub formă de vapori
Schimbul de gaze al plantei
Plantele poikilohidre se caracterizează prin:
Conținut constant de apă
Oscilații mari ale conținutului de apă
Cuticulă groasă
Stomate numeroase
La plantele vasculare transpirația parcurge câte etape?
Una
Două
Trei
Cinci
Cantitatea de apă eliminată prin transpirație din totalul absorbit este:
Sub 20%
50%
Peste 80%
100%
Higrofitele elimină în perioade de transpirație intensă aproximativ:
0,1 g apă/dm²/h
Peste 10 g apă/dm²/h
1 g apă/dm²/h
5 g apă/dm²/h
Stomatele sunt alcătuite din:
Două celule parenchimatice
Două celule reniforme
Celule epidermice simple
Celule vasculare
Camera substomatică se află:
Deasupra celulelor stomatice
Sub celulele stomatice
În interiorul cuticulei
În mezofil, la distanță de stomate
Stomatele conțin:
Cloroplaste
Cuticulă dublă
Perișori activi
Vase conducătoare
Deschiderea stomatelor dimineața este o mișcare:
Hidroactivă
Fotoactivă
Hidropasivă
Gravimetrică
Închiderea stomatelor la prânz, din cauza pierderii turgescenței, este o mișcare:
Fotoactivă
Hidroactivă
Mecanopasivă
Osmotică
În perioade de ploi abundente stomatele se închid datorită:
Pierderii turgescenței
Creșterii turgescenței în celulele anexe
Temperaturi scăzute
Luminii insuficiente
Transformarea zaharurilor în amidon duce la:
Creșterea presiunii osmotice
Deschiderea stomatelor
Închiderea stomatelor
Creșterea concentrației K⁺
Ionul principal care determină variațiile de turgescență în stomate este:
Ca²⁺
Na⁺
K⁺
Cl⁻
Nivelul crescut de CO₂ în frunză determină:
Deschiderea stomatelor
Închiderea stomatelor
Evaporare intensă
Creșterea turgorului
Radiațiile albastre favorizează:
Închiderea ostiolelor
Distrugerea stomatelor
Influxul de K⁺ și deschiderea stomatelor
Creșterea cuticulei
Transpirația cuticulară depinde de:
Numărul de stomate
Grosimea cuticulei
Fotosinteză
Radiațiile UV
La frunzele tinere, procentul transpirației cuticulare poate atinge:
3–5%
10%
30–50%
70–90%
Plantele higrofite au transpirație cuticulară:
Mică
Inexistentă
Intensă
Variabilă aleator
Transpirația lenticelară are loc la nivelul:
Rădăcinilor
Florilor
Ramurilor și tulpinilor suberificate
Stomatelor
Transpirația lenticelară este:
Controlată activ de plantă
Independentă de condițiile atmosferice
Necontrolată de plantă
Egală cu cea stomatică
Iarna, 100 cm² de ramură de Liriodendron tulipifera elimină în 1 săptămână:
2 g apă
20 g
50 g
80 g
Intensitatea transpirației se exprimă în:
g/m²/zi
mg/dm²/h
ml/min
kg/h
Economicitatea transpirației exprimă:
G apa pentru g substanță uscată
Cantitatea de apă pierdută raportată la rezervă
Pierderea prin evapotranspirație
Temperatura optimă transpirației
Coeficientul transpirației pentru fag este:
50 g apă/g SU
170 g apă/g SU
300 g apă/g SU
344 g apă/g SU
Lumina directă crește transpirația cu:
10%
30%
De câteva ori
Nu o influențează
Transpirația crește progresiv de la 0°C până la:
20°C
30°C
40°C
80°C
În aer saturat în vapori de apă, transpirația:
Crește
Este neschimbată
Scade mult
Devine intensă
Presiunea atmosferică scăzută determină:
Scăderea transpirației
Creșterea transpirației
Oprirea transpirației
Creșterea fotosintezei
Vântul influențează transpirația prin:
Deschiderea stomatelor
Îndepărtarea aerului umed de la suprafața frunzei
Creșterea cutinelor
Formarea perilor
Vântul poate crește transpirația cu:
1%
5%
10%
50%
Plantele xerofite au frunze:
Mari și subțiri
Cu cuticulă groasă
Fără cuticulă
Exclusiv amfistomatice
Plantele higrofite au:
Cuticulă groasă
Frunze mici
Frunze mari, subțiri
Stomate în criptă
Frunzele orientate paralel cu lumina:
Transpiră mai intens
Transpiră mai puțin
Nu transpiră
Transpiră doar noaptea
Frunzele hipostomatice prezintă stomate:
Pe fața superioară
Pe fața inferioară
Pe ambele fețe
Numai pe margine
La nufăr frunzele sunt:
Hipostomatice
Epistomatice
Amfistomatice
Fără stomate
Stomatele în cripte sunt caracteristice plantelor:
Higrofite
Umbrofile
Xerofite
Parazitare
Puieții transpiră:
Mai puțin decât arborii maturi
Mai mult decât arborii maturi
La fel ca arborii maturi
Nu transpiră
Rășinoasele au transpirație:
Mai mare pe unitatea de suprafață
Mai mică pe unitatea de suprafață
Identică cu foioasele
Inexistentă
Gârnița transpiră:
Cel mai intens
Mediu
Mai puțin decât alte foioase
Similar stejarului
Teiul argintiu se apără vara prin:
Pierderea frunzelor
Reducerea fotosintezei
Pierderea unei părți din frunziș
Formarea de perișori
Gutația reprezintă eliminarea apei sub formă:
De vapori
Gazoasă
Lichidă
Solidă
Gutația se produce prin:
Stomate
Lenticelă
Hidatode
Perișori
Gutația apare frecvent:
Seara
La amiază
Dimineața
Iarna
Lichidul de gutație este:
Apă pură
Apă cu săruri minerale
Apă cu zaharuri
Apă cu proteine
Gutația previne:
Deshidratarea
Asfixierea plantelor
Fotosinteza
Termoreglarea
Hidatodele pasive sunt formate din:
Celule clorofiliene
Două celule acvifere și epitem
Lenticelă
Fibre sclerenchimoase
