wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Întrebări despre Arhitectura Peisajului

Total questions: 70

Worksheet time: 44mins

Name
Class
Date
1.

Cine a folosit pentru prima dată termenul de ”arhitectura peisajului”?

a)

Frederick Law Olmsted

b)

Gilbert Laing Meason

c)

André le Nôtre

2.

Spațiul verde nu este definit ca:

a)

totalitatea vegetaţiei dintr-o zonă

b)

vegetatia alături de căile de circulaţie, amenajări a apelor, dotări decorative şi utilitare existente

c)

totalitatea arborilor, arbuştilor, elementelor florale și gazon, a căilor de circulaţie, a diferitelor amenajări a apelor și utilitare dintr-o zonă bine delimitată

3.

Cum se numește primul tratat internaţional consacrat exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european?

a)

Convenția Peisajului

b)

Convenţia Europeană a Peisajului

c)

Legea Internațională privind Peisajul

4.

Definiția peisajului (conform DEX) este:

a)

aspect propriu unui teritoriu oarecare rezultând din combinarea factorilor naturali cu factorii realizaţi de om

b)

parte din natură care formează un ansamblu artistic şi este prinsă dintr-o singură privire

c)

privelişte

5.

Conform tipologiei clasice a peisajelor există:

a)

peisaje naturale și artificiale

b)

peisaje naturale, antropice și antropizate

c)

peisaje naturale și degradate

6.

Sistemul de spații verzi urbane este alcătuit din:

a)

totalitatea formaţiunilor de spaţii verzi

b)

totalitatea formaţiunilor de spaţii verzi intravilane

c)

totalitatea formaţiunilor de spaţii verzi intravilane şi extravilane

7.

Sistemul de distribuţie a spaţiilor verzi în pete se caracterizează prin:

a)

dispunere sub formă de suită de pete de vegetaţie diseminate neregulat

b)

dispunere sub formă de suită de pete de vegetaţie diseminate regulat

c)

dispunere sub formă de suită de pete de vegetaţie

8.

Caracteristic pentru sistemul de distribuţie a spaţiilor verzi sub formă de fâşii este:

a)

benzi continue, înguste, care formează o reţea

b)

benzi continue, înguste, care formează fâşii

c)

benzi continue, destul de largi, care formează o reţea

9.

Care dintre spaţiile verzi de mai jos sunt considerate spaţii verzi de folosinţă generală:

a)

grădina publică

b)

scuarul

c)

grădina botanică

10.

Care sunt valorile eronate ale indicelui global de spaţii verzi pentru România:

a)

10 ÷ 22 m2 / cap de locuitor

b)

15 ÷ 30 m2 / cap de locuitor

c)

9 ÷ 26 m2 / cap de locuitor

11.

Scuarul este :

a)

o unitate de spaţiu verde cu o suprafaţă de 0,3 ÷ 3 ha destinată odihnei de scurtă durată sau realizării unui efect decorativ deosebit

b)

o unitate de spaţiu verde cu o suprafaţă de 0,3 ÷ 1 ha destinată odihnei de scurtă durată sau realizării unui efect decorativ deosebit

c)

o unitate de spaţiu verde cu o suprafaţă de 1 ÷ 3 ha destinată odihnei de scurtă

12.

Suprafaţa unei grădini publice se încadrează în limitele:

a)

5 ÷ 25 ha

b)

3 ÷ 30 ha

c)

3 ÷ 20 ha

13.

Care este stilul de amenajare recomandat pentru proiectarea grădinilor publice moderne?

a)

stilul geometric

b)

stilul mixt

c)

stilul peisager

14.

Parcul orăşenesc se caracterizează prin următoarele:

a)

suprafaţă mare (peste 20 ha) care serveşte pentru odihna pasivă şi diverse alte activităţi (culturale, artistice, ştiinţifice, ş.a.)

b)

suprafaţă mare (peste 30 ha) care serveşte pentru odihna pasivă şi diverse alte activităţi (culturale, artistice, ştiinţifice, ş.a.)

c)

suprafaţă mare (până la 20 ha) care serveşte pentru odihna pasivă şi diverse alte activităţi (culturale, artistice, ştiinţifice, ş.a.)

15.

Aliniamentele stradale îndeplinesc următoarele funcţii:

a)

decorativă

b)

sanitară

c)

de protecţie a drumurilor

16.

Precizaţi care sunt trăsăturile pădurii-parc ?

a)

spaţiu verde situat în interiorul perimetrului urban alcătuit dintr-un masiv forestier de peste 200 ha amenajat corespunzător pentru recreere

b)

spaţiu verde situat în afara perimetrului urban alcătuit dintr-un masiv forestier de peste 100 ha amenajat corespunzător pentru recreere

c)

spaţiu verde situat în afara perimetrului urban alcătuit dintr-un masiv forestier de peste 50 ha amenajat corespunzător pentru recreere

17.

Precizaţi ponderea recomandată pentru zona de primire şi de odihnă într-o pădure parc?

a)

10 ÷ 20 %

b)

25 %

c)

15 ÷ 20 %

18.

Care este procentul minim de vegetaţie care trebuie să se regăsească într-un parc sportiv?

a)

minim 30 % din suprafaţa totală

b)

minim 25 % din suprafaţa totală

c)

minim 40 % din suprafaţa totală

19.

Care este suprafaţa minimă recomandată pentru un parc sportiv pentru a putea deservi la 2000 ÷ 5000 de vizitatori?

a)

minim 3 ha

b)

minim 4 ha

c)

minim 5 ha

20.

Spaţiile verzi de pe lângă spitalele pentru boli pulmonare trebuie să:

a)

asigure trasee ușor de parcurs

b)

conţină boschete umbrite

c)

conţină plante care să degaje uleiuri eterice şi fitoncide

21.

Spaţiile verzi aparţinând instituţiilor de învăţământ trebuie să aibă o suprafaţă estimată pentru fiecare elev ca fiind de:

a)

10 m2/elev

b)

15 m2/elev

c)

5 m2/elev

22.

Pentru un copil de grădiniţă (vârsta 3 ÷ 6 ani) norma subdimensionată de spaţiu verde este:

a)

15 m2/copil

b)

20 m2/copil

c)

25 m2/copil

23.

Stilul clasic în arhitectura peisajului se caracterizează prin:

a)

trasee geometrice neregulate, obţinute prin asocierea liniilor drepte cu cele curbe;

b)

trasee geometrice regulate, obţinute prin asocierea liniilor drepte cu cele curbe;

c)

trasee geometrice obţinute prin asocierea liniilor drepte cu cele curbe.

24.

Termenul de sit în amenajările peisagere este eronat definit ca:

a)

terenul şi ambianţa acestuia;

b)

terenul şi ambianţa acestuia, cu toate aspectele complexe, ca rezultat al condiţiilor naturale şi antropice;

c)

terenul şi ambianţa acestuia, cu toate aspectele complexe, ca rezultat al condiţiilor naturale.

25.

Mărimea terenului unei viitoare amenajări peisagere condiţionează:

a)

tipul amenajării;

b)

nu condiționează;

c)

scala de realizare a ansamblului peisagistic.

26.

În cazul unei amenajări în stil mixt pe un teren în pantă se impune realizarea de:

a)

valonamente;

b)

terase;

c)

terase şi valonamente.

27.

După natura traficului drumurile în amenajările peisagere pot fi:

a)

drumuri pentru vehicule şi alei pietonale;

b)

drumuri pentru vehicule, alei pietonale şi drumuri perimetrale;

c)

drumuri pentru vehicule, alei pietonale şi căi de circulaţie mixtă.

28.

Într-un spaţiu verde suprafaţa aleilor nu trebuie să depăşească:

a)

15 ÷ 20 %;

b)

10 ÷ 20 %;

c)

10 ÷ 15 %.

29.

Pentru un fir de circulaţie pietonală lăţimea drumului trebuie să fie:

a)

0,50 ÷ 0,70 m;

b)

0,50 ÷ 1,75 m;

c)

0,55 ÷ 0,75 m.

30.

Aleile situate de-a lungul cursului unei ape:

a)

vor avea un traseu paralel cu malurile acesteia;

b)

nu vor avea un traseu paralel cu malurile acesteia;

c)

nu se vor proiecta.

31.

Dacă două alei se întâlnesc tangenţial, lăţimea punctului de tangenţă trebuie:

a)

să fie inegală cu lăţimea aleii principale;

b)

să fie egală cu lăţimea aleii principale;

c)

să fie mai mică decât lăţimea aleii principale.

32.

Lățimea standard în cazul intrărilor pentru vehicule este:

a)

maxim 2 m;

b)

1,5 m;

c)

minim 2,5 m.

33.

Suprafaţa minimă de parcare pentru un autoturism, în parcările din spaţiile verzi, trebuie să fie de:

a)

8 m2 ;

b)

10 ÷ 12 m2 ;

c)

16 m2 .

34.

Pentru aleile pietonale pavate situate pe terenuri denivelate, pantele longitudinale maxime neadmisibile pot fi:

a)

5 %;

b)

10 %;

c)

15 %.

35.

După natura lor, apele în spaţiile verzi pot fi:

a)

stătătoare, curgătoare şi ţâşnitoare;

b)

naturale (râuri, lacuri, pârâuri, căderi de ape);

c)

amenajate (canale, bazine, fântâni arteziene).

36.

Dacă o apă este limitrofă unei clădiri iar malurile joase permit o bună vizibilitate este recomandat ca:

a)

pe direcţia clădirii să se planteze grupuri compacte de arbori şi arbuşti;

b)

c. pe direcţia clădirii să se amplaseze o peluză cât mai mare şi să se planteze grupuri compacte de arbori şi arbuşti.

c)

a. pe direcţia clădirii să se planteze grupuri compacte de arbori şi arbuşti;

37.

37. În amenajările peisagere de dimensiuni medii se recomandă a se utiliza:

a)

a. arbori de talie mare şi mijlocie;

b)

b. arbori de talie mijlocie;

c)

c. arbuști de talie medie şi mare.

38.

38. Sunt considerate forme nedinamice următoarele forme de creştere:

a)

a. globuloase;

b)

b. columnare;

c)

c. pletoase.

39.

39. Care dintre speciile de mai jos prezintă nuanţe roşcate sau roşii-purpurii la înfrunzire, primăvara?

a)

a. Acer platanoides var. schwedleri;

b)

b. Prunus cerrasifera ”atropurpurea”;

c)

c. Alnus glutinosa

40.

40. Care specie dintre cele menţionate mai jos nu prezintă pe timpul iernii nuanţe brunii ale lujerilor şi frunzelor

a)

a. Larix decidua;

b)

b. Picea abies;

c)

c. Thuja orientalis

41.

41. Care dintre speciile de mai jos prezintă un frunziş grosier şi siluetă netransparentă:

a)

a. Sophora japonica;

b)

b. Larix decidua;

c)

c. Juglans regia.

42.

42. Care dintre speciile menţionate mai jos are perioada de înflorire primăvara devreme?

a)

a. Magnolia kobus;

b)

b. Cornus mas;

c)

c. Syringa vulgaris.

43.

43. Menţionaţi care dintre speciile se remarcă prin coloraţia roşie a lujerilor în timpul sezonului rece?

a)

a. Cornus sanguinea;

b)

b. Kerria japonica;

c)

c. Cornus alba var. sibirica.

44.

44. Care dintre grupările de mai jos sunt considerate grupări ”lirice”?

a)

a. 2 pini + 1 tei;

b)

b. 1 mesteacăn + 2 frasini pletoşi;

c)

c. 2 sălcii + 3 frasini;

45.

45. Grupările de arbuşti se vor proiecta astfel:

a)

a. din minim 5 exemplare plantate la o distanţă de cel puţin 5 ori diametrul coroanei la maturitate;

b)

b. din minim 2 exemplare plantate la o distanţă de cel puţin 2 ori diametrul coroanei la maturitate;

c)

c. din minim 3 exemplare plantate la o distanţă de cel puţin 3 ori diametrul coroanei la maturitate.

46.

46. Care dintre speciile de mai jos suportă cu succes inundaţiile, fiind recomandate a asigura vegetaţia de pe malul apelor:

a)

a. Quercus palustris;

b)

b. Fraxinus holotricha;

c)

c. Quercus cerris.

47.

47. Care dintre speciile de mai jos sunt recomandate pentru susţinerea malurilor apelor:

a)

a. Platanus hybrida;

b)

b. Salix babylonica;

c)

c. Alnus glutinosa;

48.

48. Care dintre speciile dendrologice de mai jos se recomandă pentru amenajarea grădinilor alpine?

a)

a. Juniperus horizontalis”Blue Chip”;

b)

b. Pinus sylvestris;

c)

c. Pinus mugo var. gnom.

49.

49. În cadrul amenajărilor peisagere în stil clasic parterele se proiectează:

a)

a. sub forma unor suprafeţe regulate de formă geometrică, mărginite de borduri şi cărări false şi decorate cu numeroase elemente ornamentale;

b)

b. sub forma unor suprafeţe neregulate, mărginite de borduri şi cărări false şi decorate cu numeroase elemente ornamentale;

c)

c. sub forma unor suprafeţe regulate de formă geometrică, mărginite de borduri şi cărări false.

50.

50. Distanţele minime de amplasare a arborilor faţă de alei, trotuare şi carosabil se recomandă a fi:

a)

a. 2 m;

b)

b. 0,75 ÷1 m;

c)

c. 1,5 m

51.

51. Distanța minimă de plantare a arborilor, faţă de instalaţiile subterane, trebuie să fie:

a)

a. 1 ÷ 1,5 m;

b)

b. 2 m;

c)

c. 0,5 ÷ 1 m.

52.

52. Care dintre tipurile de gard viu menţionate mai jos nu se recomandă a fi alcătuite din specii cu ghimpi și spini?

a)

a. gardul viu decorativ;

b)

b. gardul viu de separaţie şi mascare;

c)

c. gardul viu de împrejmuire.

53.

53. Se numesc ziduri verzi gardurile vii tunse care au înălţimea de:

a)

a. peste 3 m;

b)

b. maxim 2 m;

c)

c. 2 ÷ 3 m.

54.

54. Precizați care dintre speciile de mai jos pot fi utilizate ca arbori izolați în amenajările mici?

a)

a. sofora pendulă;

b)

b. arțarul globulos;

c)

c. stejarii.

55.

55. Care dintre speciile arbustive de mai jos pot fi folosite ca înlocuitori de gazon?

a)

a. Cotoneaster dammeri ”radicans”;

b)

b. Pachysandra terminalis;

c)

c. Euonymus alatus.

56.

56. Care dintre formele de coroane de mai jos sunt considerate ”forme dinamice”?

a)

a. coroanele tabulare;

b)

b. coroanele piramidale;

c)

c. coroanele columnare

57.

57. Precizați care dintre speciile de mai jos sunt remarcabile prin ramurile subțiri și coronamentul luminos?

a)

a. laricele;

b)

b. mestecenii;

c)

c. stejarii.

58.

58. Care dintre speciile de mai jos sunt remarcabile prin aspectul scoarței deosebite, decorative?

a)

a. Larix decidua; .

b)

b. Platanus hybrida;

c)

c. Betula pendula

59.

59. Care dintre speciile de mai jos decorează prin ritidomul gros, format de timpuriu?

a)

a. Quercus cerris;

b)

b. Larix decidua;

c)

c. Fraxinus excelsior.

60.

60. Precizați care dintre speciile de mai jos sunt considerate specii cu textură fină?

a)

a. Gleditsia triacanthos ”elegantissima”;

b)

b. Albizzia julibrissin;

c)

c. Catalpa bignonioides

61.

61. Care dintre speciile prezentate mai jos sunt valoroase în peisaj prin coloritul verde-crud al frunzișului?

a)

a. arțarii,

b)

b. salcâmul;

c)

c. cotoneasterul;

62.

62. Menționați care dintre speciile de mai jos sunt remarcabile în peisaj prin frunzișul dens, verdeînchis?

a)

a. Betula pendula;

b)

b. Aesculus hippocastanum;

c)

c. Quercus robur.

63.

63. Precizați care dintre speciile de mai jos sunt apreciate pentru frunzișul roșiatic în timpul sezonului de vegetație?

a)

a. Acer palmatum ”ornatum”;

b)

b. Juniperus communis var. suecica;

c)

c. Prunus cerasifera ”atropurpurea”

64.

64. Care dintre speciile menționate mai jos sunt remarcabile în peisaj prin coloritul galben al florilor?

a)

a. Aesculus hippocastanum;

b)

b. Caragana arborescens;

c)

c. Laburnum anagyroides.

65.

65. Care dintre speciile de mai jos se impun în peisaj prin timpurietatea înfloririi?

a)

a. Cotinus coggygria;

b)

b. Cornus mas;

c)

c. Chaenomeles japonica

66.

66. Precizați care dintre speciile de mai jos sunt apreciate pentru înflorirea tardivă (sfârșitul veriitoamna)?

a)

a. Hibiscus syriacus;

b)

b. Forsythia suspensa;

c)

c. Koelreuteria paniculata.

67.

67. Menționați la care dintre speciile de mai jos sunt valoroase pentru peisaj prin coloritul roșu al fructelor?

a)

a. Sambucus nigra;

b)

b. Sorbus aucuparia;

c)

c. Ligustrum vulgare.

68.

68. Care dintre speciile precizate mai jos decorează pe timpul iernii prin persistența fructelor?

a)

a. Sorbus aucuparia;

b)

b. Symphoricarpos albus;

c)

c. Abies alba.

69.

69. Menționați la ce specie fructele sunt poliachene sferice care decorează în intervalul octombrieaprilie?

a)

a. Lonicera sp.;

b)

b. Sorbus sp.;

c)

c. Platanus sp.;

70.

70. Care dintre spaţiile verzi de mai jos sunt considerate spaţii verzi cu profil specializat:

a)

a. parcul zoologic;

b)

c. grădina botanică,

c)

d. grădina unei instituții.

Similar Resources on Wayground

ARKI AWARDS-Pritzker/ Likha/ National Artists

70 questions

ARKI AWARDS-Pritzker/ Likha/ National Artists

quiz

Worksheet

•

University

Arkwiz Mock Quiz - EASY/AVERAGE/DIFFICULT ROUND

75 questions

Arkwiz Mock Quiz - EASY/AVERAGE/DIFFICULT ROUND

quiz

Worksheet

•

University