Worksheets2019-IASI-Medicin╟-Dentar╟-FIZ
Total questions: 36
Worksheet time: 18mins
Care din afirmațiile de mai jos referitoare la o rază de lumină care cade normal pe suprafața de separație dintre două medii NU este adevărată?
suferă fenomenul de reflexie
suferă fenomenul de refracție
raza refractată nu este deviată față de raza incidentă
unghiul de incidență este nul
unghiul de incidență este de 90∘
Ce se întâmplă la trecerea unei raze de lumină dintr‑un mediu optic mai refractiv într‑un mediu mai puțin dens optic, atunci când unghiul de incidență este mai mic decât unghiul limită?
raza de lumină refractată se apropie de normală
raza de lumină se reflectă pe suprafața de separare dintre cele două medii
raza de lumină refractată se îndepărtează de normală
raza de lumină nu suferă nici o modificare de direcție
nici un răspuns nu este corect
Unghiul de deviație, δ , al razei reflectate față de raza incidentă pe o oglindă plană este δ=80∘ . Unghiul de incidență este:
50∘
40∘
30∘
20∘
10∘
Imaginea unui obiect printr‑o oglindă plană prezintă următoarele caracteristici:
este egală cu obiectul, reală
este mai mică decât obiectul și răsturnată
este virtuală și mai mică decât obiectul
este dreaptă, virtuală
este dreaptă și mai mare decât obiectul
Adâncimea apei într‑un vas este h . Pe fundul vasului este așezată o monedă. Ochiul fiind situat în aer, al cărui indice de refracție este n1 , adâncimea aparentă h′ la care se vede moneda atunci când este privită după o direcție normală pe suprafața apei este dată de relația:
h′=h⋅n1n2
h′=h⋅gigr
h′=h⋅n2n1
h′=h⋅sinisinr
h′=h⋅n1⋅v2c
Care dintre cele patru unghiuri din relația prismei optice ( δ=i+i′−A ) depinde de natura materialului prismei:
numai i′
δ și i′
numai i
δ și i
nici unul
Câte focare principale virtuale are o lentilă convergentă?
0
1
2
3
4
Alege desenul care NU este corect:
Schița A
Schița B
Schița C
Schița D
Schița E
Una dintre afirmațiile referitoare la convergența unei lentile subțiri NU este corectă:
se măsoară în dioptrii
se mai numește și puterea optică a lentilei
este negativă pentru lentile divergente
este o mărime fizică scalară
depinde numai de forma suprafețelor care mărginesc lentila
O lentilă convergentă se află între un obiect liniar luminos AB, situat perpendicular pe axa optică a lentilei, și un ecran. Obiectul și ecranul sunt fixe, iar lentila este mobilă. Atunci când obiectul se află la 40 cm și, respectiv, la 60 cm de lentilă, pe ecran se obțin imagini clare ale obiectului, cu măririle A1B1 , respectiv A2B2 . Relația dintre mărimile celor două imagini este:
A1B1=1,5⋅A2B2
3A1B1=4A2B2
4A1B1=9A2B2
4A1B1=7A2B2
A1B1=3⋅A2B2
Două lentile convergente având convergențele C1=20 dioptrii și C2=10 dioptrii, situate la distanța de 15 cm una de alta, formează un sistem centrat. Un tub luminos așezat în fața primei lentile, perpendicular pe axa sistemului, se află inițial la 30 cm de aceasta și se apropie de ea până când ajunge la distanța de 10 cm. În timpul deplasării tubului, mărimea imaginii:
a rămas constantă, egală cu dublul mărimii obiectului
s‑a mărit de 3 ori
s‑a micșorat de 2 ori
s‑a mărit de 2 ori
a rămas constantă, egală cu jumătate din mărimea obiectului
Imaginea care se formează cu ajutorul lupei este:
dreaptă, reală, mai mare decât obiectul
reală, mai mare decât obiectul, dreaptă
virtuală, mai mare decât obiectul, dreaptă
mai mică decât obiectul, răsturnată, virtuală
reală, răsturnată, mai mică decât obiectul
Masa molară ( μ ) pentru acetilenă ( C2H2 ) este:
14 kg/kmol
18 kg/kmol
26 kg/kmol
24 kg/kmol
28 kg/kmol
Alegeți răspunsul greșit:
energia internă este un parametru de stare
capacitatea calorică este un coeficient caloric
este imposibilă construcția și funcționarea unui perpetuum mobile de speță a II‑a
căldura specifică este un coeficient caloric
gazul ideal este format dintr‑un număr foarte mic de molecule aflate în agitație termică
Într‑un sistem de coordonate în care axa presiunii ( Op ) este verticală și axa temperaturii absolute ( OT ) este orizontală, graficul unei transformări izoterme este:
o curbă
o hiperbolă
o dreaptă ce trece prin origine, cu panta de 45∘
o dreaptă verticală
o dreaptă orizontală
Într‑o butelie se găsește oxigen la presiunea p1 și temperatura T1 . Temperatura la care trebuie încălzit gazul pentru ca presiunea să se dubleze, încălzirea făcându‑se izocor, este:
T2=p1T1
T2=2T1
T2=2p1T1
T2=3T1
T2=2T1
Alegeți răspunsul incorect cu privire la lucrul mecanic:
este o mărime scalară
este o mărime care nu depinde de stările intermediare ale sistemului
se măsoară în joule
este o mărime de proces
depinde atât de starea inițială cât și de starea finală a sistemului
Dacă în condiții de temperatură constantă, un balon cu volumul de 3 m3 în care se află aer la presiunea de 2⋅105 Pa este pus în legătură cu un al doilea balon cu volumul de 2 m3 în care se află aer la presiunea de 3⋅105 Pa , atunci presiunea finală a sistemului va fi:
2⋅105 Pa
2,2⋅105 Pa
2,4⋅105 Pa
2,5⋅105 Pa
2,6⋅105 Pa
Dintre reprezentările de mai jos, una NU este corectă pentru un proces izobar:
grafic p – V cu linie orizontală
grafic p – T cu linie punctată oblică
grafic V – T cu linie orizontală
grafic V – T cu linie oblică ascendentă
grafic T – p cu linie verticală
Dintr‑un vas de volum V se pierde la un moment dat 30% din masa gazului existent. Dacă temperatura gazului crește cu 30% , raportul presiunilor finală și inițială este:
2,1
0,6
0,91
1,05
1
Un gaz ideal trece din starea 1 în starea 2, caracterizate de temperaturi identice și presiuni p2<p1 , prin transformări simple. Dintre procesele de mai jos, unul NU este posibil:
răcire izocoră, urmată de încălzire izobară
încălzire izobară, urmată de răcire izocoră
destindere adiabatică, urmată de încălzire izobară
comprimare adiabatică, urmată de răcire izobară
destindere adiabatică, urmată de încălzire izocoră
Un gaz ideal trece din starea 1 în starea 2, proces ilustrat în diagrama p–V: starea 1 la (V1,p1) și starea 2 la (3V1,3p1) , urmate pe conturul desenat. În acest caz, lucrul mecanic efectuat este:
L=2p1⋅V1
L=4p1⋅V1
L=3p1⋅V1
L=p1⋅V1
L=0
Ecuația variației energiei interne ΔU=ν⋅Cv⋅ΔT este valabilă:
numai pentru transformarea izotermă
numai pentru transformarea izobară
numai pentru transformarea izocoră
numai pentru transformarea adiabatică
pentru toate tipurile de transformări ale unui gaz ideal
Care din următoarele afirmații este falsă despre ciclul Carnot?
Randamentul ciclului Carnot este subunitar
Randamentul ciclului Carnot reversibil nu depinde de substanța de lucru
Ciclul Carnot este format din două transformări izoterme și două transformări adiabatic
Ciclul Carnot este format din două transformări izocore și două transformări adiabatic
Randamentul ciclului Carnot reversibil depinde doar de temperaturile extreme între care are loc procesul
Cât este tensiunea la bornele unui conductor a cărui rezistență electrică este R=10Ω și prin a cărui secțiune transversală este transportată o sarcină electrică de 10C într-un timp de 10s ?
0 V
10 V
1 V
0,1 V
100 V
Pentru circuitul din figură se cunosc rezistențele R1=25Ω , R2=40Ω și R3=60Ω , iar sursa de tensiune electromotoare are E=50V și rezistența internă r=1Ω . Intensitatea curentului electric ce trece prin rezistorul R2 este:
I=1,4 A
I=0,8 A
I=0,6 A
I=0,4 A
I=0,2 A
Care din următoarele afirmații privind rezistența unui conductor metalic filiform este adevărată?
Rezistența este invers proporțională cu lungimea conductorului
Rezistența se măsoară în Jouli
Rezistența este direct proporțională cu secțiunea conductorului
Rezistența depinde de materialul din care este alcătuit conductorul
Rezistența se măsoară cu ampermetrul
Dacă o sursă debitează în circuitul exterior puterea maximă, randamentul ei este:
100%
50%
25%
75%
10%
Conectând două rezistoare R1=3Ω și R2=6Ω , rezistența echivalentă:
are întotdeauna valoarea R=9Ω
poate avea valoarea R=2Ω
poate avea valoarea R=6Ω
are valoarea cuprinsă între R1=3Ω și R2=6Ω
nicio variantă nu este corectă
Una dintre următoarele afirmații NU este corectă: în circuitul din figură alăturată toate rezistențele sunt egale, având valoarea R . Rezistența RAB are valoarea:
RAB=RAC=RBC
RBC=34R
RAB=RBC
RAC=34R
RAB=RAC
Cei nouă conductori din figura alăturată au fiecare rezistența R . Rezistența echivalentă între bornele A și D, RAD , are valoarea:
511R
115R
R
311R
113R
La conectarea în serie a n surse identice de t.e.m. E fiecare și rezistență internă r , intensitatea curentului în circuitul exterior este:
I=R+rE
I=R+rnE
I=R+nrE
I=R+nrnE
I=R+nrE
Scurtcircuitând bornele unei baterii de n acumulatoare identice grupate în serie, prin aceasta circulă un curent de 12A . Dacă rezistența interioară a bateriei este de 3Ω , t.e.m. a unui acumulator este:
4 V
4⋅n V
n4 V
n36 V
36⋅n V
Pentru circuitul din figura alăturată, se cunoaște rezistența etalon R0=400Ω și lungimea conductorului calibrat l=0,5m . Deplasând cursorul pe firul calibrat, aparatul de măsură indică zero când l1=0,2m . Valoarea rezistorului necunoscut X este:
400 Ω
500 Ω
600 Ω
800 Ω
200 Ω
Conform legii lui Joule:
Q=mcΔt
Q=UI
Q=IRE
Q=RI2Δt
Q=U2RΔt
Randamentul unui circuit electric simplu format dintr-o sursă cu t.e.m. E și rezistență internă r și un consumator cu rezistența R=8r , este:
η=0,88
η=1
η=0,68
η=0,50
η=0,78
